938 matches
-
șaizeci de centimetri. Bătea cu dorsala luciul apei și se revolta că vreau să-l scot afară. Cum Gică era lavreo trei metri distanță de mine, am plecat spre el, cu peștele târâș, să-l duc la minciog. Acesta se zvârcolea în apă, opunând rezistență și nu se lăsa înduplecat, nici în ruptul capului, să vină cuminte la minciog. Dădusem, se vede treaba, peste un pește tare îndărătnic, iar eu aș fi preferat unul docil, care să mă asculte și să
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
dor vibrează din apropierea, din îndepărtarea de esențiale mutații. Mi se deșiră ochii de-a lungul trăirii. Mi se deșiră auzul în rostogoliri peste relieful sentimentelor. Fotografiile viselor s-au șifonat de atâtea atingeri. Șșșș! Auzi? Cuvinte rostite și nerostite se zvârcolesc în așternutul vibrației. Șșșș! Vezi? Mă uit la tine și îmi amintesc de sufletul meu.(18 martie 2016) Referință Bibliografică: Amintire / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1910, Anul VI, 24 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
AMINTIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373239_a_374568]
-
fi fost foarte serios, altfel o anunța anticipat. Ea reținuse locuri de cazare pentru amândoi și l-a așteptat toată seara. Simțea telepatic că un ceva era în neregulă și acest lucru o întrista până la disperare. Toată noaptea s-a zvârcolit în pat, a transpirat intens și s-a trezit din somn cu un junghi în piept, dar nu acesta o îngrijora. ...În același amfiteatru, când i-a venit rândul să-și prezinte lucrarea de diplomă, simțea că nu-i în
de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372132_a_373461]
-
de centimetri. Bătea cu dorsala luciul apei și se revolta că vreau să-l scot afară. Cum Gică era la vreo trei metri distanță de mine, am plecat spre el, cu peștele târâș, să-l duc la minciog. Acesta se zvârcolea în apă, opunând rezistență și nu se lăsa înduplecat, nici în ruptul capului, să vină cuminte la minciog. Dădusem, se vede treaba, peste un pește tare îndărătnic, iar eu aș fi preferat unul docil, care să mă asculte și să
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
duh Rău și spumegă ; la pământ este trântit... Sau în apă, ori în foc...ajută-l de ai putință !" "-Cerul ajută pe acela, care cere cu Credință ! Duh mut și surd, îți poruncesc, să ieși din acest băiat !" S-a zvârcolit, rămas ca mort...dar IISUS, l-a ridicat ! Ucenicii Săi, uimiți : "-De ce nu l-am vindecat ?" DOMNU' le-a spus : "-Deoarece, n-ați Postit, nu v-ațiRugat".. Bartimeu, fiul lui Timeu "-IISUSE, Fiul lui David, ai Milă Te Rog
DE LA VAMEȘUL ȘI FARISEUL, LA CĂRTURARII de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371748_a_373077]
-
dădură puțin înapoi, descurajate. Sufletul său, cu bagajele făcute, se opintea să se elibereze din trup. Striga la gândurile derutate: terminați cu fleacurile, trebuie să plec! Faceți-mi loc! Speriate, gândurile îl obligară să privească înapoi la trupul ce se zvârcolea. Strigau: Nu pleca, privește ce părăsești! Și sufletul său privi înapoi...până în adâncurile memoriei...departe...în ceața copilăriei, când se văzu alergând desculț după oi, apoi după vaci...călare pe cal...trece râul învolburat...aleargă prin pădurea de salcâm, gata
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
cu mâna pe inimă că nu m-am mai simțit atât de bine, de la prima mea întâlnire cu o adolescentă, și asta când avea în jur de șaisprezece ani. Surâse timid, lucru care îmi dădu nebuna poftă de a mă zvârcoli pe spate, cu cele patru lăbuțe în aer, ca un cățeluș simpatic și fericit. Mi-am reamintit însă că eram la volan și un asemenea fapt ar fi fost imposibil de dus până la capăt. Am crezut că am depășit cu
DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
-
incercă timid fata... -Ooofff, maică...... -Da ,de ce să rămîn cu 8 clase, mamă ? Știi că eu vreau să fiu profesoară! -Of, săraca de tine !... Dacă trăia taică-tău ,Lucico....dacă trăia.... ............................................................................................... Tristețea îi cobora capul în pămînt și sufletul se zvîrcolea ca un pește pe uscat.Piciorele îi erau grele și parcă tot trupul i se făcuse mic .Simțea cum descrește și se topește ,ca ceara unei lumînări aprinse. Era a doua oară cînd nedreptatea își înfigea colții in felia ei
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
