821 matches
-
chimist principal, Institutul de Sănătate Publică București - Ministerul Sănătății Publice 7. Membru: Tănase Irina, biochimist principal, Institutul de Sănătate Publică București - Ministerul Sănătății Publice 8. Membru: Cilinca Gabriela, chimist principal, Institutul de Sănătate Publică București - Ministerul Sănătății Publice 9. Membru: Zglobiu Mariana, consilier în cadrul Direcției generale gestiune deșeuri și substanțe chimice periculoase - Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor 10. Membru: Mihalcea Udrea Mariana, șef serviciu în cadrul Direcției deșeuri și substanțe chimice periculoase din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului - Ministerul Mediului și Gospodăririi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178754_a_180083]
-
Popescu D. Ioan 295. Costea I. Mircea 305. Radu Maria Marin 296. Dorobanțu V. Constantin 306. Țolescu Gh. Corneliu 297. Dragan Gh. Constantin 307. Vasilescu Z. Gheorghe 298. Iancu I. Gherghina 308. Vintilă V. Stan 299. Măxineanu M. Gheorghe 309. Zglobiu C. Gheorghe 300. Neagu C. Ion ♦ județul Sibiu: 310. Anghelea D. Dumitra 320. Lupea P. Iosif 311. Călin M. Constantin 321. Matei Ț. Ioan 312. Căpățina I. Gheorghe 322. Morar R. Ioan 313. Dăncilă I.Ioan 323. Motronea O. Dumitru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167901_a_169230]
-
chimist principal, Institutul de Sănătate Publică București - Ministerul Sănătății Publice 7. Membru: Tănase Irina, biochimist principal, Institutul de Sănătate Publică București - Ministerul Sănătății Publice 8. Membru: Cilinca Gabriela, chimist principal, Institutul de Sănătate Publică București - Ministerul Sănătății Publice 9. Membru: Zglobiu Mariana, consilier în cadrul Direcției generale gestiune deșeuri și substanțe chimice periculoase - Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor 10. Membru: Mihalcea Udrea Mariana, șef serviciu în cadrul Direcției deșeuri și substanțe chimice periculoase din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului - Ministerul Mediului și Gospodăririi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259782_a_261111]
-
chimist principal, Institutul de Sănătate Publică București - Ministerul Sănătății Publice 7. Membru: Tănase Irina, biochimist principal, Institutul de Sănătate Publică București - Ministerul Sănătății Publice 8. Membru: Cilinca Gabriela, chimist principal, Institutul de Sănătate Publică București - Ministerul Sănătății Publice 9. Membru: Zglobiu Mariana, consilier în cadrul Direcției generale gestiune deșeuri și substanțe chimice periculoase - Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor 10. Membru: Mihalcea Udrea Mariana, șef serviciu în cadrul Direcției deșeuri și substanțe chimice periculoase din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului - Ministerul Mediului și Gospodăririi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178786_a_180115]
-
m; lățime 10 m; Strada Câmpului - de la gospodăria Patrulescu Ion până la gospodăria Darie Constantin; lungime 466 m; lățime 10 m; Strada Poștașului - de la gospodăria Ion Drăgan până la gospodăria Ivan Ioana; lungime 758 m; lățime 10 m; Strada Viilor - de la gospodăria Zglobiu Vasilica până la gospodăria Ștefan Z. Petre; lungime 708 m; lățime 12 m; Strada Veteranilor I - de la gospodăria Nitu Aurel până la gospodăria Barbu Nicolae; lungime 708 m; lățime 12 m; Strada Veteranilor II - de la gospodăria Manea Gh. Ion până la gospodăria Manea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238443_a_239772]
-
