499 matches
-
mori pe Siret, unde a fost Oniș Vlad, pe care îl dăruie mânăstirii Voroneț. La 26 noiembrie 1490, Ștefan dăruie Voronețului Poiana de la gura Humorului, pe care o obținuse în schimbul satului Glodeni, pe care domnul îl cumpărase pe 150 de zloți tătărești. Acum sunt fixate și hotarele mânăstirii. Tot în 26 noiembrie 1490 are loc un schimb între mânăstirea Humorului și mânăstirea Voroneț: de date aceasta, Poiana apare ca “seliște în gura Humorului”, ea aparținuse mânăstirii Humor, iar domnul o dăruie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Tazlău”. La 12 martie 1481, domnul cumpără satul Ursăști, din Câmpul lui Dragoș, și îl dăruie mânăstirii Tazlău. Peste 10 ani, la 16 ianuarie 1491, domnul cumpăra o poiană pe Tazlăul Mare, unde a fost satul Micești, pentru 120 de zloți tătărești. Tot acum, nepoții lui Oană Porcu vând o poiană pe Tazlău, la Pârâu, pentru 460 de zloți tătărești, pe care aveau un privilegiu de la Alexandru cel Bun. Prețul plătit de domn era echivalent cu prețul a două sate. Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Peste 10 ani, la 16 ianuarie 1491, domnul cumpăra o poiană pe Tazlăul Mare, unde a fost satul Micești, pentru 120 de zloți tătărești. Tot acum, nepoții lui Oană Porcu vând o poiană pe Tazlău, la Pârâu, pentru 460 de zloți tătărești, pe care aveau un privilegiu de la Alexandru cel Bun. Prețul plătit de domn era echivalent cu prețul a două sate. Ștefan cel Mare mai cumpăra satul Floceștii, cu moara, pe Tazlăul Mare, pentru 150 de zloți tătărești, pe care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru 460 de zloți tătărești, pe care aveau un privilegiu de la Alexandru cel Bun. Prețul plătit de domn era echivalent cu prețul a două sate. Ștefan cel Mare mai cumpăra satul Floceștii, cu moara, pe Tazlăul Mare, pentru 150 de zloți tătărești, pe care vânzătorul avea uric de la Alexandru cel Bun,, dăruind satele și poienile, în aceeași zi, mănăstirii Tazlău. Cea mai importantă danie făcută, înainte să fie zidită o nouă biserică a mânăstirii, are loc la 20 aprilie 1491. De
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de curțile domnești de la Bacău. Așadar, la 20 aprilie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău patru sate care aparținuseră domeniului domnesc. La 15 octombrie 1491, Ștefan cumpăra jumătate din satul de la gura Orbicului, cu poiana Pintenul, pentru 100 de zloți tătărești, și le dăruie mânăstirii. Este întărită călugărilor și braniștea, care se afla în jurul mânăstirii. Cu un domeniu de opt sate și jumătate, cu poieni și bălți de pescuit, mânăstirea Tazlău trebuia să fie un puternic centru al ortodoxismului într-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Muncei, unde a fost cetatea lui Duma Negru și unde a fost Moișă Filosoful, pe Rebricea, pe care le-a cumpărat Nicoară de la Ilea, fiica lui Popșa și de la fiii lui Moișă, de la Danciul și de la Marușca, pentru 60 de zloți”. În document, curtea nu e confundată cu cetatea. Ceea ce înseamnă că nu era fortificată și nici nu ar fi avut rostul să fie, din moment ce era aproape de o cetate. Curtea lui Duma Negru era „unde au fost grecii lui Duma Negru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ajungă în stăpânirea mânăstirii Bârnova. Este greu de stabilit valoarea tuturor satelor lui Duma Negru pe care le cumpără Nicoară Sârbescul. Documentul este ambiguu. După enumerarea satelor lui Popșa și Moișă Filosoful, se arată că s-au plătit 60 de zloți, dar în epocă, un sat valora 75 de zloți. În august 1466, i se întăreau lui Benea, fiul lui Crețu, satele unde a fost curtea lui Crețu, pe Ialan, un alt sat Murgenii, unde era casa lui Benea, un loc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
valoarea tuturor satelor lui Duma Negru pe care le cumpără Nicoară Sârbescul. Documentul este ambiguu. După enumerarea satelor lui Popșa și Moișă Filosoful, se arată că s-au plătit 60 de zloți, dar în epocă, un sat valora 75 de zloți. În august 1466, i se întăreau lui Benea, fiul lui Crețu, satele unde a fost curtea lui Crețu, pe Ialan, un alt sat Murgenii, unde era casa lui Benea, un loc unde să își întemeieze un sat, încă un sat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Jumătate își împart moșia. O parte dintre veri primesc un sat, alții un alt sat, iar Mărina, fiica lui Giurgiu Jumătate, primește satul Jumătățeni, unde a fost curtea lui Căliman. Verii și nepoții Mărinei îi dau pentru Jumătățeni 700 de zloți. Peste trei