605 matches
-
Infinitul).354 Pentru Quasimodo, a cărui căutare are drept țintă țărmul stabil, tărâmul certitudinilor, insula este spațiul în care ființă se echilibrează și se simte protejată: În insula moartă / părăsit de orice inima / care imi auzea glasul, / pot să rămân zidit (În lumina cerurilor, trad. MB). Ea devine destinația rătăcirilor eului poetic avid de stabilitate; uneori regasirea ei este rezultatul dorit al unei anamneze; alteori autorul își apropriază acest spațiu interiorizându-l: Oraș insular / Scufundat în inima mea ( În lumina străveche a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
esențială pentru a-i face posibilă deschiderea, poten țialitatea, efemeritatea. Nu masele urbane, studiate de socio logie, oferă cheia pentru înțelegerea orașului, ci flaneurul, singuraticul care le privește și le alcătuiește fizionomia. Raportul dintre orașul povestit al cotidienelor și orașul zidit al arhitectului este, o arată cartea lui Fritzsche, inedit: primul stabi lește, de fapt, decorul celui de-al doilea. La fel, pentru Benjamin, locul în care arcadele Parisului își află înțelesul nu este planul arhi tectural, cât poezia lui Baudelaire
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
fusese zidită în grabă cu cărămizi de alte dimensiuni și alt mortar, rămânând izolată în interiorul clădirii. No, aicia-i baiul, a zis baciul Grigore. Ce-i aici, baciule? Apoi, aici îi camera de care vorbește lumea. Dumneavoastră spargeți zidul în dreptul ușii zidite, dar să nu intrați. Când groful a vândut castelul, a dat porunca să se zidească ușa ceea! Într-o cameră mică era montată sus, aparent, o fereastră. Camera avea un scaun WC iar în fața lui, în dușumea, se observa tăietura
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și a’ început să ne coboare. Eram la colonia Grădina, mai ’nainte cu câțiva kilometri de colonia Piatra Frecăței, dacă știți, că așa-i zicea... 0987 Ostrov. Cum erau condițiile de viața aici? Erau barăci acoperite cu stuf, unele chiar zidite, și eram cam aproape trei mii de deținuți în colonia asta... Era aproape de Salcia... Și am stat aci cât am stat, după aceea ne-a mutat pe la Băndoiu, la prășit de porumb, pe la Stoenești... Am stat și pe-acolo, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de respect pentru auditoriu, ori pentru eroul povestirii, în buna tradiție a graiului local popular folosit frecvent de cronicari:’’ Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire la Putna, care era de dânsul zidită’’. Inversiunea, „Fost-au acest Ștefan vodă, un om nu mare la stat,” sau despre Petru vodă, pribegind, după alungare de la domnie prin Ardeal, același cronicar, Ureche spune:’’ lăsat-au drumul, și s-au dat spre munți, unde cunoscând că nici
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
voievodului, că țara e înțeleasă ca un substantiv al cărui sens este de plural exprimând și ideea de integralitate: „Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara, cu multă jale și plângere în mănăstire, în Putna, care era de dânsul zidită. Atâta jale era, de plângea toți ca după un părinte al său, că cunoștea toți că s- au scăpat de mult bine și de multă apărătură”. Forma arhaică a conjuncției iară face ca acest ă final să introducă o pauză
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
lui Isus. Iar Isus Mântuitorul este fiul fiecărui om. Și itinerariul continuă pentru că misiunea lui Cristos ar putea fi preluată de către fiecare om sfânt, în serafica viziune a lui Francisc. Este vorba de o misiune interioară. În edificiul concepției franciscane zidit temeinic de către evangheliile sinoptice, cu sfântul evanghelist Ioan, Lumina strălucește puternic, din interior. „Dumnezeu este iubire”, idea din prima scrisoare a Sf. Ioan (1 In. 4, 8-16) a emoționat „de profondis” sufletele fraților minori, prin pecetea personală a Sărăcuțului, care
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
după anii 1989-1990, iar frații cei mai tineri au preluat din mers, cu inspirație și har, ștafeta de la înaintașii lor. Rezultatele acestei Provincii se văd cu ochiul liber, și, mai ales SE CITESC, de departe, în toate realizările lor scrise, zidite, predicate și învățate, în instituțiile înființate de către ei. În stil franciscan, se numește iubire pentru Dumnezeu și pentru semeni. La Roman, în Capitolul provincial ordinar din anul 1993, Î.P.S. dr. Ioan Robu, arhiepiscop de București, și-a exprimat gratitudinea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
asemenea modalitate se izbutea mai pregnant configurarea elementelor definitorii ale vârstelor cele de demult, în care se găseau, nu ostenea să spună Elvira Sorohan, rădăcinile direcțiilor pe care le-a îmbrățișat în evoluția sa scrisul literar la români. În temeliile zidite atunci în Evul de Mijloc se identificau, în interpretările pertinente și uneori originale ale cursului, seminarului și lucrărilor științifice, sursele permanențelor creației literare naționale . Stăpânirea limbajelor critice contemporane, însușirea metodelor comparatistice prin ucenicia la școala profesorului Dima, ilustru exponent al
