3,853 matches
-
de primăvară,ochii-mi privesc dincolo de tăcereși-ncerc să plămădesc o altă vară,dar ani mulți și-au luat la revedere.Nu îmi doresc nimic, din disperare,dar anii se tot țes ca-ntr-un război,chiar dacă vârsta-i fată fără zestre,nutresc speranța și-un drum în doi.Pe tâmple se-nfășoară vise virgine,dospite-n mâneca timpului flămând,dincolo de tristețea ce pleacă-vine,pilastrul-speranța ține-al meu gând.Privesc încrezătoare din barca vieții,uneori, valurile au clătinat-o nemilosși făr' să
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
să fabrice monștrii de tip american, atunci misiunea ei se va fi terminat și nimic de nădăjduit într-o lume mai bună n-ar mai rămâne. Geniul ei este geniul plinătății și armoniei. Numai din adâncul ei de experiență în zestre multimilenară mai poate răsări omul desăvârșit, care să fie model popoarelor pământului. Suferința apocaliptică pe care o îndură din toate părțile, o conduce la conștiința profundei sale diferențieri față de celelalte continente, care-i vor nimicirea, și la o dinamică unitară
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
sale actuale: cea pios-ditirambică (din unele restrînse cercuri ortodoxizante) și cea impios-anecdotică (slujind unor tendințe de frondă antitradițională). Avem multe de învățat de la alții, dar nimic nu ne îndreptățește să refuzăm de a învăța cîte ceva și din propria noastră zestre culturală, pe care de multe ori n-am făcut nici un efort onest de a o cerceta și înțelege, mulțumindu-ne să perpetuăm “verdictele” ideologice ale unei jumătăți de veac de înstrăinare de noi înșine. Rămânem datori trecutului, chiar dacă n-am
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
iubire față de școală și față de binele pe care neamul îl așteaptă de la ea și ca una care va dat și în zilele grele tot ce a avut ea mai bun. Păstrați cu sfințenie și sporiți mai departe cu lumini noi zestrea spirituală și scumpă a pedagogiei creștine, pe care Biserica a dat-o școlii de la începutul existenței sale și care singură este în stare să zidească caracterele tari, pe care Regele țării și neamul întreg doresc să le aibă. Numai un
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
Acasa > Poezie > Credinta > DIALOGURI HIERATICE VII-ECLESSIA DINTRU ADÂNCURI Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 1717 din 13 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Dialoguri hieratice VII de David Sofianis 13.09.2015 (A.D.) Eclessia dintru adâncuri Lada de zestre cu ofrande deschisă te cheamă iubito ca o mamă blajină îmbratișându-ne grija de a fi mereu prea plăpânzi și încă pierduți pe portativele vieții printre note acute și gânduri solemne biserici de litere ne sunt poemele noastre ca aripi ce
DIALOGURI HIERATICE VII-ECLESSIA DINTRU ADÂNCURI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1442147329.html [Corola-blog/BlogPost/381223_a_382552]
-
și Maximilian ( 284-305) și prin viața exemplară trăită a devenit plăcut în fața oamenilor și a lui Dumnezeu, devenind ierarh și apoi sfânt. Există, de altfel, și o frumoasă poveste cu trei fete sărace cărora Sfântul Nicolae le aduce dar de zestre, câte un săculeț cu bani pe care îl aruncă, noaptea, pe fereastră, fără a fi văzut. În Transilvania, Sfântul Nicolae este unul din cei mai venerați sfinți, fiind cunoscut sub numele de Sân-Nicoară. În folclorul românesc există mai multe legende
SFÂNT PENTRU O ZI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sfant_pentru_o_zi_stefan_popa_1385903993.html [Corola-blog/BlogPost/344510_a_345839]
-
volumului de față, care a elaborat pe parcursul a 15 ani de trudă acest act colosal. Prin gestul său dl. Ioan Ciorca aparține Românei Profunde, care cu modestie, în tăcere, creează pentru veșnicie, pentru tezaurul culturii române, "că o ladă de zestre" a românilor în contextul globalizării. În continuare dl. Al. Florin Tene dă citire a două poeme, creație proprie, cu mesaj religios "Contemporan cu Dumnezeu" și "A înviat Iisus" prin care subliniază permanența credinței. Preotul Radu Botiș își mărturisește bucuria de