fără sfârșit. {EminescuOpXI 96} A pronunța toate acestea în fața pudicei "foițe" nu este defel cavalerește, după noi! În fine s-a trecut în glumă! Înțelegem ca acest "enfant terrible" să fie botezat spre a putea muri creștinește: că țipă, se zvârcolește și dă din picere, însă aceasta trebuia s-o facă acasă, la Bacău, iar nu să ia lumea-n cap, lovind fără milă în partide, turburând pacea Europei și a foiței, ba chiar făcîndu-ne să credem că sistemul solar se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Complexul Ghilgameș" (stâncă, pământ, praf, pulbere). Spun "nivele", stratificări pentru că ele rezistă o clipă pe scara temporalității. Dar, pământul, la poetul nostru, nu-i numai un spațiu al oamenilor; e un personaj, un răzvrătit împreună cu titanii "zvârliți" din haos: " Se zvârcoli spre ceruri spre-a le sparge, Mișcând aripile-i de munți de piatră, Puterea sa cumplită contra Lui." (Demonism) La M. Eminescu nu este doar un conflict între lume și pământ, ci între om și cer, amplificând condiția finitudinii, tragismul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Acum două săptămîni, unul din aceștia, un piticuț tuciuriu, se zbătea cumplit ca-ntr-o lesă (tot de el ținută). Încă puțin și arbitrul l-ar fi trimis în tribună. Ieșea glonț din cușca lui, gata să calce tușa, se zvîrcolea, țipa cu mîinile pîlnie, se lăsa pe vine, amenința pe unul de-ai lui, de la apărare: mă, te mănînc! Tribuna-l ținea în gingășii: bă, croncane, ține-ți pliscul! La care omu', întors către galerie, se înclina cu politețe de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Fără odihnă nemuritoru-ncătușat, plin de durere ridicîndu-se, Îngrozitoare cazne îndurắ, pîna ce-o bolta, sălbatică, pletoasa, i-a-nchis Fîntînă gîndurilor într-o sfera. Într-un oribil somn cu vise, ca lanțul cu verigi, O vastă șira a spinării se zvîrcoli în chin pe vînt, 220 Dînd coaste-ndurerate, precum o Peșteră care se pleacă, Si înghețat-au oase țări peste toți nervii săi ai bucuriei. O primă vîrstă trecu, o groaznică durere. Din Peșterile îmbinatei sale sire a spinării, cu-nfricoșare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Coloană-nsuflețită rostogolindu-se mereu în jur cu ne-ncetată furie. Și Los simți torpoarea împietrita, si capu-i se rostogoli jos dedesubt În ale sînului sau Hăuri; vasele sîngelui sau Țîșnesc nainte prin canale peste vînt, și-n Hau se zvîrcolesc; Și Enitharmon, palida și rece, în seve că de lapte curse 470 În chip al Vegetației, trăind, avînd o voce, Mișcîndu-se în296 fibre ca niște rădăcini, pește Pămînt cu teamă răsuflînd. Și Tharmas Puterea și-o dădu lui Los, Urthona
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mă mulțumesc cu ceea ce am, pentru că vreau mai mult; nu mă mulțumesc cu ceea ce știu, pentru că vreau să cunosc și altceva; nu mă limitez la ceea ce mi se dă, pentru că Îmi pun sentimentele la noi Încercări. Sunt nestatornic și mă zvârcolesc pe un interval pe care vreau tot timpul să-l lărgesc; vreau să mișc câte puțin hotarele care mi se pun În față. Sfidez uneori regulile doar pentru a vedea ce iese, pentru a le pune la probă, eventual pentru
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de a ne-ntreba la ce bun această vânzoleală, de ce trebuie să facem toate câte ni se cer, care ne e ținta, cine suntem. Tonetarul Își oferă covrigii, paznicii de la intrări Îți cer să le arăți biletul, un cerșetor se zvârcolește dând de ceasul morții, difuzoarele anunță că Încă un tren pleacă din gară, nu știu ce copii ai străzii au ceva de Împărțit, domnul cu geanta din piele neagră (o fi profesor?) trece țanțoș și pare că nu-i pasă de nimic
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mai multe luni În spital și pentru care a fost scos de pe front etc. Și iac-așa, fost-au bunicii și am rămas doar cu amintirea lor, al treilea moment. Pe plita Încinsă fierb sarmalele domol, iar În ceaun se zvârcolesc câteva chiște. Mușchii și slănina sunt afară la afumat, În butoiul de lemn cu foc potolit pe dedesubt. Îl Întreține tata, care iese destul de des din casă, ducându-se când la locul cu pricina, când la magazia cu vin. Asta
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sub stânci. Poate s-a cufundat în pământ. (În marea trecere) (Blaga, 2010 : 106) Sous leș rochers, peut-être, elle a péri. Sous la terre, peut-être, elle s'est engloutie. (Au fil du grand parcours) (Loubière, 2003 : 21) Nu m-am zvârcolit și eu în pulbere că ei? Nu m-am sfredelit și eu în soare că ei? Vieața mea a fost tot ce vrei, câteodată fiara, câteodată floare, câteodată clopot ce se certă cu cerul. (Călugărul bătrân îmi șoptește din prag