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
al Bucovinei, Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți, cuprindea un material vast din care redăm cele ce urmează: 19. Stăneștii pe Siret de Jos și de Sus. (Prefectura Rădăuți, plasa Șiretului (Siret), poșta și gara Tereblecea 10 km. Biserica parohială „Sf. Paraschiva", zidită 1898 de parohieni și cu sprijinul protopopului Ioan Gribovici și Dr. Vasile Volan. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Constantin Tomescu, născut 1898, preot în 1923, paroh de la 1926. Cântăreț
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cântăreț: Nicolai Macovei, născut 1913, provizor 1931. Școala de 4 clase (Stăneștii de jos), de 3 clase (Stăneștii de sus). Familii 463, suflete 1828. * 3.Câmpulung (Prefectura Câmpulung, plasa Moldova, poșta și gara Câmpulung). Biserica parohială la „Adormirea Maicii Domnului", zidită 1913 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă. Sesia parohială 12 ha. Casa cooperatorului de cărămidă. Sesia cooperatorului 6 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Ioan Flaișer, licențiat în litere și filosofie, născut 1889
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
l898, provizor 1923, definitiv-1928. Gimnaziu profesional de 4 clase și o școală de 4 clase în Sâhlea. Familii 564, suflete 1835. GuraHomorului cu Bori, Vârvata și Codru. (Prefectura Câmpulung, plasa, poșta și gara). Biserica parohială „Sf. arhangheli Mihail și Gavriil”, zidită 1885 de parohieni și fondul bisericesc. Casa parohială de cărămidă, sesia 12 ha. Sesia cântărețului 3 ha. Sesia ponomarului l ha. Paroh: Vasile Iftodi, asistent protoieresc, născut 1874, preot în 1900, paroh dela 1921, iconom 1926, protopresviter 1935. Cântăreț: Vasile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
devenind, după cum ne asigura un inimos bucureștean prin adopțiune, francezul Ulysse 122 bucureștii de altădată Pe locul Casei Episcopiei s-au săpat temeliile circului despre care voi vorbi la timp. Multă vreme s-au văzut în București fundațiile foarte solid zidite până ce, prin marea stăruință a lui Constantin Esarcu, s-a pus la cale ridicarea actualei clădiri a Ateneului Român. Ateneul este ridicat pe fundațiile circului.152 Hotelul Athenée Palace a fost clădit relativ de curând.153 De aici și până la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
editura de note muzicale, precum și activitățile de impresariat ale acestuia. ** tatăl actualei doamne colonel Ciuflea (Id., ibid.). *** Pe locul Casei Episcopiei s-au săpat către anul 1872 fundațiile circului. Se înființase o societate pe acțiuni pentru clădirea unui mare circ zidit. Dar, după ce fundațiile au fost durate, societatea a dat faliment. Societatea avea un comitet pus sub preșidenția generalului Ioan Emanoil Florescu, pe atunci ministru de Război. Când, în 1873, s-a jucat la Teatrul Național întâia revistă de sfârșit de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
închină Mănăstirii Sf.Ecaterina din Muntele Sinai. Mănăstirea este construită în stil bizantin, iar pictură să fiindcă era foarte veche a fost refăcuta în anul 1977. Mergând pe linia tradițională dezvoltată în Țară Românească și Moldova, biserica Mănăstirea Fâstâci este zidita în plan triconic, având absidele laterale și cea a altarului poligonale la exterior și semicirculare în interior. Temelia bisericii este din piatră, pereții sunt de cărămidă. Mulți turiști au vizitat această mănăstire și au fost impresionați de ceea ce au văzut
Filosofia şi istoria cunoaşterii by CLAUDIA GHELBERE, IONELA ADRIANA LEPARDA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2090]
-
a credinței ca ocondiție esențială a invocării și primirii Duhului Sfânt. Acest lucruera motivat de faptul că Duhul sfințește Biserica, a cărei cea dintâiînsușire este „unitatea” prin comuniune. Caracteristica fundamentală a unității Bisericii este aceea că ea constituie o unitate zidită deDumnezeu. Această unitate duhovnicească este ca o taină a nunții: „Taina aceasta mare este, iar eu zic: dintre Hristos și Biserică” (Efe-seni 5, 32); „Ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă” (Matei 19, 6).Sfântul Apostol Pavel spune, astfel
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
prozastică eminesciană să nu fie decât false localizări. Pe urmele Ioanei Em. Petrescu, suntem ispitiți să considerăm că realitatea în care se mișcă "sărmanul" Dionis este doar o proiecție: a gândirii lui, decor citadin cu iluzorii imobile mărunte și rău zidite ori peisaj ozonat cu munți înșelători și văi prea adânci. Efectul a ceea ce fizicienii de astăzi numesc principiul holografic, în virtutea căruia universul se prezintă ca o structură informațională bidimensională, iar mediul înconjurător și noi am putea fi o proiecție holografică
