99,150 matches
-
Germaniei; - 29 aug. ’91, are loc căderea Sovietelor, L’Express titrează „Un monde nouveau”; - 1991, Irak-ul atacă Kuweit-ul, urmează intervenția Statelor Unite; - 9 dec. ’92, armata americană debarcă cu ajutoare în Somalia; - 1993, la Kosovo, începe lungul război civil din zona Balcanilor; - 9 mai ’94, Nelson Mandela este ales președintele Africii de Sud; - 7 mai ’95, Jacques Chirac este ales Președintele Franței; Ultima fotografie a retrospectivei este o imagine cu Terra, realizată din satelit: o planetă splendidă, de un albastru curat, la fel de rotundă
Istorie în imagini - retrospectivă L’Express - by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13222_a_14547]
-
îl privește pe sculptorul Iszak Marton din Târgu Mureș, ca un omagiu pe care filiala UAP, Fundația Triade și neobositul G. Lecca i-l aduc venerabilului sculptor la împlinirea vîrstei de 90 de ani. Dacă Hans Mattis-Teutsch, Ioan Mattis și zona Gheorghienilor sunt mai bine cunoscuți, măcar și numai după sonoritatea numelui, Iszak Marton ar trebui prezentat. Pentru că el este, privit înlăuntrul operei lui de peste șaptezeci de ani, o adevărată conștiință a modernității. Prin urmare: Deși Izsak Martin se formează artistic
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
acordat familiilor defavorizate pentru energia termică” (I.M., discurs în CD, 30.09.2003); „iată că se creează resurse bugetare pentru a veni și în sprijinul celor mulți și defavorizați ” (id.). Pe cît de nemarcat este defavorizat, pe atît exploatează tocmai zona afectivă termenul amărîți, care pare să se bucure de o mare popularitate, apărînd frecvent în presă -“amărîții se pot gospodări și își vor face cele necesare” (EZ 3551, 2003, 4); “să fac cantine sociale în tot orașul, unde să dau
Sărac, defavorizat, amărît... (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13263_a_14588]
-
adversar de luptă, pe care-l admiră. Și spune încă o dată Wonderful.” ... Peste o jumătate de pagină și peste un salt de vreo 40 de ani de la această întîmplare, Pintilie propulsează scurt, cu un umor suprarealist, acel “Wonderful” conjunctural în zona unei “farse transcendentale”, care e însuși scenariul nostru existențial, un fel de malentendu cosmic, derizoriu și totuși “Wonderful ”. Un scenariu care respiră beckettian; “Il n’y a rien de plus drôle que le malheur” ( e motto-ul cărții, și un
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
unde însăși componența aerului se modifică, până la primejdie. Lectura, în ultimele împurpurate amurguri ale lui 2003 a Jurnalului - pe anii 1990-1935 - ținut de d-na Monica Lovinescu ne-a fixat acul de cântar între cele două extreme, cauzându-ne, în zona purei rațiuni, senzația retrăirii unei existențe pe similare coordonate, iar în aceea a subconștientului incontrolabil a recuperării unor întâmplări, întâlniri, afecte și meditații care nu ne-au aparținut. În 1990, Monica Lovinescu, notoriu factor al rezistenței anticomuniste din exil, revine
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
africanii mărgele și medalioane, asiaticii sticlărie, marseiezii săpun de casă și esențe naturale; nu știu de ce am avut impresia că ar fi mers și niște ceramică sau niște îi; * am văzut în Le Village Saint-Paul cum ar trebuie să arate zona Lipscani, dacă ar interesa pe cineva; * vestitele catedrale (Saint-Denis, Saint-Sulpice, Trinité, Notre-Dame, Sacre Coeur ș.cl.) s-au muzeificat total, din ele poți cumpăra insigne cu Parisul; * pe zidul imensei biblioteci de lângă Panteon, printre cele câteva mii de nume ale celor
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
la loi de 1880!”; * au și francezii kitsch-ul lor, cateva buticuri din Place de Clichy, cu obiecte made în Chină, arătau exact precum cele din Crângași; * berea de cidru din Montmartre seamănă la gust cu livejul de mere din zona Horezului; * o clătita cât shaworma din Grozăvești costă 12 euro; * în ciuda antiamericanismului pronunțat, francezii merg la McDonald’s și au chiar un lanț de restaurante fast-food propriu, numit... Quick; * am întâlnit cele mai frumoase și mai haioase nume de restaurante
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
ei pe anul 2002, pe Vadim Tudor drept «un intelectual foarte elocvent, care nu scapă nici un prilej pentru a-și demonstra vasta capacitate intelectuală»”. Încerc să ghicesc de ce domnii Katz și Florian au sărit ca arși, ba chiar pășesc în zona minciunii sfruntate, în loc să-mi mulțumească și să îndrepte greșeala. Din contră, mă acuză că am produs „un lanț de informații false”, dar, ce e drept, obosiți de propria plăsmuire, nu mai au și resursele de imaginație pentru a le numi
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