VECHIUL TESTAMENT(ADAPTARE IN VERSURI DE IOAN CIORCA) de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Vechiul_testament_adaptare_in_radu_botis_1390646728.html [Corola-blog/BlogPost/359900_a_361229]
-
cu ea„n-am putut în lumea asta/ să leg două la un loc” Era cheltuitoare, dornică de lux. După șapte ani, Zamfira amenințând că vrea să se omoare dacă nu i se dă libertatea, mitropolia aprobă despărțirea„ dându-i zestrea, am rupt foaia/ și de ea mă despărții”. Din această căsătorie a rămas un fiu care i-a făcut toată viața zile negre. În vara anului 1826 pleacă la Râmnicu Vâlcea unde a fost numit profesor la școala de muzică
VIAŢA AMOROASĂ A LUI ANTON PANN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Viata_amoroasa_a_lui_anton_pann_ion_ionescu_bucovu_1351873860.html [Corola-blog/BlogPost/344986_a_346315]
-
si de antecedente penale. Adolescenții proveniți din familii cu perturbări ale climatului moral, socio-afectiv și cu o atmosferă conflictuală se pot asocia mai ușor grupurilor delictogene. B. Factorul individual Factorii individuali sunt grupați in două categorii: factori constituționali, dependenți de zestrea ereditară și de structura neuro-psihică ( debilitate mintală, hiperemotivitate, autism, tendințe agresive) și de unele particularități ale personalității (diferite tulburări de caracter sau atitudini negative, formate sub influența unor factori defavorabili de mediu). Cele mai cunoscute teorii psihologice cu privire la personalitatea deviantului
POTENŢIALUL AGRESIV AL ELEVILOR DE GIMNAZIU ŞI LICEU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_potentialul_agresiv_al_elevilor_de_gim_gigi_stanciu_1336638900.html [Corola-blog/BlogPost/358642_a_359971]
-
poetei și prozatoarei Elisabeta Iosif, care, prin această lucrare, încă o dată reliefează ,,că limba noastră românească ajuta la păstrarea identității naționale, fapt ce ma determina în a-i mulțumi și a o felicită pentru ceea ce a strâns în lada de zestre pentru cei care vin în urma noastră.” La apariția în condiții deosebite și-au mai adus contribuția Constantin Vlaicu (editor, tehnoredactare) și George Rocă(ilustrația copertei). În cele 276 de pagini, fiecare antologat (respectiv 27de poeți și 17 prozatori), primește un
ANTOLOGIE 2014 CRONICĂ DE NICOLETA MILEA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1396103719.html [Corola-blog/BlogPost/353541_a_354870]
-
Stihuri > Anotimp > RONDELUL TRUBADURULUI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Nu știți care trubadur Cântă noaptea la ferestre Că m-am săturat să-ndur Escapadele campestre? O fi vreun vânător de zestre Care-mi face somnul ciur: Nu știți care trubadur Cântă noaptea la ferestre? Stau la pândă și mă jur Că am să-l implor: - Maestre Fie-ți milă, te conjur M-au rugat vreo cinci orchestre: Nu știu eu vreun
RONDELUL TRUBADURULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Rondelul_trubadurului_.html [Corola-blog/BlogPost/361809_a_363138]
-
și fiecare pas câștigat în direcția corectă pentru bunăstarea comunității mele. Îți recomandăm Dați României share pe Facebook! 2. Ce te motivează ? Inițial, energia mea a rezultat din faptul că eu iubesc oamenii din comunitatea mea și sunt mândră de zestrea unică materială și imaterială existentă, încă, în satele și orașele din Transilvania. Am vrut să încerc și să păstrez moștenirea transmisă de către tații noștri din generație în generație. Pe măsură ce proiectele dezvoltate și lucrurile au început să se miște în direcția
În satul Viscri am întâlnit o femeie pe care eu aș vota-o președinte al României by https://republica.ro/in-satul-viscri-am-intalnit-o-femeie-pe-care-eu-as-vota-o-presedinte-al-romaniei [Corola-blog/BlogPost/338529_a_339858]
-
