25,411 matches
-
lungul vremilor. În raportul cu timpul Elisabeta Iosif folosește și relația Poet -Timp istoric, regăsită în poemul Sfârșit de Timp:La Voroneț Biblia se naște din culoare/....Monumentul a încremenit în vis.../ Cu lapis lazuli s-au scris amintiri în zid/ Înecate în albastru. Timpul a încremenit/ Se numără pașii lui spre judecată. Cine mai ține cadența coridoarelor vremii?!(pg. 47) Dar poetul este un însingurat în epoca această stresantă, ,,pășește singur printre versurile sale” ca în poemul Era Poetului (pag
VERONICA BALAJ RELAŢIA POETULUI CU TIMPUL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1412775067.html [Corola-blog/BlogPost/353037_a_354366]
-
muzicii simfonice românești, este elev la Liceul „Ion Luca” din Vatra Dornei, cântă la pian de la vârsta de 5-6 ani și a creat până în prezent 20 de compoziții din care interpretează: „Limba noastră românească”, „Romanță în Do Major”, „Valsul Toamnei”, „Zidul”, „Bătrâneasca”, „Oceanul învolburat”, „Întoarcerea lui Eminescu”, „Balada”, „Amurgul unei nopți de iarnă”, „Bukowina”. Laura Maria Niculiță, în vârstă de 14 ani, elevă la Școala din Ciocănești, este pasionată de sport, de muzică populară și cultă, de matematică, arta încondeierii ouălor
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
copil, pretextul pentru a-și declina Crezul și dezideratele liricii sale. Unele poeme sunt parafraze la Psalmii biblici, versificați în stil propriu, ușor accesibil pentru orice cititor. Aurel Anghel avansează ideea că poți zidi Casă Domnului « Din psalmi, din rugăciuni / Ziduri înalte de poezie ». (Casă Domnului). Printre alte teme abordate, e și cea a eroilor, a căror dragoste de țară se măsoară în răni și chiar în moarte : Cu gândul la copii și la părinți / Au murmurat Cuvântul către sfinți / Simțind
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404660974.html [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
Bucium, Stau în cerdacul casei, trăistuțele li-s pline, E noapte, e târziu și-s obosiți de drum, Dar n-au uitat bădiță să treacă pe la ține. Din an în an se-opresc la casa cu-amintiri Unde săpată-n ziduri e umbra dumitale, Aici, bădie dragă, ai îngropat trăiri, Cu fratele Mihai, în nopți patriarhale. Noi regăsim în ea, copilăria noastră, Profunde rădăcini au împânzit și dor... Azi lampa este stinsă, nu-i nimeni la fereastră Doar cetele de îngeri
LA BĂDIŢA ION CREANGĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1420010509.html [Corola-blog/BlogPost/374395_a_375724]
-
Centrului lumii, alunecând simbolul către imagine, ca în poemul ”Fotografie”: mâna mi-a rămas/ agățată/ în locul acela/ de alungare a simțurilor (pag. 37) sau ca în ” Poem cu sufletul din cioburi”: când/ mâinile nu/ se/ ating/ lumea mea/ își/ împarte/ zidul/ cu/ lumea ta (pag. 135) sau ca în poezia ” Aș ști”: cu două aripi/ care te țin de mâini/ te ajuți de gheare/ fără să-ți spui pe nume/ nu vorbești/ decât cu glas de pasăre/ ești acasă (pag. 62
ELISABETA IOSIF SUB ZODIA FLUTURELUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1443359663.html [Corola-blog/BlogPost/377558_a_378887]
-
cadru, ca o povestire în ramă, deoarece narațiunile de sine stătătoare, subcapitolele, sunt încadrate înt-o altă narațiune, prin procedeul inserției. Cartea este un fel de centru al lumii, loc de întâlnire al diferitelor destine care nu se izbesc însă de zidurile hanului-cetate din povestirea sadoveniană, ziduri care au valoarea simbolică a granițelor dintre lumea realului și lumea povestirii. Toamna aurie din Hanu Ancuței a devenit toamnă târzie în jurnalul nostalgic al pictorului Nea Mitică, pe numele adevărat Dumitru Sinu: „Nea Mitică