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Sub proiectoarele de pe Munte sau în nimbul albăstrui al felinarelor părea pur și simplu blondă. Descoperisem practica aceea amoroasă doar de câteva zile. În furnicarul uman de pe pista de dans, vedeam formându-se grupuri - un vârtej de adolescenți lua naștere, zvârcolindu-se tot mai surescitat, și roia, plecând să se inițieze în ceea ce îmi părea când prostesc de simplu, când miraculos de tainic și de profund: dragostea. Probabil că s-a pomenit în plus într-una dintre companiile acelea. Băuse ca
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un glas ca Floribel. Să-l despletesc, ce lung e așa, când îl desfac, Și peste tot mi-l împlu cu flori de liliac, Cu pieptene de aur și pe Prichici să-l țesel Să văd cum dinainte-mi se zvârcolește vesel... (ea se despletește ) Ciudat... de-o vreme-ncoace nimic nu mai îmi place, Mă supără tot lucrul și voi să-mi deie pace Cu toate... vreau ca noapte și zi să mă-nchid leneș În casă și, cu gândul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
abis de stele sau într-unul de nouri. Căci, cu soartea-ți mînă-n mână, Îți fac ziua săptămînă: Eu ordon și tu alergi. Întrebi de ce ordon... Întreabă îngerii lui Dumnezeu ce trâmbiță renvierea morților și viața vecilor... De ce? Întreabă ființa care zvârcolește cu pri- virea o lume, care aruncă o lume în norii unde aruncă privirea sa... // Întreabă de ce a scuipat Satana veninul său cel mai amar când ai ieșit tu în lume, de ce, înainte d-a fi, te cugetase infernul întreg
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
valuri, [o] vijelie fără suflet, astfel sufletu-mi nu poate înțelege ființa sa despărțită de ființa ta. 2257 uniți ca noapte cu zi... căci zi cu zi nu s-ajnnge, neci noapte cu noapte, ci o noapte ș-o zi se zvârcolesc revoltate în strâmtul spațiu de 24 de bătăi a clopotelor, uniți ca o noapte c-o zi zburăm pe același timp. Soarele sub a cărui lumină se zvârcolesc pământurile pe care ziua cu lucrările sale dă loc nopței cu crimele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
s-ajnnge, neci noapte cu noapte, ci o noapte ș-o zi se zvârcolesc revoltate în strâmtul spațiu de 24 de bătăi a clopotelor, uniți ca o noapte c-o zi zburăm pe același timp. Soarele sub a cărui lumină se zvârcolesc pământurile pe care ziua cu lucrările sale dă loc nopței cu crimele sale - soarele, el stă neclintit și privește cu același ochi drept peste câmpul plin de cadavre ce-și înalță tremurânzii lor aburi impestați și peste câmpia înecată-n
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și ce-mi trebuie oare ca visu-ți să-l omor? MURĂȘANU (cu putere) Strâmt este al tău spațiu și secolii sunt largi! Nu văd eu cum în cercu-ți sărman nebun te spargi, Nu văd eu cum în cercu-ți nebun te zvârcolești Ca o națiune-ntreagă în zboru-ți s-o răpești? Trecut-au secoli negri cu coasele de foc Cosit-au generații... Națiunea stă pe loc! Trecut-au Nordul rege cu aripa-i de ger, Românul stă în locu-i, ca muntele de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
decît să ne fi trimis În pustiu, să murim de frig și foame, căci acesta e scopul ce-l urmăresc cei ce ne-au trimis aici. Ar fi fost mai uman. Dar se vede că ne e dat să ne zvîrcolim În spasme, și nu un minut, ca la zid, ci luni și ani, Dumnezeu știe cît”; „De ce nu ne scurtăm chinurile? E lașitate sau e măreție În putința și voința de-a străbate greul? Și pînă la urmă Îl vom
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
artelor plastice, menționează Ilarie Voronca, poezia se dezbară, prin constructivism, de orice subiectivitate, încetează a fi o „expresie de suflet”, devenind o „existență materială”. Poemul țipă, vibrează, dizolvă, cristalizează, umbrește și calmează. El nu transmite emoție, ci „senzație crudă”, „sângerândă”, „zvârcolindu-se șopârlă în tăiere”. Respingând „gramatica”, mod al convenției, poetul de avangardă cultivă cuvântul „considerat în el însuși”, „indiferent de sens”, „cuvântul liber, fulgerător”, care „alunecă singur, ca un stilet”, „verbul zgârie-cer”. Eliberate de logică, de asocierea după norme și
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]