au cumpărat cartea. Maria comentează: „Poezia înseamnă pentru mine comunicare cu universul, visare, fantezie, fiindcă recunosc sunt o veșnică romantică. Iubiții mei scriitori sunt Eminescu și Pușkin. Pentru că suntem trecători pe acest pământ, suntem datori să lăsăm urmașilor noștri o zestre. Poezia nici nu moare, nici nu piere, ci rămâne. Poezia e umbră mea.” Maria Sărau was born în 1949. She graduated Philology from the Pedagogical Institute Galați. She worked aș a Romanian teacher, librarian and journalist. Maria emigrated to Switzerland
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de MARIA WEISHAUPT SARĂU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/maria_weishaupt_sarau_1496672848.html [Corola-blog/BlogPost/375100_a_376429]
-
dominantă a poeziilor Profesorului Vasile Burlui este expresia sentimentelor sale de durere, de suferință, pentru pierderea ființei atât de mult iubite, a partenerei sale de viață, trecută prematur la „Cele Veșnice”. Poeziile sale sunt adevărate bijuterii, ce aparțin de acum zestrei limbii și literaturii române. Ele reflectă o lirică a măiestriei artistice a profesorului Vasile Burlui, sunt pline de candoare sentimentală, îl dezvăluie pe autor în vibrarea profundă a corzilor sale muzicale, literare. * * * Dar pentru a reveni la calitatea sa cu
PROFESOR UNIV. DR. VASILE BURLUI DE ACAD.CTIN MARINESCU,SCRIITOR ION HOLBAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1442409170.html [Corola-blog/BlogPost/376229_a_377558]
-
binecunoscut pe strălucitorul șirag de nestemate ale tezaurului folcloric românesc, îi este apropiat inimii cântăreței Maria Șalaru pe care o consideră ,,o neprețuită interpretă de folclor moldav, pe care cultura românească, de mai târziu, o va așeza în lada cu zestre a strămoșilor neamului românesc. Este o mamă bună pentru toți copiii pe care îi călăuzește spre a-i reda spectacolului muzicii populare”. Vor fi existând poate și oameni care lovesc în ea - pretutindeni, și pe fiecare dintre noi ne amenință
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
cules piese muzicale care acompaniau dansuri populare, a compus versuri pentru ele, apoi le-a predat copiilor, preschimbate în cântece, pe care ei le-au cântat, le cântă și acum, iar unele sunt interpretate și de către artistă. Drept mărturie a zestrei folclorice nestemate a Sascutului este înșăși denumirea grupului de copii selecționați de Maria Șalaru: ,,Floricica” - acesta este numele unui dans local, descoperit de artistă și valorificat prin a-i învăța pe copii să îl și cânte, pe când era profesoară de
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
60. Grigore Pleșoianu a intrat în viață aproape sărac căci la moartea tatălui său Paraschiv (în 1830) el moștenise în județul Mehedinți, împreună cu fratele său Dimitrie, proporgic în armată și cu sora sa nevârstnică, căreia trebuie să-i asigure și zestrea, numai o vie cu cramă în dealul Buliga, lângă Cerneți, o moară la Malovăț și alte câteva lucruri ce nu valorau nici 2000 lei (datoriile părintești treceau de 1200 lei)61. După moartea unchiului său hagi Gheorghe Cluceru Pleșoianu, mai
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
2000 lei (datoriile părintești treceau de 1200 lei)61. După moartea unchiului său hagi Gheorghe Cluceru Pleșoianu, mai moștenește două vii pe dealul Trestinicului și o prăvălie în Cerneți (tot împreună cu Dimitrie)62. Prin căsătorie cu Ecaterina Ceacâr primește ca zestre o prăvălie în târgul Cucului din București, alături cu casa și acareturi (septembrie 1832)63, mai avea o parte din moșia Pleșoianu - Romanați, veche moștenire a familiei prin unchiul său hagi Radu Pleșoianu 64. Mai târziu dobândește încă o prăvălie
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