noapte. Pe drumul de întoarcere, a început să vadă tot mai puține femei pe strdă. Stăteau în casă, pentru că le era interzis să iasă cu fața descuperită. Când a ajuns din nou la fântână, nu l-au mai întâmpinat fetele zglobii și cu zâmbete largi. Nu mai era nimeni acolo. Pustietatea locurilor prin care trecea, s-a instalat rapid și în sufletul lui și astfel, a avut mustrări de conștiință. Noaptea, înainte de culcare, plângea și nu-și putea împărtăși durerea cu
Aprilie spulberat () [Corola-website/Science/316975_a_318304]
-
de aici: "„munții Văraticului sunt așa de înalți, pădurile atât de umbroase, văile atât de tăinuite și de adânci, râurile atât de limpezi, fânețele atât de dese, de înalte și de înflorite, aerul atât de îmbălsămat, încât sufletul cel mai zglobiu se simte înmuiet de o dulce melancolie și ochiul călătorului se oprește visător când pe o frunză de mesteacăn tremurătoare, când pe potirul rumen al unei flori ce se leagănă molatic sub mângâierea dulce a vântului, când pe unda care
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
elementele umoristice definesc codul de lectură al volumului, deși, sunt de acord că o carte se poate citi, descifra, în multe feluri. Dimitrie rupe tăcerea este mult mai consistentă decât ar părea la o primă lectură. Eu aș depăși palierul zglobiu, pontos, umoristic și aș remarca existența mai multor straturi de percepție a narațiunilor. Pe de o parte este o radiografie a vieții contemporane - suntem în epoca Jaga-Jaga pentru că asta e România profundă și imaginea ei este oglindită în această carte
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
aspecte multilaterale ale concepției sale componistice. Din vremea petrecută la Weimar și Köthen datează „Cantata vânătorească” și „Cantata primăverii”, în care zugrăvește natura. Aceeași tendință de descripție bucolică o găsim și în cantatele omagiale „Împăcarea lui Aeolus” și „Curgeți, valuri zglobii”. Denumite de către Bach „"dramma per musica"„, în unele cantate, precum „Alegerea lui Hercule” și „Întrecerea dintre Phoebus și Pan” (1731), adoptă tematica mitologică. Apelează și la umor în „Cantata cafelei” (1732), o burlescă a vieții citadine, sau în „Cantata țărănească
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
antropice amintim: Ocupațiile tradiționale reprezintă deasemenea un element de atracție pentru turiști, alături de: Obiectivele turistice naturale sunt mult mai numeroase, pe lângă frumusețea deosebită a locurilor, a punctelor de belvedere, a pădurilor de foioase și conifere, a poienilor înflorite, a pâraielor zglobii, putând întâni o serie de peșteri (Acre, Chivadarului, Întorsuri, Ponoraș, Toaia, Peștera din Dealul Berii etc.), avene (Poșiștăul din Glimeia Mică, Groapa Sturzului, Poșiștăul lui Toderea Haiului, Poșiștăul Ministerului, Poșiștăul lui Pașcalău, Poșiștăul din Piciorul Gol etc.), ponoare (Toaia, Munău
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
marghitanii obișnuiesc să iasă la iarbă verde, la pădure, la o bere rece și o friptură pe jar. La numai 30 de km distanță de Marghita se află Munții Plopiș, cu frumoasa localitate Pădurea Neagră. Izvorul de apă minerală, pârâurile zglobii, codrii răcoroși și frumusețea peisajelor atrag anual la Pădurea Neagră mii de turiști. Marghitanii sunt recunoscuți ca oameni ospitalieri, harnici și buni meseriași, trăsături păstrate până în zilele noastre de la străbunii care au trăit lângă câmpurile cu margarete. Oricine vine cu
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
echivoc în ele. În 1999, cam la 70% le-am dat foc. De ce? Nu știu. Așa mi-a venit mie. O lună de zile m-am simțit bine după ce le-am dat foc, eram că o oaie recent tunsa, ușurat, zglobiu. M-am simțit bine când le-am văzut că ard și dup-aia m-am simțit rău. Eu sunt chiar strângător. Voiam s-o iau de la capăt. Nu știu de ce voiam s-o iau de la capăt și ce anume voiam