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
ramă, deoarece narațiunile de sine stătătoare, subcapitolele, sunt încadrate înt-o altă narațiune, prin procedeul inserției. Cartea este un fel de centru al lumii, loc de întâlnire al diferitelor destine care nu se izbesc însă de zidurile hanului-cetate din povestirea sadoveniană, ziduri care au valoarea simbolică a granițelor dintre lumea realului și lumea povestirii. Toamna aurie din Hanu Ancuței a devenit toamnă târzie în jurnalul nostalgic al pictorului Nea Mitică, pe numele adevărat Dumitru Sinu: „Nea Mitică, pe numele său Dumitru Sinu
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
Cetatea-ntinsă începe iar în lume ca hoitul să duhnească se-aud într-însa viermii hohotindu-i prin găuri și cosmosul se umple de-o substanță lumească [23] Și din adâncuri pare un nechezat că vine și ochii ies pe ziduri privind în zarea-adâncă însă nimeni nu vede Calul Troian să vină adânc se-aud în lume doar viermii cum mănâncă [24] E-o așteptare albă ca și cum ar ninge golul ce spre centru-i viscolește urlând pietrele așteaptă-n sine marginile
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
se vede-n urma lui poate că praful este Calul Troian din veacuri pulberea aceea care visează din statui [40] Dat totul iată straniu se-așează în pustie și se gândesc cu toții că golul este el în timp ce golul sapă în zidurile lumii în timp ce golul urcă nemernic prin drapel [41] Și se gândesc cu toții ce ar putea să fie și filozofii lumii se-adună triști la sfat America e pusă pe masa de disecții dar ce să afli-n lumea în care
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
ni se-arată în visuri și credințe și ne lumină pașii și calea ne-o arată în noaptea cugetării nu de atins el este și nici în noaptea lumii atins va fi vreodată [53] Materia-n Cetate crapă ca albe ziduri și din adâncuri iată un nechezat că vine și Calul iar se vede mai stins și fantomatic înșeuat cum trece pe-a lumilor coline [54] Mulțimile popoară aleargă mut pe dealuri și iată să-l atingă să-l pipăie ar
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
miere pe masă [2] Ieși o femeie frumoasă la poartă Doamnă, venim de pe drum obosiți adăpostiți-ne pentru o noapte și cu lumină binecuvântată să fiți [3] Și doamna-i purtă pe o stradă întunecată și luminată cântau pietrele-n ziduri și acoperișurile și plutea un miros de carne arsă de fată [4] Trecură apoi printr-un parc fiare flămânde îi luminau cu ochii din cuști acum trebuie din fiecare suflete câte o gură să muști [5] După ce se îndestulă sufletul
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
super-minunata familie, împreună cu Dumnezeu - Tatăl nostru ceresc, si cu fratele nostru mai mare - Domnul Isus Cristos? Când eram student aveam un prieten cu care mergeam în week-end acasă. Pe tren încercăm să-i vorbesc despre Domnul Isus, dar parcă era un zid de gheață, pana într-o zi, când chiar el a deschis discuția. M-am mirat și l-am întrebat ce s-a schimbat în ultimul timp în viața lui și mi-a spus că s-a căsătorit cu fata cu
CA ACASA NU-I NICIUNDE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Ca_acasa_nu_i_niciunde_ioan_ciobota_1344855779.html [Corola-blog/BlogPost/355039_a_356368]
-
se pierd undeva la marginea orașului...Se vede așa de mică lumea de aici încât nu dai doi bani pe ea; mai văd șirul blocurilor ridicate de mine perete cu perete, toată partea aceasta de oraș și încerc să străpung zidurile cu imaginația mea și să privesc de acolo perechile de tineri îndrăgostiți cum se iubesc și cum își cresc fericiți copiii; e poate o femeie frumoasă care-și așteaptă înfrigurată iubitul sau poate o mamă care-și așteaptă copilul de la
