503 matches
-
galaxii roșii, albastre, albe, verzi, galbene, negre. Noi și lumea! Noi și muntele! Noi și focul! Focul aprins în ultima seară, când inimile ne erau cu un dram mai grele, când noi eram mai uniți ca niciodată, poate din cauza ultimei zvâcniri a copilăriei sau poate nu? Focul arde, luminează în noapte și în noi, chitara cântă, o voce caldă încălzește noaptea montană: Tron în Apuseni/Tron în Apuseni,/Țara Crișurilor,/Țara moților,/Țara românilor. În jurul meu sunt cei care simt asemenea
La un foc de tabără, la apusul unei veri. In: ANTOLOGIE:poezie by Oana Sîrbu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_688]
-
dinadins lăsându-se total devorate de acestea, au cunoscut, pe parcursul confruntărilor, ce sunt denigrările, ce și cum sunt loviturile de sub centură, ce sunt și cum te contorsionează umilirile, dar, și cum te fac să te simți, În al nouălea cer, zvâcnirile fulgerătoare ale clipelor, când, te simți stăpân pe creasta valului; au Înghițit noduri, au tăiat În carne vie, și-au stropit deserturile meselor cu dulci și frumos mirositoare speranțe, mă rog, au servit, cam Întreg meniul unei al dracului de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ca omagiu forței, înfloririi și eroismului. De câte ori nu mă ispitesc presimțiri de extaz, de atâtea ori mă simt obiect. Pare că a înghețat lumina pe creier... și timpul s-a năruit într-o inimă moartă. Privesc pietrele și le invidiez zvâcnirile. Vor pricepe ele vreodată că mă ofer odihnei lor? Și stâncile voi-vor ele să se înece în tăcerea sîngelui? ... Ajungi așa obiect desfrânat de nepăsare și în care natura își contemplă ultima ei înmărmurire. Împietrirea ta trezit-a gelozia
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
-mi curm duhul și să pun capăt zvârcolirii zadarnice. Tu ești mormântul pe care l-au visat ceasurile neprielnice ființei și leagănul suprem al vastelor oboseli. Răsfiră miresme de adormiri peste necugetatele mele răzvrătiri, soarbe-mă în tine, ucide-mi zvâcnirea spre zori și îmbieri, îneacă-mi înălțarea nebună a gândului și sfarmă-mi piscurile luminate de vecinătatea ta! Întinde-ți umbrele, acoperă-mă de întunecimi vrăjmașe, eu nu-ți cer harul clipelor miloase, ci vestejirea veșnică și aspră și mărinimia
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
au putut la frământările Europei, ei n-au fost niciodată sinceri în participarea lor. Teoria spengleriană a sufletului originar al culturilor nu-și găsește nicăieri o verificare mai evidentă ca în Ungaria. Sub toate formele de cultură, ei au păstrat zvâcnirile inițiale. Este prea mult sânge în spiritul maghiar pentru ca Ungaria să fie altceva decât suflet. Sânt oameni care disprețuiesc muzica maghiară. Ei spun: este prea monotonă. Le răspund: nu există muzică mai monotonă. De ce totuși reversibilitatea aceluiași motiv nu te
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
pe timp de furtună și În ceasul calm al apusului. Dacă are, totuși, o preferință (care se traduce printr-o plăcere și, În același timp, o teamă), preferința merge spre momentele „de vrajă” ale naturii: furtunile astrale, viforele, urletul mării, zvîcnirile scoarței terestre, flăcările rotitoare etc. Acestei imaginații stimulate de „urgiile” firii Îi corespunde și un apetit spațial: „locul de groază”, peisajul accidentat, devastat de forțele oculte ale universului, În Serafimul și Heruvimul, dar și În alte poeme demonstrative și vizionariste
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în ele nu ne păstrăm decât ființa primită. Sîntem, astfel, fără ca, omenește, să începem să fim. Primul pas pe care îl face copilul, în măsura în care reprezintă prima înfrîngere a fricii și prima ieșire din hotarul primit al imobilității sale, este prima zvâcnire a libertății, primul hotar propus și atins, primul simulacru de proiect și de preluare de sine în proiect. Acest "eu" gol, care premerge oricărui proiect și care se refuză oricărei preluări în proiect, îl descopăr apoi în lene. Acest "eu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
act de iubire. A început prin a traduce voluminoasa monografie a lui Poggeler despre Heidegger, pentru Humanitas, apoi a transpus în română și a prefațat conferința lui Heidegger despre conceptul de timp (1924), cea care e considerată a fi prima zvâcnire pusă pe hârtie a gândului din Ființă și timp. Atacase apoi cursul din 1925 care a stat la baza redactării lui Sein und Zeit, când l-am invitat să mă însoțească în finalul aventurii cu care avea să se încheie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
