399 matches
-
netăgăduit. După ea, acest lucru ar indica resentimentele față de regatul Israel ale autorilor din regatul Iuda. Baruch Halpern menționa în documentar că David cel istoric a fost cu totul diferit de omul pios pe care îl rețin unii ca fiind zugrăvit în Biblie:a fost de fapt un om viclean, care, uneori și-a înjunghiat apropiații pe la spate. Dar aceste lucruri reies din Biblia însăși, care nu ascunde laturile sale negative. Referitor la descoperirile de la Khirbet Qeiyafa, un număr de arheologi
David (Biblie) () [Corola-website/Science/308598_a_309927]
-
a câștigat alături de "Raku", premiul "MTV EMA" pentru "Egali din naștere". Tot de ea se folosește și acum, întrucat clipul și piesă - "Noapte bună, București" feat. Guess Who - ce promovează noul album, tratează aceași tematica socială. Imaginea lugubra a capitalei, zugrăvita în nuanțe de gri, e completată de expunerea traiului mizer în care se zbat familiile de români, pe 2 colaborări reușite: "Made în România" feat. "Nimeni Altu"' și "Tot Noi" feat. "Motzu". În continuare, cel de-al doilea single "Cheia
Cel mai prost din curtea școlii () [Corola-website/Science/308024_a_309353]
-
murale din tările catolice: apărătorul de moarte, Cristofor, zugrăvit cu pruncul Iisus pe umăr, printre sfinții martiri, în Cinul de pe absidă, este o imagine unică și neobișnuită pentru Moldova. Printre scenele prezente pe fațada sudică sunt de menționat "Imnul Acatist" zugrăvit în stânga și deasupra ușii de intrare, "Asediul Constantinopolului" zugrăvit la baza "Imnului", "Judecata de Apoi" zugrăvită în dreapta ușii de intrare. "Asediul Constantinopolului" nu se referă la asediul turcesc, ci la cel al perșilor din anul 626 (anul 6135 conform cronologiei
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
biserică ctitorită de Ștefan cel Mare și demolată de către austro-ungari în timpul primului război mondial). Conform schițelor originale, a rezultat un voievod cu barbă, de statură medie. Motivul erorii lui Asachi s-a datorat faptului că picturile lui Ștefan cel Mare, zugrăvite chiar în timpul vieții sale, se aflau la mănăstirile din Bucovina, provincie care intrase în Imperiul Austro-Ungar. Prof. univ. dr. Adriana Ioniuc, directorul științific al Complexului Muzeal Național Moldova din Iași precizează că: ""Barba lui Ștefan a apărut după restaurarea picturii
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
clipă. Tâlharul din stânga lui Iisus este răstignit în același chip particular, din crucea lui însă nu cresc flori, dimpotrivă, în urma refuzului căinței capul său este înclinat spre umărul strâng. Alături de scena Răstignirii se desfășoară scena păcatului cu Adam și Eva zugrăviți nud de o parte și de alta a pomului din grădina raiului. Amândoi au trăsături înspăimântătoare, urâțiți de păcat cu privirea plină de teamă datorită sentimentului de vinovăție de care par a fi conștienți. La scenă asistă retras, dar cu
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
de odihnă vecinică din jurul ei”. Această biserică din bârne de stejar, lucrată numai cu securea și închiotorată cu măestrie, după anul înscripționat deasupra ușii, care cu greu se mai poate descifra, pare să fi fost ridicată în anul 1781 și zugrăvită mai târziu. Deasupra strănii e scris pe perete: ,S-au zugrăvit această s. biserică în zilele Înălțatului Împărat Ferdinand, fiind Episcop Ardealului Măria Sa Ioan Lemény și protopop acestei Dieceză Theodor Baldi, iar preot local Pop Ananie și s-au zugrăvit
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
între tunete. Aceasta ștergură a fost pe icoana aceia care o-a lovit fulgerul”. ”Păreții bisericei pe din afară sunt lipiți și spoiți cu var, în lăuntru bisericei pe păreții de bârne e trasă pânză, pe care sunt diferite chipuri zugrăvite. Altarul bisericei e de 2,1/2 metrii lung și de 3 metrii lat, în el este o masă simplă pe 4 picioare, bătrână din cele veacuri, cu un chip nou. Acesta e pristolul. Poprul crede, că subt aceasta este
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
o căldare de bani a nobililor, alții zic că preotul Muste fiind bogat a pus subt altar o căldure de bani. Masa proscomidiei stă din o scândură acoperită cu o față lagiată. Altarul are două ferestri mici, pe păreți sunt zugrăviți patriarchii Alessandru, Petru, Ioan, Macarie și îngroparea lui Christos; are două uși, una împărătească, care se deschide în două laturi, pe cealaltă umblă sfeții, mai sunt două scaune și 10 rânduri de haine bisericești mai toate nouă, zece feștnice și
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
într-o proporție majoră, așa încât înlocuirea lor nu putea fi evitată. Restaurarea picturii a adus mari beneficii definirii valorilor culturale ale acestui ansamblu. Nu există nicăieri în biserică, o inscripție care să aducă numele celui care a trudit la podoaba zugrăvită. În altar, pe peretele ce-l desparte de naos, se poate citi o însemnare zugrăvită cu negru, referitoare la pictura din acel loc: “Acest sfânt oltari au plătit popa Nicolae și cu soția dumnealui Tudora, anu 1783 august 8 zile