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1438411003.html [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
conceput. Este intitulat „Piticii ucigași”: Ne mor înțelepții ne-nțelegând / al lumii nou înțeles./ Ei nu mai vor a ști, a stăpâni, a desăvârși,/ mocirla prezentului îi dezgustă/ Mulți, prea mulți din jur li se opun,/ format-au piticii ucigași un zid comun./ Ei, înțelepții n-au tânjit vreodată la trebuințe,/ ci doar la înalte dorințe./ Astăzi, tălpile miticilor ucigași/ strivesc ființa înțelepților rămași./ Megalomani fiind, flecăresc, ticăloșesc, înșală,/ se află mereu în-așa zisă - treabă murdară./ Și ne mor înțelepții ne-
CU ADEVĂRAT ZGUDUITOR! SĂ NE RUGĂM PENTRU SUFLETELE LOR! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1447603932.html [Corola-blog/BlogPost/342842_a_344171]
-
realizările, proiectele și visele lui NEGREANU au rămas amintire, au devenit ele însele istorie. Au rămas exemplu și au devenit reproș pentru cei ce nu au mai continuat opera începută. NEGREANU a pus temelia. Aceasta nu trebuia să rămână un zid părăsit, ci zidirea trebuie să continue. În această temelie NEGREANU a zidit însuși sufletul și tinerețea lui și tocmai de aceea am convingerea că zidirea nu se va surpa. Publicarea cărții de față sperăm să fie un semn în acest
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1337648142.html [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
aripa grea a păsării lovite, Căderea sorilor o rețineam în minte. Apoi din soare, cu el însuși, cucerind Lungi zile, impunătoare nopți, crescând Și nu mă ia de spate nici un aprig gând, Curajul l-am avut, să cânt și printre zid. Și nici o rătăcire vie, moartă, cum e ea, Nu -mi șterge ultima părere despre stea, Curajul îl trăiesc, de parcă aș muri, Și moartea o domin, de parcă aș trăi. Să cred, nu e târziu , că-nvrednicită Am fost, de cupa de lumină
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1441811179.html [Corola-blog/BlogPost/372128_a_373457]
-
cade tâmpla pe mână, /și am dormit o mie de ani.../ Când m-am trezit din grozava genună,/ miroseau paiele a trandafiri./ Eram în celulă și era lună,/ numai Iisus nu era nicăiri.../ Am întins brațele. Nimeni, tăcere./ Am întrebat zidul. Niciun răspuns./ Doar razele reci ascuțite-n unghere,/ cu sulița lor m-au împuns./ -Unde ești, Doamne? - am urlar la zăbrele./ Din lună veneau fum de cățui./ M-am pipăit, și pe mâinile mele/ am găsit urmele cuielor Lui...(As
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
doua oară./ Hristos a înviat și pentru noi,/ sau poate numai pentru noi anume,/ să ne deschidă drumul înapoi/ spre câte-au fost- și vor mai fi în lume. Hristos a înviat biruitor,/ cum biruind vor învia martirii,/ când peste zidul închisorii lor/ va crește mâine mușchiul amintirii./ Hristos a înviat, dumnezeiască vrere/ să-și dăruie mulțimii trupul-Pâine,/ și să vestească marea Înviere/ ce va cuprinde toată țara, mâine.( Hristos a înviat). Demetrius Leontieș, medicul fără de-arginți, a suit urcușul
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > URMELE VEACURILOR Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 620 din 11 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Urmele veacurilor Croncăne veacurile prin ziduri coșcovite, Străzile s-au aruncat în mare Să-și spele călcâiele încărcate de glod Crăpate de atâta mers prin uitare. Pescărușii aduc în cioc un spic de soare Și marea urcă până sub aripile lor. Eu îmi caut aleasa rătăcind
