369 matches
-
Bărbulescu și Gh. Ghiță, București, 1957; Proverbe românești, îngr. și pref. George Muntean, București, 1967; Iordache Golescu, Proverbe comentate, îngr. și pref. Gh. Paschia, București, 1973; Proverbe și zicători bănățene, îngr. Costa Roșu, Novi Sad, 1996; Dicționar de proverbe și zicători românești, îngr. și pref. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, București-Chișinău, 2001. Repere bibliografice: G. Dem.Teodorescu, Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877; Gaster, Lit. pop., 197-201; I.C. Chițimia, Paremiologie, RITL, 1960, 3; Ist. lit., I, 193-199; Ovidiu Bârlea, Proverbe și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
românești, îngr. și pref. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, București-Chișinău, 2001. Repere bibliografice: G. Dem.Teodorescu, Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877; Gaster, Lit. pop., 197-201; I.C. Chițimia, Paremiologie, RITL, 1960, 3; Ist. lit., I, 193-199; Ovidiu Bârlea, Proverbe și zicători românești, București, 1966; Pavel Ruxăndoiu, Aspectul metaforic al proverbelor, SPS, 94-113; Pavel Ruxăndoiu, Proverbele ca gen folcloric, în Folclor literar, I, îngr. Eugen Todoran și Gabriel Manolescu, Timișoara, 1967, 183-199; Vasile Netea, Primele colecții de proverbe românești publicate, în Studii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
57. Consubstanțială puterii, legitimitatea prezintă un puternic substrat simbolic, care pune în mișcare o recuzită extrem de variată. P.L. Berger și T. Luckman indică patru mijloace principale de legitimare a puterii politice: 1. prin limbaj; 2. prin propoziții teoretice rudimentare (proverbe, zicători, maxime); 3. prin teorii explicite și 4. prin universuri simbolice care pun în scenă valorile fundamentale ale unei societăți 58. Cuvântul oferă emitentului politic șansa de a prezenta argumente în vederea consolidării poziției pe care o are, de a promova valori
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
este: satul arde, baba...", IX, 129; Așadar sempre avanti! Ce dracu, ori caftan pân-în pământ ori ștreangul de gât.", IX, 119). Eminescu se detașează însă de model și sparge tiparul locuțiunii românești, al citatului savant sau al construcției unei zicători, prelucrând-o și adaptând-o la nevoile argumentative. De cele mai multe ori idiotismele sunt integrate organic articolului polemic conferind expresivitate și culoare ideilor prezentate. Semnificațiile limbajului politic eminescian sunt influențate și de topografia articolelor în economia paginii de ziar, întrucât vecinătățile
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
scripturilor generează în publicistica eminesciană structuri compozite care amalgamează "prelucrările iconografice și simbolice, în acord cu canoanele legendei și hagiografiei creștine; hieratismul anumitor posturi; fastul liturgic al atmosferei; perspectiva eschatologică ș.a."450. Prezența proverbelor, a expresiilor populare, a locuțiunilor și zicătorilor contribuie la plasticizarea ideilor prezentate și la familiarizarea cititorului cu problematica articolelor. Valorificând resursele stilistice ale limbii populare, jurnalistul reușește să construiască un cadru de familiaritate, imprimând articolelor acel "ton sfătos" de care vorbea G. Călinescu în legătură cu publicistica eminesciană. Gama
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
decât să oferi informații cuiva care pare distrat sau neinteresat. A fi atent Înseamnă a-i oferi celeilalte persoane toată concentrarea ta ca răsplată pentru timpul pe care ți l-a acordat. 7. Luați notițe (dar nu exagerați). O veche zicătoare spune că notițele sumare fac mai mult decât o memorie de elefant! Recomand să vă luați În buzunar cartonașe (de dimensiunile 7 cm × 12 cm) la fiecare ședință de asociație sau de club la care participați. Atunci când luați notițe, concentrați