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
consolidare a bisericii, care se ridica la 3 milioane de lei noi (aproximativ 750.000 euro). Ministerul Culturii a contribuit la reparații cu 300.000 lei în 2006 și cu 100.000 lei în 2007. Biserica a fost consolidată și zugrăvită. Deoarece acoperișul din tablă data din perioada anilor 1954-1955 și era într-o stare avansată de degradare, preotul paroh Vasile Hușleag a decis în octombrie 2008 să-l înlocuiască. Dorind să păstreze stilul rusesc și originalitatea acestei biserici (singura din
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
În 1801 el fusese chemat de obștea sătească a agârbicenilor să picteze interiorul absidei altarului și imensul spațiu boltit al naosului, cu pereții laterali cu tot, pentru care, probabil, a lucrat de primăvara până toamna, date fiind dimensiunile ce trebuiau zugrăvite și dificultățile aplicării de culoare pe bârne cioplite cu mulți ani în urmă. În 1818, probabil în urma unei refaceri a acoperișului de șindrilă, a retușat se pare părțile afectate de intemperii și a pictat pronaosul și fațada dinspre sud. E
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
pentagonală, decroșată. Altarul are, de asemenea, o boltă semicilindrică în partea dinspre iconostas, sprijinită pe tâmplă și pe pereții paraleli. În exterior biserica a fost tencuită, probabil în secolul al XIX-lea, ca și pereții interiori care sunt tencuiți și zugrăviți, rămășițe din pictură păstrându-se doar pe bolta vechii nave principale și pe tâmplă. Două tipuri de ferestre, cu două tipuri de grilaje, originare, se decupează în pereții de lemn tencuiți la exterior. Pictura murală datează din prima jumătate a
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
în satul Strâmba-Jiu din județul Gorj. Este situată la 9 km de Mănăstirea Dealu Mare. În privința originii etimologice a denumirii satului „Strâmba” -Jiu există două ipoteze: Mănăstirea de astăzi se află pe locul Schitului Strâmba, de care ne vorbește inscripția zugrăvita în anul 1793 deasupra intrării în pronaos, conform căreia acesta există deja la 1519. Dintr-un document emis la 1487 de cancelaria lui Vlad Călugărul, aflăm pe Danciu și Oprea ca fiind doi mari proprietari ce-și întindeau moșiile de
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
după modul celui de pe vremea lui Petru Șchiopul. Cu această ocazie, s-a deteriorat și s-a acoperit și mai mult ceea ce mai rămăsese din tabloul votiv. Pe partea opusă tabloului votiv (pe un pilastru de pe peretele sudic) se află zugrăvită scena Aducerii moaștelor Sf. Ioan cel Nou în timpul lui Alexandru cel Bun, iar ceva mai sus se distinge chipul lui Ștefan cel Mare. În altar sunt reprezentate Maica Domnului, Învierea lui Lazăr și cele două scene din Împărtășania Sfinților Apostoli
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
la mituri și zei pentru a găsi îndrumare și inspirație. Venerarea unui număr mare de zei era un lucru obișnuit în Orientul Mijlociu și Apropiat.Pe la mijlocul mileniului III î.en., listele zeilor mesopotamieni ajunseseră să cuprindă sute de nume, organizate sistematic, zugrăviți ca figuri umane, plante, animale, simboluri și corpuri cerești sau fenomene naturale, cărora li se atribuiau puteri enorme. Egiptenii au creat o religie vastă, incluzând un panteon complex, cu peste o mie de zei și zeițe, cu infățișări mixte de
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
se zbate cu gândurile, rupt între cele două lumi. Scena multora dintre povestiri este cea a Munților Carpați, în care a crescut Baal Shem Tov, întemeietorul hasidismului, si care, se pare a servit drept sursă de inspirație pentru figurile mistice zugrăvite. În afara acestora din urmă, un loc însemnat ocupă personajele feminine, ne-evreice, care întruchipează vitalitatea pură, livertatea și lumea către care încearcă evreul să ajungă, fără un succes deplin. Într-un interviu gazetei Globus, în 18 august 2008, Appelfeld a
Aharon Appelfeld () [Corola-website/Science/313288_a_314617]
-
patru sfinți reprezentând cele patru virtuți. Pereții din din stânga și din dreapta sunt împodobiți de scene din viața Madonei și a Sfanțului Ștefan. Excepțională este bogăția cromatică a cestor fresce, pentru care Uccello a renunțat chiar și la fidelitatea față de realitatea zugrăvita. "Vânătoarea" (1470) este ultima compoziție a lui Uccello, executată în "tempera" pe lemn. Uccello reda cu o deosebită sensibilitate jocul fin și anmat al luminilor din desișul pădurii. Pictorul utilizează o paletă bogată a culorii verzi, de la pastel la cele