a făcut să cred că este vorba despre un excurs prin istoria diabolicului regim comunist, dar lucrurile nu prea stau așa. Politicul ocupă un loc nesemnificativ în jurnal, cel mult un background ce se ridică din când în când din zona subliminalului. Așadar, lunga Noapte este ori o contextualizare a producției diaristice prin amprentarea temporalului cu o semnificație politică indirectă, fie metafora unei inteligențe sensibile și extrem de permeabile față de colțurile mai umbrite ale existenței pe care le augmentează apoi până la întunecarea
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
jurnal intim. O recunoaște în câteva ocazii, dar dincolo de mărturia sa observația se poate susține singură prin câteva argumente. În marea lor majoritate paginile sunt văduvite de firescul cotidian, de prea-omeneștile banalități, de nimicurile care dau culoare unei vieți, așa că zona privatului, a intimului este într-un sensibil reflux. În rest, în cam vreo 345 de pagini... ,,o amestecătură informă de poezii, eseuri, filozofie ceva mai sistematică, alteori doar pure-amintiri, proză poetică, teatru, simplenote ș...ț. Tot ce am făcut până la
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
mirat din cale-afară a fost că în orașul lui Sigmund Freud, psihanaliza nu interesa pe nimeni, dar la mare căutare erau cărțile populare de tip cheia-visurilor, la care se forma o oarecare îmbulzeală și, de altfel, la cărțile din toată zona “paranormalului” șarlatanesc, de la zodiacuri din care aflai că pe 20 martie cîștigi la loto, pînă la broșuri cu sfaturi tip “cum să prinzi fantomele de guler”. Cititorii români mi s-au părut mai bucuroși de eveniment și mai avizați în
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
supraviețui aceștia, dacă în jur nu s-ar zbengui corurile de lăudători? Singurătatea le-ar scufunda singuranța afișată atît de neobrăzat. Da’ ce-mi bat capul cu toate amărăciunile astea? Îl aud pe șofer povestind, cine știe de cînd, despre zona lui minunată, cu gospodării serioase și oameni înstăriți, este din Voinești, la vreo 25 de kilometri de Tîrgoviște, despre cum au scăpat de colectivizare pînă în ’89, despre mere, despre pămînt... Înserarea mai are puțin pînă să pună stăpînire definitivă
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
aflată la apogeu în 1933: „Entuziasmul narativ e fără precedent, iar soluțiile propuse se armonizează cu cele din romanul european.” (Exemple: Patul lui Procust, Femei, Cartea nunții, Maitreyi, Adela, Creanga de aur). „Romancierii anului 1933 depășesc marile tabuuri narative în zona sexualității.” Vine și o concluzie: „... viața literară a anilor ’30 e mai animată și mai lipsită de complexe ca oricând, povestea de dragoste a Doamnei Chatterley, știută de toată lumea, nu a rămas fără urmări.” Mergând pe acestă linie, Ioana Pârvulescu
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
volume ale acestei Istorii a literaturii române, mai ales în condițiile în care primul volum pune multe întrebări și în privința modului în care a fost operată selecția scriitorilor antologați. Cel puțin în primul capitol (Poezia), cantitativ predomină scriitorii originari din zona Moldovei (Dan Laurențiu, Mihai Ursachi, Ioanid Romanescu, Ion Beldeanu, Liviu Ioan Stoiciu, Lucian Vasiliu, Aurel Ștefanachi, Nichita Danilov, Elena Ștefoi, Cassian Maria Spiridon, Gellu Dorian, Liviu Antonesei, Nicolae Panaite, Adrian Alui Gheorghe), fapt ce ar putea sugera o abordare în
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
fost nici el bine administrat de către cei îndreptățiți să o facă și în care populația și-a pus toată nădejdea etc. etc. Dacă, obiectiv, măreața Zi Internațională a Zonelor Umede ne-a surprins, așa cum spuneam la început, înghețați și uscați, zona mediatică, în special cea vizuală, a fost perfect adaptată. Adică, integral umedă, cu ochii în lacrimi, cu spume la gură și... într-o stare de excitație generalizată pe care, din pudoare, nu vreau s-o mai comentez. Trăiască Ziua Internațională
Ziua Internațională a Zonelor Umede by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12031_a_13356]
-
conferință de presă televizată, dedându-se la un dribling verbal-metaforic, domnul președinte Traian Băsescu n-a trimis-o pe fosta vecină de P.D., deputata Lavinia Șandru, la curățat de zăpadă în Piața Trandafirilor din Tg.-Mureș, sau pe faleza din zona Cazino-ului constănțean, ci pe centură, (mă rog - pe-o centură...) cu semnificația de rigoare, ceea ce înseamnă că lumea se emancipează. Și nu e rău deloc că domnul președinte a început să se rupă de marinărisme și de metropola de la
... alte Sporturi televizate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12036_a_13361]
-
Macedonski, Delavrancea, Iosif și mulți alții, din categoria minorilor scuturați de praf pentru a ține din nou companie lui Bacovia. Stăruitor în detalii, Constantin Călin ajunge la concluzii incitante, aforistice, despre percepția bacoviană a timpului, chiar dacă invocă explicații prozaice, din zona biograficului și a geograficului: "Un ins epuizat prematur, Bacovia percepe timpul ca un bătrân (l-au îmbătrânit eșecurile și celibatul prelungit), locuitor al unui târg de provincie dintr-o regiune cu climă aspră. Pentru bătrâni, provinciali, ânordici> timpul trece greu