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
caricaturile care au câștigat săptămânal și votați-o pe cea mai bună lunar. Oferiți-i câștigătorului un premiu amuzant. Eu le găsesc pe cele mai nimerite la magazinele cu produse ieftine. 5. Modelați comportamentul pe care Îl așteptați. O veche zicătoare spune că trebuie să ne luăm slujba În serios, dar nu și pe noi Înșine. Ea Încă reprezintă un sfat bun. Faceți-vă angajații să vadă că sprijiniți distracția la locul de muncă și o considerați o experiență pozitivă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cheltuielii, dacă are cu ce să-l isprăvească?” Evanghelia după Luca 14,28 Consultantul În afaceri Fritz Dressler spune că este ușor să prezici viitorul. Mai greu este să-ți dai seama de ceea ce se Întâmplă acum! Așa cum spune o zicătoare, e greu să-ți amintești că trebuia să seci mlaștina atunci când ești până-n gât printre crocodili. În ciuda numeroaselor presiuni ale prezentului, alocarea timpului pentru a face planuri de viitor este o parte esențială a Îndatoririlor unui manager. Dacă nu vă
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cer angajaților să-și pună semnătura pe produsele făcute de ei, În Încercarea de a face legătura dintre fiecare subaltern și munca depusă. Fie că se semneazăsau nu, „amprenta” lor (bună sau rea) este pe tot ceea ce fac. 2. O zicătoare spune: „Dacă n-ai timp să-ți faci treaba cum trebuie de la bun Început, cum vei găsi timp să o repari?”. Angajamentul de a face treburile bine de prima dată este dovada mândriei personale. 3. Cinstiți angajatul, și nu slujba
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
demers liric, o strategie față de obiect. Maliția indică o Înstrăinare, umorul o conciliere, abundența și isteața facilitate a versificatorului arată un spirit poetic fără complexe. Toate poemele lasă să se vadă plăcerea lui Pann de a petrece cu vorbe, proverbe, zicători, apoftegme... Un vers din O șezătoare la țară: „Ca să pritocesc În minte mii de spuneri de folos”... spune ceva despre un spirit care se simte bine În lumea vorbelor de preț. Adevărul este că tema, de regulă, morală, este pur
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
rând de importanța acordată acțiunii și, de asemenea, de folosirea unui limbaj limpede. Pentru această orientare spre limba vie și spre o tematică inspirată din viața poporului, scriitorul pledase energic în două dintre conferințele ținute în cadrul Societății România Jună. Proverbele, zicătorile, formulele caracteristice basmului, intervențiile în spiritul narațiunii orale, o oarecare vioiciune a ritmului povestirii fac agreabilă lectura basmelor lui M. O parte din ele au fost reluate din periodice (majoritatea din „Tribuna”) și incluse în volumul Din lumea basmelor (1906
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
verde codrișorul N-o vânează vânătorul. Sisi, Zizi și cu Titi Fac într-una exerciții Sisi sare peste plasă, Zizi zboară, nu se lasă, Titi țipă: Sus! Mai sus! Eu atâta am de spus. (de Luiza Carol) 110 ¾ PROVERBE ȘI ZICĂTORI • Apă trece, pietrele rămân; Bate fierul cât e cald, ca, de se va răci, în zadar vei munci; • Vorba multă sărăcia omului; • Ce semeni aceea culegi; Mărul nu cade departe de pom; • Înnegrind pe altul, nu te albești pe tine