„A fi gay este un act politic, este o declarație de emancipare eminamente politică.” () [Corola-website/Science/295779_a_297108]
-
După ce se gândi, făcu precum urmează: luă rotunjimea lunii și întortochetura plantelor agățătoare, îndărătnicia cârceilor volburii și tremurul firelor de iarbă, mlădierea trestiei și farmecul florilor de lotus, privirea blândă a căprioarei și înverșunarea cu care se apără albina, bucuria zglobie a razelor de soare, plânsetul norilor și nestatornicia vântului, sfiiciunea iepurelui și înfumurarea păunului, moliciunea pufului de papagal și duritatea diamantului, dulceața mierii și cruzimea tigrului, căldura focului și ră ceala zăpezii, vorbirea gaiței și gân guritul dulce al porumbelului
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Editura Cartea Românească, [1972], p. 60-61 și pe care il transcriu aici pentru prospețimea și frumusețea imaginilor: „Sub copacul sacru,/ Tânăr Odoacru/ A murit la echinox, / Travestit în câine Fox.// Dinții: lapte-spumă. / Botul: boț de brumă./ Mers de câine mult zglobiu,/ Concurând argintul-viu.// Stea în frunte, fruntea lui./ Steaua lui, a nimănui./ Unde? Unde-o fi acum/ Steaua lui? Pe care drum?// Eu, de-atunci în requiem,/ Tot îl cânt, și tot îl chem./ Fox, te chem de-aici, de sus
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
cu scrumbie infectată cu saxitoxină. Locurile de reproducere ale balenelor sunt amenințate de activitatea omului (cuterele și vasele turistice de la suprafață), dar ele sunt cunoscute ca fiind ușor adaptative la astfel de condiții de viață. Fiind niște ființe energice și „zglobii”, locurile de viețuire a balenelor reprezintă un obiectiv turistic foarte solicitat. Procesul de a urmări de la distanță balenele în acțiunile lor a primit denumirea de „whale watching” (din ). Animalele se apropie fără frică de vasele de croazieră și înoată pe lângă
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
faci?" nu se poate compara cu comediile romantice americane, Iulia Blaga scria că acest film poate reprezenta un început de diversificare necesară în cinematografia românească care ar trebui încurajat. În opinia Ilenei Bîrsan, filmul lui Alexandru Maftei este „doar o zglobie pauză de publicitate”, „o încercare firavă de a face din cinema un prilej de sărbătoare”. Producătorii au încercat să realizeze o alternativă la filmele din așa-zisul Nou val românesc „în care nu se întâmplă nimic” și în care sunt
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
oameni extrem de veseli, turbulenți, gălăgioși, ne plimbam pe străzile Sibiului întotdeauna într-o mică "turmă", care făcea uneori deliciul celorlalți trecători, și ne pretam la diverse farse. Nu e mai puțin adevărat că alături de această vioiciune, de această stare mereu zglobie a noastră, ne trezeam, într-adevăr, aproape scufundați în preocupări extrem de serioase. Am învățat încă de pe la vârsta de 21 de ani să ținem conferințe studențești. Am avut parte de profesori care aveau un spirit didactic deosebit de pronunțat, și dacă cel
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
față de limbajul romantic ori postromantic. Cu Petică, plonjăm în ceea ce zona metaforică are mai specific, în sinestezie, pentru care poetul manifestă o predilecție nețărmurită: „Și ca să dau avînt visărei, Din flaut note argintii Se-nalță-n seara parfumată Strălucitoare și zglobii" (Fecioara în alb, XIV); „(O rugăciune) Ce melancolică, senină, în cadrul său de primăvară, Se pierde-n negură vrăjită De albe sonuri de chitară" (Fecioara în alb, XX); „Ca stolurile rătăcite pe frunze se lăsară Suspine prelungite în blonde note stinse
