1,034 matches
-
am adus aminte că îl pierdusem pe James. Și aveam senzația că-l pierdusem nu atât din pricina păcatului săvârșit de el, „fisura“ de care-mi vorbise, ci pur și simplu pentru că plecase împreună cu Lizzie în limuzina lui neagră. L-am zvârlit în pierzanie, cu propriile mele mâini. Nu mai exista acum nici o cale de a-mi redobândi vărul, de a doborî bariera pe care el și cu mine o înălțasem atât de ingenios între noi. Eram despărțiți pe vecie. Și mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nevăzut și a început să plouă. Năstrușnica vreme englezească, după ce îmbrăcase masca unei acceptabile imitații de iunie, hotărâse acum să joace rolul lunii martie. Dinspre mare bătea un vânt rece care aducea ploaia în rafale dezordonate, agresive, asemenea unor pietricele zvârlite în geamurile din spate. Casa trepida toată de zgomote stranii, de încordări și scârțâieli, iar perdeaua de mărgele răpăia la intervale neregulate în clincăneli nervoase, sacadate. Mi-am căutat jerseul irlandez și, în cele din urmă, l-am găsit prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ta, Angela Godwin.“ Am scos fotografia din plic și am examinat portretul în culori al unei fete destul de drăguțe, cu o expresie inteligentă, ochi mari și o față încă neformată, luminoasă, sensibilă, neîncrezătoare. Am mototolit scrisoarea în pumn și am zvârlit-o în cenușa moale din soba aprinsă. Mai erau și alte scrisori, dar am simțit că, pentru moment, citisem destul\ corespondență. Am ie[it afară, să văd ce mai avea de gând marea aceea oribilă. Eram calmă și lunecoasă, scurgându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nedrepte, focul scandalurilor literare fiind adesea iscat de firea năbădăioasă a causticului pamfletar. Ce uita însă Eugen Jebeleanu să spună era faptul că nimeni nu suferise de pe urma acestor certuri literare, nici un confrate de-al lui Eugen Barbu n-a fost zvârlit în vreo închisoare după o replică mai dură a acestuia, nimeni n-a fost întemnițat pe baza unor observații făcute în Luceafărul. Vremurile de tristă amintire - când scriitorii valoroși ai țării erau denunțați mai întâi în Scânteia, pentru ca a doua
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Las’ că vin ei... americanii..!”, flutura pe buzele multora. Realitatea era... că eram abandonați sub ocupație rusească și comunistă. A intervenit și seceta... Ce vară fierbinte... vara lui 1946!.. De la Paști și până la Rusalii, o dată s-a îndurat Cerul să zvârle câțiva stropi, și de atunci vremea se chinuia și se zbuciuma zile și nopți întregi, dar degeaba... Văzduhul rămânea mai departe încremenit. Soare fierbinte.. nici o adiere de vânt, nici o fărâmă de nor.. Luna lui Cuptor decolora văzduhul... Nici o undă de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ori, a istoricului Gheorghe Brăteanu ?!”, murmurau în bezna celulelor, în tremur de inimă, ceilalți deținuți. „Becurile” se stingeau la Sighet... unul după altul, căruța trasă de un cal șchiop și costeliv îi căra noaptea, ca furii, sus pe deal, și zvârliți în groapa fără nume. Elita țării se stingea, și, odată cu ea și țara... Întunecimea în care intra țara, nu se va risipi prea curând... „ - De ce, oare, Dumnezeu a îngăduit așa nelegiuiri ?!”. ...Pios omagiu luptătorilor din munți.. și, martirilor de la Sighet
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