ani, feciorul Mărinei vinde jumătate de sat, unde era curtea lui Căliman, pentru 230 de zloți. Ceea ce înseamnă că această jumătate, unde nu era curte, valora mai puțin ca cealaltă jumătate. În 1458, Mărușca, fata lui Andrieș Slujăscul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Giurgiu Jumătate, primește satul Jumătățeni, unde a fost curtea lui Căliman. Verii și nepoții Mărinei îi dau pentru Jumătățeni 700 de zloți. Peste trei ani, feciorul Mărinei vinde jumătate de sat, unde era curtea lui Căliman, pentru 230 de zloți. Ceea ce înseamnă că această jumătate, unde nu era curte, valora mai puțin ca cealaltă jumătate. În 1458, Mărușca, fata lui Andrieș Slujăscul, după ce se împarte moșia între frați, dăruie partea ei, jumătate din satul Slujești, unde a fost curtea tatălui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au făcut și boierii. În 1462, Iuga, marele vistier, a dăruit Moldoviței “trei dvere de damasc roșu cu aur și un procrovăț și răcavițe din aceași camhă de damasc și o cădelniță de argint aurită”, un cal și 25 de zloți ungurești. În ianuarie 25, 1476, același mare vistier dăruie Putnei satul Șirăuți, „1 cădelniță și încă 1 chivot de argint aurite, de 13 some, 100 de zloți ungurești și doi cai buni.” La 1 iunie 1476, se întărea printr-un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de damasc și o cădelniță de argint aurită”, un cal și 25 de zloți ungurești. În ianuarie 25, 1476, același mare vistier dăruie Putnei satul Șirăuți, „1 cădelniță și încă 1 chivot de argint aurite, de 13 some, 100 de zloți ungurești și doi cai buni.” La 1 iunie 1476, se întărea printr-un nou privilegiu dania lui Iuga. La 29 iunie 1476, se reînoia privilegiul de danie. Iuga reușește să scape cu viață în campania din 1476 și, drept recunoștință
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fratelui său Petru o bucată de loc pe Sărata, partea de pe Elan care se afla mai jos de hotarul târgului Huși pe Drăslăvăț, cumpărată de la Nastea, nepoata lui Mihăilă Buzea și de la nepoata ei, Mărina, fata Husului, cu 40 de zloți tătărăști. Documentul menționa din nou hotarul: „Iar hotarul acelei bucăți de pământ să fie din hotarul târgului nostru Huși în jos, iară despre alte părți se fie după vechiul hotar, precum au apucat din veac”. Prin urmare, satul de mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să le întoarcă tot ce le-au luat”. O poruncă asemănătoare a dat domnitorul Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672, 1678-1683), din Iași, la 25 mai 1658, iar la 13 ianuarie 1666, cerea să fie scutiți poslușnicii Episcopiei de numeroase obligații (dajde, zloți, lei, taleri, galbeni, orți și de celelalte angherii) „ce sunt pe târgoveți”. Numeroase documente consemnează încercările târgoveților de a include oamenii Episcopiei la plata colectivă a dărilor. Poruncile domnești erau repetate și hotărâte, iar târgoveții vor accepta situația defavorizată. Au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a sosi Vasilie-Vodă - relatează cronicarul Miron Costin -, au prădat cazacii codrii Iașilor de la drumul Căpoteștilor până aproape de Huși (subl. ns.), și scosesă fără număr vită, care apoi, dacă a venit ‹sosit› Vasile-Vodă, pre cîtă au aflat nemîncată, tot cîte un zlot a dat cazacilor pre vită; și a dat știre la oameni de și-au luat vita cine ‹care› a cunoscut-o”. La 4 km de Huși, în anul 1672, a avut loc bătălia de la Epureni, în care Gheorghe Duca (1665-1666
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
satul Silișteni din ținutul Fălciului (sat dispărut, situat în apropierea orașului). Dimitrie Cantemir se considera descendent din Petru Silișteanul, menționat într-un document din 15 octombrie 1491, care cumpăra satul Mănești, așezat la izvoarele Elanului, cu mănăstire, pentru 75 de zloți tătărești. Tatăl său, domnitorul Constantin Cantemir (1685-1693), își avea obârșia în lumea răzeșilor sărăciți din același ținut. Ion Neculce scria despre Constantin Cantemir că a fost „de oameni proști (simpli, n.a.), de la ținutul Fălciului, carte nu știa, ce numai iscălitura