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ars în praguri, dă trei ciocane în tacheți și curăță platinele până îl strigă nevasta să urce în casă, să bea ceva și s-o rupă iar cu bătaia!”(Academia Cațavencu, nr. 12, 26 martie 1 aprilie 2008) Sunt exemplificatoare zicătorile românești, chintesență a înțelepciunii populare, pentru starea lucrurilor. Cu toții am auzit că „dacă nu știi de ce îți bați nevasta, lasă că știe ea!”. Mentalitatea cu privire la violență se reflectă atât în opinia individului, membru al unei comunități, cât și a „specialistului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
indivizii, familiile, întreaga comunitate face eforturi pentru a depăși trăirile emoționale specifice traumei; în condițiile rezilienței, aceste eforturi se fac în comun, ceea ce le sporește eficiența); culturale (sunt dezvoltate anumite practici culturale, norme, reguli, obiceiuri, tradiții, momente comemorative, proverbe și zicători, servicii religioase etc.). în The Resilient City” (Walisser, Mueller, McLean, 2004) sunt conturate câteva „lecții”învățate de comunitățile reziliente în urma unor dezastre. Le enumerăm mai jos: 1. Poveștile de reziliență ale oamenilor și comunităților sunt o necesitate politică: „Chiar și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prietenia, respectul, întrajutorarea, modestia, sinceritatea, hărnicia, generozitatea. Pentru a forma și dezvolta comportamente morale la elevi, obiectiv specific disciplinei Religie, se poate apela (și realiza în același timp interdisciplinaritatea) la texte literare: poezii, povești, povestiri, legende, ghicitori, maxime, proverbe și zicători. Acest material suport trebuie să-i impresioneze, să-i surprindă, să-i emoționeze și „să-i pună pe gânduri” pe elevi. Elementul religios este prezent în operele lui Tudor Arghezi, Octavian Goga, Mihai Eminescu, Vasile Voiculescu, Gala Galaction și alții
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
el „nu i ca alte neamuri, mâncăcios și lacom, nu ține să-i fie totdeauna pântecele plin. Mănâncă numai să nu te mănânce», « Mănânc și eu așa, ia, așa, numai să-mi țin zilele», «Nu fi robul pântecului» ș.a. sunt zicători care nu arată pe sătean a fi lacom [...] Bucatele adesea sunt simple, căci «pântecele n-are oglind㻓. În Enciclopedia română (1904, coordonată de către dr. C. Diaconovich) se afirmă: „țăranul român preferă mămăliga fiindcă îi vine mai ușor să o fiarbă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cîine care trebuie să stea în cușcă și pe care-l dai afară cu biciul, pe cînd cucoana cățea poate sta lîngă foc și să pută. LEAR: O pacoste pestilentă-mi ești. BUFONUL: Dom'le, am să te-nvăț o zicătoare. LEAR: Dă-i drumu'. BUFONUL: Fii atent, unchiule. Să ai mai mult decît îmbii, Zi mai puține decît știi, Da mai puțin decît deții, Umblă mai mult pe bidivii, Ascultă mult, sigur nu fi, Pariu nu fă pe tot ce
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nu, șir; vegheat-am, mers-am greu, Am să adorm un timp, pe urmă fluier. Norocul unui om poate-i ieși din tălpi. Zi bună! GLOUCESTER: Ducele-a greșit aici. Și nu-i a bine. (Iese) KENT: Bun rege,-adeveri-vei zicătoarea: Tu ai căzut acum din lac în puț. Te-apropie, torță-ăstui glob de jos, Ca-n razele-ți plăcute să citesc Scrisoarea. Nimeni nu vede minuni decît Nenorocirea. Știu, de la Cordelia-i, Care din fericire a aflat De calea mea din
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
si scene comice, utilizarea poreclor și apelativelor caricaturale („Buzila”, „mangosiți”, „farfariți”) sau a vorbelor de duh („Dă-i cu cinstea să peară rușinea”.) Nota de originalitate a basmului este conferită și de erudiția paremiologică. Creangă citeaza la tot pasul proverbe, zicători, vorbe de duh, luate din tezaurul de Înțelepciune populară și le introduce În text prin expresia: „vorba ceea”. Procedeul are o mare frecvența și, datorită acestuia, Creangă a fost comparat cu Anton Pann, iar amândoi cu scriitorul francez Rabelais. O
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]