URMELE VEACURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 620 din 11 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Urmele_veacurilor_al_florin_tene_1347353036.html [Corola-blog/BlogPost/343805_a_345134]
-
îi crăpau țipând Ca la-nceput în elemente Căzând în haos rând pe rând Și începea un fel de ceață Ce-nchega lumea și-o ducea Un fel de mână din adâncuri Purtând o roșie lalea Se-adunau pietrele în ziduri Și coastele intrau în dealuri Și păsările în văzduh Și lumile în idealuri Și se-nălța un fel de Dom Pe acest spațiu carpatin Un fel de muzică de schele De răsărit și plai divin Și Domul dispărea-n apus
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1369402119.html [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
umbră vișinie De linii care fulgera Trecea încet și lin pe dealuri Purtând o stranie lalea Și-aluneca și-aluneca Și se vedea un fel de poartă Cum se deschide Domul scitic Și cum se culcă-n lespezi moartă Și zidurile cum se-adună Și se înalță tremurând Un fel de cer oglindind lumea Adâncul cel mai din adânc La baza cerului ca-n zidul De sticlă al unei mănăstiri Se vedea trupul ei zidit Din linii și din scânteiri Și
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1369402119.html [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
fel de poartă Cum se deschide Domul scitic Și cum se culcă-n lespezi moartă Și zidurile cum se-adună Și se înalță tremurând Un fel de cer oglindind lumea Adâncul cel mai din adânc La baza cerului ca-n zidul De sticlă al unei mănăstiri Se vedea trupul ei zidit Din linii și din scânteiri Și cosmosul cum se lumină Și apele se limpezesc Și-apare Domul de lumină Și prundul lumii românesc Și schelele acestei lumi Apăreau veșnice și
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1369402119.html [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
Tensiunea acestei cărți de debut, ce cuprinde poeme din epoci diferite de creație (și de aici normala inegalitate valorică) e dată în special de vizualizarea poetică a conflictului dintre eu și tu, în desfășurarea ciclică a unei iubiri primordiale, acaparatoare: zid al execuției - umbra; / întrebări prin care sevele / uită rădăcina, / iubindu-se de dragostea / frunzei în cădere - un mod / de a exila neantul; sărut printre / gratii de sârmă ghimpată, / tu, eu, tu; trupul - forma vândută / a inimii; / și din nou despre
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
ușă veche din lemn cu clanța ruginită. Bunico, mai ții minte când aburii laptelui fiert luau forma trupului meu rătăcit în cuvinte? Mi-am uitat chipul în oglindă, departe, și visele aleargă nebune să prindă cioburile sparte. Se cațără pe zid amintirile, inevitabil, secundele. Matematică în timp Operații de matematică tatuate pe trupul meu: Sunt secundele mele calculate, numărate cu grijă de Dumnezeu. Coloane de cifre cu minus și cu plus Bat în ritmul inimii mele zbaterea, ruperea timpului smuls. Voi
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1469131695.html [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
Caiafa. Patru ostași din cei care păzeau templul mergeau în jurul palanchinului. Ajunseră în fața fortăreței Antonia și Caiafa dădu la o parte draperia pe care era brodat sfeșnicul cu șapte brațe: Menora. Arhiereul coborî din palanchin și privi în sus către zidurile forțăreței. Anunțat de unul din oamenii lui Caiafa, procuratorul Ponțiu Pilat apăru în poarta boltită a fortăreței Antonia. Din cauza Pesahului Caiafa nu dorea să intre în fortăreață. Pilat se apropie de micul convoi cu un zâmbet pe buze, ținându-și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 6) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_6_.html [Corola-blog/BlogPost/357378_a_358707]