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din 2 iulie 1879, aparține deja epocii moderne. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în țările române circulau următoarele monede: galbenul (monedă de aur, de diferite proveniențe), florinți, ortul, punga cu bani, tulți, costandele, zloți, ruble, copeici, potronici, aspri, lei bătuți, leu (veche monedă de argint, în valoare de 40 parale); piastru sau groș, pe care era reprezentat un leu, bătut pentru prima oară de Soliman al II-lea, imitat după talerul olandez, pe care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu se ocupă de fabricarea berii, dar casa e folosită în acest scop de colonii de aici care uneori își mai prepară singuri berea, mai ales de sărbători. Pentru fiecare căldare ei sunt obligați să plătească la stăpân câte 4 zloți, obținându-se din această taxă un venit anual de 5 florini. În casa de locuit de pe terenul casei de bere locuiește jitarul (paznicul semănăturilor) curții, Ștefan Jakab, iar grădinile din jurul acestui teren, în suprafață totală de 1237 stânjeni pătrați sunt
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
acte, Cîrcă, Cîrcovici), prin care îi întărește cumpărătura satului Hlipicenii, „pe Zvîjia, mai sus de Răuseni și în același hotar și cu loc de moară pe Zvîjia”, de la „Oniul vistiernicul, fiul Anușcăi”. Acesta din urmă, după primirea sumei de 840 zloți tătărăști, îi predă pîrcălabului și „privilejiul de schimb” „cu părintele Domniei mele Ștefan voevod”. Așa dar satul exista pe vremea lui Ștefan cel Mare, ajungînd, prin schimb, la Oniul vistiernicul. Nu știm cît a stăpînit Petru Cîrc la Hlipiceni; s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
acte, Cîrcă, Cîrcovici), prin care îi întărește cumpărătura satului Hlipicenii, „pe Zvîjia, mai sus de Răuseni și în același hotar și cu loc de moară pe Zvîjia”, de la „Oniul vistiernicul, fiul Anușcăi”. Acesta din urmă, după primirea sumei de 840 zloți tătărăști, îi predă pîrcălabului și „privilejiul de schimb” „cu părintele Domniei mele Ștefan voevod”. Așa dar satul exista pe vremea lui Ștefan cel Mare, ajungînd, prin schimb, la Oniul vistiernicul. Nu știm cît a stăpînit Petru Cîrc la Hlipiceni; s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în 1497, în 1502, din 1 martie până în 17 martie, aceasta fiind ultima vizită la Vaslui. Într-una din vizitele pomenite, la 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare, ocupându-se de ocolul Vasluiului și de proprietatea sa, cumpără cu 1490 zloți tătărăști încă 17 sate și seliști, le alipește „către târgul nostru al Vasluiului", făcând ca noul ocol să devină mult mai întins și mai puternic economic. El întărește „obiceiul cel vechi precum că nici un om dintr-înșii din care au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vasile Lupu - avea să-l dojenească: „Scrii dumneata cum să luăm piatră de la Curtea din Vaslui, ce acesta lucru nu se cade să facem că nu este cu cinste" (Surete III, p. 362). Apoi, să nu uităm că cei 1490 zloți dați de Ștefan cel Mare ca să-și mărească raza moșiei sale la Vaslui, au însemnat o adevărată expropriere prin cumpărare a următorilor moșieri, vecini și ocolași domnitorului: 1. egumenul Gligore de la Bistrița cu trei moșii pe RacovaCrăstoae unde a fost
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
următorilor moșieri, vecini și ocolași domnitorului: 1. egumenul Gligore de la Bistrița cu trei moșii pe RacovaCrăstoae unde a fost Petre feciorul Cristei; Bilcații, unde a fost Oane, fratele lui Petru și Caroteștii, unde a fost feciorul lui Nanei, pentru 200 zloți; 2. nepoții lui Fiere: Dragalina și Marușca, Ion și Maria, pentru satul Ferești pe Racova, unde au fost casele lui Fiere, cu 100 zloți; 3. Popa Băilă pentru satul Păncești pe Racova unde a fost Pănca, cu 50 zloți; 4
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a fost Oane, fratele lui Petru și Caroteștii, unde a fost feciorul lui Nanei, pentru 200 zloți; 2. nepoții lui Fiere: Dragalina și Marușca, Ion și Maria, pentru satul Ferești pe Racova, unde au fost casele lui Fiere, cu 100 zloți; 3. Popa Băilă pentru satul Păncești pe Racova unde a fost Pănca, cu 50 zloți; 4. Rohat Groază nepot lui Fiere beg, pentru satul Rohați pe Racova cu 50 zloți; 5. T. Hasnaș pentru Deleni, Miclești și Bălteni, cu 240
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
200 zloți; 2. nepoții lui Fiere: Dragalina și Marușca, Ion și Maria, pentru satul Ferești pe Racova, unde au fost casele lui Fiere, cu 100 zloți; 3. Popa Băilă pentru satul Păncești pe Racova unde a fost Pănca, cu 50 zloți; 4. Rohat Groază nepot lui Fiere beg, pentru satul Rohați pe Racova cu 50 zloți; 5. T. Hasnaș pentru Deleni, Miclești și Bălteni, cu 240 zloți; 6. Nastea și Sofiica, fete lui Stețco Dămăcuș, pentru Merișani pe Bârlad cu 70
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]