era exclus ca relația noastră să mai aibă vreun conținut corporal". Scena se termină sublim cu cei doi plângând și sărutîndu-și mâinile. Ceea ce o va face pe Friedgard să exclame la sfârșitul unei scrisori: "De-ar exista doar mîini!" Ultima zvâcnire epistolară a pasiunii lui Cioran are loc pe 28 noiembrie: "Tocmai ieșisem. După câteva minute a trebuit să mă întorc: fiecare respirație era ca un pumnal. Această boală de copii, când îi atinge pe cei în vârstă, este iadul însuși
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
În foc și se frige umflătura. Pentru a-i scădea temperatura, bolnavul este Învelit bine În cearceafuri ude, ori i se fac frecții cu gaz, spirt, rachiu sau oțet. FĂLCĂRIȚĂ (falcarniță, falcari) Reprezintă umflarea gâtului, fălcilor și a feței, cu zvâcnirea obrajilor și dureri mari În oasele feței. Oblojeli cu mămăligă caldă, cu rădăcini de boz pisate, cu rădăcini de cucută, cu buruiana daloporniță, cu gălbenele fierte În lapte dulce, cu tărâțe de grâu, cu fălcăriță de câmp, plămădită În spirt
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Comprese pe frunte și tâmple cu "cotorul" de la castraveți, partea cu care este legat de curpen. CEAS RĂU (lipitură, boala copiilor, strânsoarea copiilor) Boala se manifestă prin dureri de cap, de coaste și În piept, furnicături În tot corpul, tremurături, zvâcnirea mușchilor. Băi cu buruieni de ceas rău, neagră, cu cățușnică, cu "cele șapte daturi", cu ferigă, stroh de fân, cu iov, cu plantele lipitură, sfredelul pământului și zburătoare, care se fierb și se pun În apa de baie. Pe alocuri
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
salută, astăzi, dom’ doctor ?!". I-am strâns mâna la fel de ironic și i-am răspuns: destui ! Pentru că valoarea mea se bazează pe complexitatea personalității... TV.V a apărut pe teren gol și este PRIMA acțiune îndrăzneață generatoare de cultură, într-o zvâcnire orgolioasă a vasluienilor demonstrată în cartea TVV 15...explozia... Existența sa este mai presus de așteptările unora dar nu și de valoarea ei, cu profesioniști adevărați. într-o competiție de valori se menține un vârf. Unison Radio Vaslui rămâne VOCEA
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
fost europarlamentar... din Vaslui) pentru că Fantasia, Rotaria, Mioara Velicu și numeroase formații artistice, fanfare, dansuri, obiceiuri etc.au colindat lumea în lung și în lat. Puteți fi convinși că pe mulți i-am făcut noi harnici ! În devenirea istorică, după zvâcnirea strălucitoare a grupului creator la Bârlad la începutul secolului al XXlea (Al. Vlahuță, G. Tutoveanu, T. Pamfile - cel mai complet conducător de publicații, scriitor folclorist, vezi Rev. Ion Creangă, 1908-1921, episcopul Iacov Antonovici, apoi G.G. Ursu, Gh. Vrabie etc.), după
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
această competiție într-un sector unde totul se neagă, înjură sau interpretează, iar când cineva se descoperă c-ar avea vocație, e cel mai tare (din parcare) și-i înjură pe toți chiar dacă-i doar un fel de povestitor fără zvâcnirea talentului. Când nu e băgat în seamă, ori e geniu necunoscut, ori pustiu ! Dar TREBUIE CONTINUAT| fie și pentru că dă certitudini într-o muncă ingrată și deseori prost plătită, deși e frumoasă și de viitor ! Desigur, mă mâhnesc detractorii care
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nemărturisită invidie pentru ținuta demnă și curajoasă pe care o etalau. Era ca și cum aceste popoare ar fi purtat în spate și partea noastră de demnitate, la care noi renunțaserăm de mult. Acest reflex de raportare la baltici în clipele de zvâcnire a orgoliului național l-am păstrat până azi, deși din ’91 încoace nu prea mai știm ce se întâmplă acolo. Acum doi ani, când Estonia a fost invitată să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană, am realizat că ei se
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
plânge, nu chiar în hohote, dar plânge. Cum se termină cântecul Boc pentru a-l împăca îi dă urgent cuvântul. Dar hohotele se întețesc, Băsescu plânge acum vorbind cu tristețe calculată de propriile despărțiri: ieri, Roman, azi, Blaga. Insă cu zvâcnire bărbătoasă își alungă lacrimile și continuă discursul. Discursul lui Băsescu e clar în favoarea lui Boc. Fără să clipească, îi dă papucii lui Blaga. Dă apoi cu mână sigură papucii lui Negoiță, Stolo, și alții. De ochii lumii, cică le mulțumește
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
scurgeau de pe de pe gluga încă șiroind. Un geamăt surd se auzi ca o înfiorare de sub învelitoa rea cauciucată, un geamăt care-i făcu pe toți să tresară. Cel care dormita la capătul băncii de lemn se ridică brusc printr-o zvâcnire nefirească, își avântă capul uscățiv acoperit cu o căciulă tărcată de ied și zise cu o voce stridentă: - Cazul cu urechea trebuie luat numai în sensul său simbolic, apoi se așeză și își răsturnă din nou fruntea pe bățul său