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
Codrescu, Edward Behr (complotul a catalizat din umbră revolta și a secondat fățiș revoluția), Nestor Rateș, Anneli Ute Gabanyi etc. Harababura este totală și, pentru a face puțină ordine în tot acest torent de interpretări, trebuie definit termenul "revoluție". În zona politică, Le Petit Larousse creditează acest termen cu sensul: "schimbare bruscă și violentă în structura politică și socială a unui stat care se produce atunci cînd un grup se revoltă împotriva autorităților în funcție și preia puterea"; tot aici apare
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
e un act de trădare? Dar la canalul de televiziune "Duna"? Pun aceste întrebări pentru că prea mulți dintre oamenii care se ocupă de siguranța noastră s-au blocat în mentalitatea din vremea războiului rece. Câtă vreme dl Timofte rămâne în zona insinuărilor, putem crede orice. Chiar dacă Europa spre care ne îndreptăm e plină de posturi de televiziune cu dublă sau multiplă coordonare națională (de la "Euronews" la "Arte" și la "Cherry", acesta din urmă un simpatic canal de muzică româno-maghiar), dl Timofte
Pompierul însetat de medalii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12039_a_13364]
-
băieților cu înaltă protecție securistă. Despre asasinatele politice în care a fost implicată România - mai precis: Securitatea - vorbește suficient străinătatea, așa că nu e cazul să facem pe struții. Oameni încă activi în serviciile secrete românești - atunci când n-au migrat în zona afacerilor și a politicului - ar avea multe de spus despre enigmele întunecate ale anilor șaptezeci-optzeci. Legăturile fierbinți dintre Carlos șacalul și capi ai Securității sunt amplu documentate de agențiile de presă și de publicațiile din Occident. La ce mai folosește
Siguranța-nstelată deasupra și legea imorală în noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12080_a_13405]
-
actualitate, ce se concretizează în construcția pe care, oricum ar evolua politic, România n-o poate ocoli. De altfel, autorul își încheie demersul cu o pledoarie despre vocația europeană a poporului român, vocație justificată nu numai geografic, prin plasarea în zona de cumpănă a continentului, pe una din axele lui centrale, Dunărea, ci și prin originea lui latină, ce i-a asigurat continuitatea pe un teritoriu în care alte etnii au devenit europene, s-au alăturat istoriei vechiului continent la un
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
Constantinescu, Vintilă Horia, Ion Aurel Manolescu, Aurel Marin, Pericle Martinescu, I. Mirea, Horia Nițulescu, Grigore Popa, Rudd. Rybiczka, Teodor Scarlat, Ștefan Stănescu, Mircea Streinul, Miron Suru, Ion Șiugariu, Octav Șuluțiu. Sunt foarte multe nume care au rămas fără glorie, în zona literaturii minore. Ideologic, ne poate surprinde să întâlnim pe aceeași listă un poet de extremă stângă, cum este și va rămâne Mihai Beniuc, cu un scriitor simpatizant al legionarilor, cum e Mircea Streinul. E de observat că, alături de mulți poeți
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
de moarte, cînd mesianismul său măsurat în cincinale a fost lovit de amnezie și și-a pierdut, una cîte una, toate profețiile fondatoare, amplele mișcări politico-sociale din țările de est au redescoperit voluptatea conflictelor magice. Steagurile au fost decupate în zona insemnelor, lozincile au fost martelate, asemenea sfinților din lăcașurile creștine de către hoardele venite din stepele Asiei, iar statuile imperturbabile, care-i preamăreau pe patriarhii paradisului imanent, au căzut și ele sub furia mulțimilor dezlănțuite. Așa s-a dus statuia lui
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
cifrele rotunde (dar aproximative) indicate de substantivele-numerale zece, o sută, o mie, precum și formele de plural cu sens nedeterminat ale acelorași numerale: zeci, sute, mii. Aspectul cel mai surprinzător al limbii actuale mi se pare preferința pentru anumite combinații din zona zecilor de mii. E greu de făcut o ierarhizare a frecvenței între diversele posibilități, dar cred că orice vorbitor va fi de acord că cinsprezece mii e mult mai probabil, pentru a exprima convenționalizat exagerarea, decît douăsprezece mii sau decît
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
Și acum să ne oprim la infrastructura psihologică a lui Eugen Barbu, responsabilă, evident, pentru mersul nefast nu doar al traiectoriei sale biografice, ci și pentru cel al scrisului său, împotmolit în umorale mîluri respingătoare, răspîndind un miros fetid pînă-n zona posterității. Prozatorul suferea vădit de un complex de inferioritate ce a acționat într-un chip deformant, aidoma unei infirmități. Fiu natural al lui N. Crevedia (sîntem în măsură a proba și noi asemănarea somatică dintre fiu și tată - pe cel
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]