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
Anca Murgoci Adrian Zglobiu l-a scuipat pe Traian Băsescu, sâmbătă, în județul Constanța. Bărbatul a fost imobilizat de ofițerii Serviciului de Protecție și Pază (SPP), iar președintele s-a șters cu mâna pe față, a continuat să stea de vorbă cu oamenii din
Istoria se repetă. Precedent în episodul "Băsescu-Zglobiu" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29998_a_31323]
-
parcurgere îți insuflă o detașare aparte, de martor asistînd la o înșiruire de sunete plăcute. Ciprian Vălcan e un curios de speță calofilă care și-a împins îndemînarea pînă la pragul manierismului de tip declamator. În plus, avînd un temperament zglobiu înclinat spre calambururi nostime, scrisul său are o vioiciune nefirească pentru un filosof educat în spiritul rigorilor speculative. De fapt, Ciprian Vălcan are un condei prețios de formație franceză la care umoarea ludică împrumută paginilor o impresie de jonglerie conceptuală
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
drujba; elenii cu Elenele; autorul cu chițibușa; doctorul de ape cu tânăra înfofolită în foițe de țiplă; Moș Crăciun cu terorista irlandeză; grămatica cu cacofonul... priviți și minunați-vă, ce atent dansează, ce ținute abile au, cum le zboară picioarele zglobii pe parchetul din ceață londoneză! Credeți-mă, balul este la a șasea ediție, iar toate cele cinci ediții anterioare au ținut la infinit! Vă rog, sunteți invitații mei, apucați câte o pereche de saboți de kevlar și aruncați-vă-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
noi se ascunde o îndepărtată lume a copilăriei. Nu știu cum se face că ducem cu noi pậnă în larga zare mirosul rufelor geruite întinse pe sậrmă, clinchetele clopoțeilor de la sanii, merele poleite din Ajunul Crăciunului, mirosul cald al cozonacilor și aburii zglobii ai mămăligii răsturnate din ceaunul de tuci. Nu știu cum se face că ducem cu noi pậnă în îndepărtatele zări de lumini vara cu munții ei împăduriți, toamna cu cămările ei pline, iarna cu candelele aprinse sub icoane făcătoare de minuni, și
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
probabil. —Cum? a zis Alice cu glas hârâit. Ceea ce a șocat-o a fost felul vesel și relaxat în care Jake a răspuns. Lacrimi fierbinți ardeau în ochii lui Alice. Nu e imposibil, a adăugat el. Vocea lui Jake era zglobie, era aproape ca și cum s-ar fi autofelicitat. Ca și cum s-ar fi așteptat să fie lăudat pentru acest gest de admirabilă economie. Alice era pe punctul să explodeze. Viața ei se schimbase totalmente din acest motiv. Alice renunțase la tot atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
o lege, spuse Marlena. Heidi fixa drumul căutând din ochi posibile gropi În șosea care să le pecetluiască soarta copiilor. Într-un final, tractorul, cu remorcă cu tot, o coti pe o uliță și de-acolo tot Înainte, copiii cei zglobii ieșind din raza vizuală a prietenilor mei. Cu cât se apropiau de graniță, cu atât peisajul se colora. Femeile birmaneze umblau Îmbrăcate În fuste de culoarea florilor, cu un fel de turbane pe cap deasupra cărora purtau În echilibru coșuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
aur moale, cu obrajii ca văpaia, A primit în stăpânire de la tatăl ei iubit Un ținut mănos și rodnic, Țara cea din răsărit. Și DOBROGEA, ocheșica, cea de Soare iubitoare, A ajuns prințesa Țării dintre Dunăre și mare. Iar MUNTENIA, zglobia, a primit acel cuprins Ce se-ntinde chiar pe șesul de sub Muntele cel nins. Și OLTENIA, sprințara, prea zburdalnica lui fată, Cea cu joc născută parcă și cu cântec răsfățată, Cu privirea luminoasă, chip senin și mers zglobiu, A primit
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]