Paolo Uccello () [Corola-website/Science/314908_a_316237]
-
Francisc Szaniszlo s-a construit biserica de astăzi. Lucrările s-au finalizat în anul 1858, lăcașul fiind închinat Sfântului și Marelui Mucenic Gheorghe. În 1907 s-a introdus în biserică curentul electric, ocazie cu care biserica a fost renovată și zugrăvită. În 1948 Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii. Statul comunist a trecut bunurile Bisericii Unite (Greco-Catolice) în folosința Bisericii Ortodoxe Române. Cu această ocazie, comuniștii au încredințat Biserica Seminarului Greco-Catolic Episcopiei Ortodoxe a Oradiei, care a înființat aici
Biserica Seminarului Greco-Catolic din Oradea () [Corola-website/Science/319467_a_320796]
-
mucegai pe pereți. Eu acum unde stau, e plin cu mucegai și cu gândaci. Au renovat doar o parte din cămin, jumătate de clădire, numai pentru imagine - ca să arate oamenilor că au condiții foarte bune. Unde sunt birourile lor este zugrăvit, văruit, iar dacă vine cineva de la televiziune să filmeze, îi duc acolo unde este curat. Să vadă ce frumos e făcut. Iar la etajul doi sunt două camere aranjate cu așternuturi noi, frumos, iar în rest saltelele vechi, pline cu
Noi acolo suntem ca într-o închisoare! () [Corola-website/Science/296093_a_297422]
-
reprezentați ierarhi, cuvioși, drepți și mucenici. De asemenea, sunt reprezentate scene din Vechiul Testament (Facerea: Crearea lui Adam, Izgonirea din Rai, Cain ucide pe Abel etc.) și Noul Testament (minuni: Învierea fiicei lui Iair, Vindecarea femeii gârbove etc.). Pe semicalota altarului este zugrăvită Sfânta Treime în redactare occidentală, cu Dumnezeu-Tatăl și Fecioara încoronată, stând pe nori. Biserica de lemn din Rădășeni este menționată în romanul "Nada Florilor" (1950) de Mihail Sadoveanu, fiind considerată un „monument religios, unic între rămășițele trecutului”. Scriitorul descrie ospățul
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
este construită în totalitate din bârne de stejar masiv așezate orizontal între stâlpi verticali masivi. Edificiul a fost sprijinit pe latura de nord cu un rând suplimentar de stâlpi verticali. Pereții exteriori ai bisericii au lipiți ulterior cu lut apoi zugrăviți, în timp ce pereții interiori sunt placați cu scândură. Clădirea bisericii are următoarele dimensiuni: 13,80 m lungime, 5,45 m lățime și 3 m înălțime până la cornișă. Lăcașul de cult are formă de navă. Biserica are o temelie din piatră și
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
de stejar și de trandafir. Biserica a fost extinsă prin adăugarea unui nou pridvor de aproape 150 metri pătrați, cu două nivele, la etajul superior urmând să se amenajeze o bibliotecă parohială. Pereții exteriori ai bisericii au fost reparați și zugrăviți, s-a înlocuit în întregime acoperișul, atât tâmplăria din lemn, cât și învelitoarea de tablă și s-a montat o ușă monumentală din fier, cu elemente de bronz turnate. În interior, s-a renovat pictura interioară a bisericii și s-
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
prispei de sud este demn de admirat la această biserică. La portal, patru brâuri se arcuiesc împreună cu linia canatului, în plin centru, alăturându-li-se linii meandrice ori în zig-zag ce șerpuiesc în spațiile dintre brâuri. Pe bolta naosului sunt zugrăvite cele trei teme obișnuite în iconografia bisericilor de lemn bihorene-„Dumnezeu-Tatăl”, „Iisus Hristos” și „Maica Domnului”. Imaginile sunt încadrate în casete rectangulare confecționate din stinghii de brad. Pe bolta absidei domină chipul lui „Iisus Hristos” înconjurat de mulțimea de stele
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
tatăl pictorului - fiind, în opinia criticului Vasile Florea, un mic funcționar. Această căsuță a familiei sale, a fost pictată de către artist într-unul dintre cele mai reușite peisaje pe care acesta le-a făcut, intitulat "Colț de grădină". În imaginea zugrăvită se poate vedea o locuință de o albeață sclipitoare așezată în fundul curții, grădinuța casei fiind plină de zarnacadele, albăstrele și garoafe care se ridică semeț din iarba stufoasă. Grădinuța a rămas memoriei doar pe pânza lui Apcar, deoarece astăzi se
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
s-au adus înnoiri, cu prilejul lucrărilor de reparație. Dintre acestea se numără, supraînălțarea pereților, și respectiv, desfacerea bolților originare și înlocuirea lor prin tavane drepte. Modificarea a avut loc înainte de 1694, sau în acel an, când au fost și zugrăvite elementele respective, cu un decor inspirat din tavanele casetate ale bisericilor reformate. În naos sânt repetate trei motive (florale si geometric), pe tavanul altarului neapărând însă, decât soarele și luna, alături de o casetă cu incripția în limba latină, dar cu
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa () [Corola-website/Science/315678_a_317007]