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
descâlcește caractere slave, în căutarea sensurilor unei astrologii mai curând de origine bizantină. Termenul "sistemă" anticipează ușor disimulat propunerea unei alte "ordini a realității"; interesant ne pare modul în care este folosit cuvântul "zidit" casele Bucureștilor de atunci sunt rău zidite, murii se năruie, în schimb, cugetările zidesc sisteme. Lumina nu este niciodată clară și puternică, dimpotrivă; de ce căpițel de lumânare sau căpețel de lumină? Consumarea lumânării a însoțit pătrunderea sensurilor ascunse din manuscript, ceea ce presupune că deja protagonistul aventurii dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cea care desfășoară principalul fir intratextual cel violonistic. La rândul lui, acest paralelism intratextual pregătește alegoria intertextualității: vioara. (H4a) Era noapte și ploaia cădea măruntă pe stradele nepavate, strâmte și noroioase ce trec prin noianul de case mici și rău zidite din care consistă partea cea mare a capitalei României, și prin bălțile de noroi ce împroșcau pe cutezătorul ce se încredea perfidelor unde treceau niște ciubote mari, cărora nu le-ar fi păsat nici de potop, cu atât mai vârtos
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
încă de stropii de ploaie ce inundase sticlele. (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 34). (h4b) Era o noapte tristă. Ploaia cădea măruntă pe stradele nepavate ale Bucureștilor, ce se trăgeau strâmte și noroioase prin noianul de case mici și rău zidite din cari constă partea cea mai mare a așa-numitei capitale a României. Tropăiai prin bălțile de noroi ce te împroșcau cu apa lor cea hleioasă îndată ce aveai cutezarea de a pune piciorul c-un pas înainte. De prin cârciumi
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
strălucește de încântare. Și ce frumos sunt desenate toate detaliile! Sper că n-aveți de gând să vă mutați! — Nu e pentru noi, prostuțo! Și ați fi chiar aici, la o aruncătură de băț de noi! Uite, are și grătar zidit, două dormitoare cu baie... — Mami, noi stăm la New York. — Acum stați la New York. Dar n-o să stați acolo toată viața, nu? Pe termen lung. În glasul ei surprind o notă de îngrijorare și, în ciuda faptului că zâmbește, îi citesc încordarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
În 1475 orașul este cucerit de turci, o ambarcațiune cu italieni ajunge la Cetatea Albă unde se stabilesc dând localității numele de Mon Castro. O parte se așează la Tighina unde exista o factorie genoveză și o citadelă din piatră zidită tot de ei, ruinele căreia se văd și astăzi. Atacați de turci, italienii și moldovenii din Tighina se retrag în satul Cimișlia. Statisticele din sec. al XIX arată că jumătate din locuitori se numeau Cecati și jumătate Ciubotaru. Această proporție
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
ca Vadul Veghei; în "Documenta Romaniae Historica" un copist preciza următoarele reliativ la documentul nr.159 din anul 1469, care se referă la Veja ("Veța") și la Vadul Vejei: "Veța în limba leșească ari înțelegeri de un turn sau stâlp zidit..." Însăși noțiunea de "veghe" provine din latinescul "vigilare", care are și sensul de a păzi, a sta de strajă. Apoi, Al.I.Gonța preciza că "Istoricii noștri mai vechi și etnografii au observat că davele dacice erau fortificate și aveau
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
putea demonstra existența unor forme de metalurgie (ca și în dealul Faurul de la NE de Ș cheia). La cca. 300400 m est de cetatea "Între Ș anțuri", "pe un platou înalt, se află captări de apă sub forma unor fântâni zidite, intercomunicante prin tuburi ceramice", ceea ce ar putea reprezenta în realitate, cuptoarele unui atelier-bordei semiîngropat de genul celui de la Butnărești, descris de Gh. Bichir în "Cultura carpică". La Frumușica (com. Mădârjac) sau găsit bucăți de zgură metalică; la Rafaila (lângă Negreș
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
industriei în zonă Printre cele mai vechi ocupații de tip industrial pot fi menționate olăritul, metalurgia și morăritul, prezente în această zonă încă din antichitate. Pe platoul înalt din E comunei Țibănești există niște construcții subterane descrise ca fiind "fântâni zidite și intercomunicante".Considerăm că în realitate acestea reprezintă cuptoarele unui bordei-atelier semiîngropat de tipul celui de la Butnărești, descris de Gh. Bichir în “Cultura carpică". În afara uneltelor, armelor și podoabelor obiș nuite din metal (aramă, bronz, fier), în centrul zonei cercetate
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]