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
deal ce i se păruse că înaintează implacabil, hotărât să măture totul în calea lui. Un râs gros fără nici o răutate se auzi și Simiuc de abia atunci observă omul gol până la brâu, cu pielea arămie lucind stins în ultimele zvâcniri ale zilei, cu mușchi noduroși, părul alb tuns scurt, care stătea sprijinit în coada unui hârleț și se uita la el zâmbind, făcând o mulțime de crețuri în jurul ochilor de un albastru spălăcit. Zise cu un glas gros, care
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de pe corp tăbăcită, neagră și arsă de soare. Nu avu timp să se gândească la altceva. O lovitură puternică în piept. O durere profundă chiar deasupra stomacului. Duse mâna păroasă spre locul dureros și... sânge; mult sânge. Într-o ultimă zvâcnire, dihania îl atinse din greșeală cu coada acoperită de solzi ascuțiți: "Sunt un Grimaldi, un Grimaldi veritabil". Tata, trezește-te! Am ajuns la destinație! Ai dormit profund. Ce te agitai așa? cred că ai visat ceva urât. Nu, n-am
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
repede la zona de curbură a Carpaților Orientali, amintindu-ne de groaznicele cutremure care ne-au marcat existența. E un reflex logic având în vedere aria întinsă pe care își etalează forța distructivă 3. Cutremurele nu sunt, așadar, decât ultima zvâcnire a alunecării coloșilor est european și ponto moesic sub cel intra alpin. Fenomenul de subducție determină existența în dreptul curburii a unei regiuni joase care se întinde de-a lungul Siretului Inferior 4. În trecut, în încleștarea giganților, sub forța apăsării
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de sînge; prieteni; prostie; repede; rîde; sănătate; sănătoasă; sărman; sensibilitate; simț; simțire; sincer; sinceritate; Soare; spital; stea; suferi; suferință; suflet blînd; suflet bun; sufletesc; sufletist; teamă; trăi; trup; Valentine's Day; valvulopatie; vase; venă; ventricule; viața; viclenie; vîrstă; zbate; zdrobită; zvîcnire (1); 789/167/49/118/0 interesant: captivant (77); curios (51); frumos (37); film (34); atractiv (30); carte (27); plăcut (26); fascinant (17); nou (15); curiozitate (14); plictisitor (14); atrăgător (12); lucru (11); neinteresant (11); amuzant (9); foarte (9); bun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sare; săracul; a scutura; sentimente; senzație; simț; simpatic; de spaimă; a speria; a se speria; stă; stingherit; stres; a se teme; temperatură; tensiune; tic; tînjea; tot; transpira; tresărea; tot timpul; trib; turbulențe; undui; uneori; "ca varga"; vibrații; zdruncina; a zgribuli; zvîcnire (1); 808/176/56/120/0 trist: supărat (163); vesel (49); supărare (27); lacrimi (24); fericit (21); durere (20); bucuros (19); singur (15); melancolie (14); suferință (14); posomorît (13); lacrimă (12); om (10); plîns (10); melancolic (9); nefericit (9); abătut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
culori, Lenora regăsea ceva din existența ei trecută și din personalitatea nimicită." La o primă impresie, semnificația apare metonimic în aderarea "personală" la obișnuința de interior a fleacurilor domestice. În fapt, recompunerea decorului familiar și definitoriu trezește în Lenora o zvîcnire de orgoliu, un sine somnolent și anihilat în noua postură. Dintre termenii pe care (psih)analiza îi poate exploata, tocmai datorită aparenței lor neutre, "sertarele"apar desigur, ca semne exterioare, materiale, pentru pliuri ascunse, inavuabile, ale sufletului personajului. O tematică
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
îl compune și îl înconjoară, era ceva nou. Trăind mereu în prezent, fără a mai fi încercat vreodată așa ceva, probabil că nu avusese, până acum, decât o conștiință amorfă, leneșă, nedesăvârșită. Gravitatea situației îi cerea să dea puțină consistență acestor zvâcniri ale memoriei care rămâneau, deocamdată, vagi. Asta trebuia să facă. Când reprezentarea avea să fie suficient de coerentă, suficient de puternică, de îmbietoare, atunci avea să pornească la drum. Cel puțin avea să o ia în direcția bună? Avea, oare
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
net etape ce se succed, în fapt, conform unui principiu de continuitate. Mai puțin tranșantă este clasificarea lui Sergio Solmi. În studiul Poezia italiană contemporană el arată că literatura din prima jumătate a veacului trecut, aflată la granița dintre ultimele zvâcniri crepusculare ale minunatei aventuri a romantismului și nouă poezie ermetica trecea printr-o serie de schimbări radicale.180 Cei mai de seamă reprezentanți ai perioadei de tranziție au fost Giuseppe Ungaretti, Eugenio Montale și Umberto Saba. Se auzeau însă și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]