lângă Pleșoiu de Romanați, ambele trecute fiului său Virgiliu, odaia Manciului (Ilfov), vecină cu Baloteasca, 6 mori la Baloteasca și 2 prăvălii noi la București 66. Spre sfârșitul vieții adaugă o moșioară la Strâmbeanca pe Moștiștea primită ca adaos la zestre 67. Dobândea astfel, după multe zbateri, o relativă bună stare care-i permitea să dispună de moșii și conace în diverse locuri 68. Deși locuia în mod obișnuit la București, își petrecea vara mai ales la Pleșoiu sau Baloteasca (la
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
art. cit., p. 342, 344). 68Avea la fiecare conac pian pentru soția sa (G. Călinescu, loc. Cit.). 69Pisania acestei biserici nu mai există (N. Bănescu, art. cit., p. 346). 70A fost înmormântată la Dârvari (Ilfov) la biserica moșiei sale de zestre, Strâmbeanca (Ibidem, p. 346-347). 71Ibidem, p. 346. Singurul său fiu, Virgiliu, născut la 30 august 1833 (data nu este sigură) a murit la câțiva ani după dispariția tatălui (la 17/29 martie 1863). A făcut parte din prima promoție a
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
-i în masă, ori ucigându-i, pur și simplu. Au fost înșelați politicieni creduli și proști de alții mai versați și mai șmecheri și s-au furat unor țări bogățiile solului și ale subsolului, pe care Dumnezeu le dăduse ca zestre localnicilor, ca să se hrănească din ele ei și strănepoții strănepoților lor. S-au furat multe și de toate, în toate timpurile și în toate locurile! Între timp, cuvântul propriu-zis de „hoție” sau „furt” a început să deranjeze, să jignească pe
PLAGIATUL – SPORT DE PERFORMANŢĂ LA ROMÂNI de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_plagiat_alexandru_stanciulescu_barda_1341310756.html [Corola-blog/BlogPost/368600_a_369929]
-
surate sunt îmbrăcate în haine frumoase, multicolore, au poze și tot felul de lucruri atrăgătoare. „Scrisoarea pastorală” nu are nimic din toate acestea. Ea-și propune să transmită mesajul, gândul, sufletul și sinceritatea noastră și credem că ăsta-i este zestrea cea mai de preț. Am văzut în verile secetoase fetițele devenite „paparude” cum umblă goale, acoperite sumar cu câteva mlădițe de boj ori de alte verdețuri. Ele cântă și joacă sub stropii de apă aruncați de săteni și cheamă, prin
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Oferta_de_carte_14_mai_2011.html [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
de poți, ori o grinda grea casă să se ’nal te peste fruntea mea, să mă-ncerce vântul grindină, furtună, să viseze-n cuibu-mi stelele și luna - cioplitor cu dalta, meșter de poveste, în pridvor mai pune lada mea de zestre cu averea-mi strânsă, toata, într-o carte, dorului de soare, să îi țină parte. Referință Bibliografica: elogiu patriarhului / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 235, Anul I, 23 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac
ELOGIU PATRIARHULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_patriarhului.html [Corola-blog/BlogPost/354176_a_355505]
-
bunicii și părinții le lasă copiilor drept moștenire. Alegoria Dreptății - ajunsă azi o bătrână cerșetoare, îngenuncheată în umilință, ea care a fost ca o sită ce despărțea adevărul de minciună este foarte sugestivă. Fiecare obiect de vestimentație din lada de zestre poartă cu sine o poveste, în fiecare floare cusută se află destinul unei fete tinere și copiii sunt dorinici să le afle tainele, istorisite de bunici. Cu un îndreptățit orgoliu, autorul declară sentențios: „În spița noastră nu-s bătrâni, / Ci
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
l-au ajutat și îl ajută: cu bani, mâncare sau materiale de construcție. Cu stilul său direct, sincer și serios Părintele Nicolae Tănase are o vorbă bună pentru toți. Pentru băieții gata de însurătoare a cumpărat pământ. Pentru fete strânge zestre. În fiecare casă din tabără sunt copii. Într-una i-a așezat laolaltă pe copiii de grădiniță. Se atașează imediat de noii veniți, au nevoie de căldură. Când te uiți la ei înțelegi parțial, ce face și de ce face Părintele
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_nicolae_tanase_de_la_valea_plopului_.html [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]