urmând termenul lung, și Împăcându-vă cu soarta de simple unelte ale evoluției Lumii; chiar dacă vă doare, În pântece ori În orgoliul de „stăpâni ai Naturii“. À propos de rai, iad și unelte: Ce faceți voi cu coasa știrbită? O zvârliți În pod, respectiv o dați fierarului spre a o „munci“ izvodind altceva. Dreptate nu va fi niciodată, oricâte reforme ale justiției - o servitute a dreptății, În fond - ar avea loc. Dar, insidios, merge Înainte evoluția. Altfel spus, intrând În piele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vreo 5 kilometri, dar un tramvai doar trei... Bașca și că, lipsa autobuzului ne va Îngrămădi pe toți În tramvai, supraaglomerându-l. Și, cum consumul de energie e proporțional cu greutatea cărată, Holboca va „respira“ mai tare ca de obicei, zvârlind În jur mai multe noxe. Nașul are naș, zic eu: n’am decât să merg pe jos ori cu bicicleta, cel mai ecologic vehicul. À propos: poate aflu dacă e legal ca un vehicul - bicicleta - să circule pe trotuar, precum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
deodată, cântând și ei, nemții, care purtau în frunte un steag desfășurat, cu zvastică. În cadență suna un clopoțel. Mi-a plăcut însă mai mult partea stângă a bulevardului, acolo unde coborau broscarii: înalți, frumoși, atletici, pășeau cu un picior zvârlit la nouăzeci de grade, în pas de gâscă, cu berete și uniforme negre. Cântau ceva foarte melodios. În sens invers și tot pe partea noastră (ce noroc a avut biata Soltana !), către sfârșitul parăzii, a urcat atunci automobilul regal. Pe
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
zi un lup imens căruia i-a luat blana. Spre seară, vine curios la mine, urmat aproape de toate femeile de acolo. În Cojocaru era o femeie Arsenoaia, acuzată că face vrăjitorii cu beregata lupului, așa că Îi cereau lui Otto să zvârle lupul În Vâlcin. Ceea ce sa și făcut. În anul 1918 a fost o secetă mare. Balta secase, nemaifiind nici pește, nici porumb, nici legume. În plus a umat o invazie de șoareci nemaiîntâlnită. Puținele locuințe erau năpădite, pisicile Îi priveau
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
sat se așternuse liniștea sinistră premergătoare unei catastrofe iminente. Soarele ardea fără cruțare tot ce mișca, tot ce era viu, manifestându-și disprețul suveran față de pigmeii tereștri intrați în agonie. Fâlfâind prelung stiharul Moartea face inventarul Celora aduși cu carul; Zvârliți noaptea, fără lună În gropelinița comună... Nici prohod, Nici lumânare... Nici vorbă de-mbărbătare Pentru cei care-au rămas Turmă fără de pripas Rătăcind în drumul lor Lipsiți de Bunul Păstor. Hâda colții și-i rânjește Satul plânge și jelește Murmurând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Isus ieși din templu și se Îndepărtă. Însă jidovii l-au Înconjurat și au Început să arunce cu pietre În el. „Domnul nostru Iisus Hristos Însă, În loc să fugă de dânșii, rosti niște cuvinte tainice, În urma cărora toate pietrele cari le zvârleau jidovii se prefăceau În ouă roșii.” Speriați de această minune, jidovii au luat-o la fugă. „Și de atunci au Început oamenii a face, spre aducere-aminte de această Întâmplare, ouă roșii” <endnote id="(113, II, p. 131)"/>. Conform altei legende
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asta e adevărata față a lumii, o neutralitate perfectă. O poți umple după cum vrei! Ești la Geneva, te plimbi pe străzi pustii, poți să faci ce-ți place, să urli, să furi un ziar din cutiile Înșirate pe trotuare, să zvârli cu o piatră În vitrina cu ceasuri scumpe, să te arunci de pe podul ce traversează lacul. Pas dacă interesează pe cineva! Maximum de libertate În cetate. Jetul de apă din lac (emblema nouă a orașului) urcă În șuier spre cer
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
mie de dolari, celălalt se străduiește cît poate să se comporte ca un pacient onest. Dacă zici „Uite, doctore, vreau o rețetă pentru morfină și sînt gata să plătesc dublu pentru asta”, dom’doctor Își iese din pepeni și te zvîrle afară din cabinet. Cu doctorii e nevoie de-o conduită de salon sau n-ajungi nicăieri. Roy băga-n el marfă ca porcul, așa Încît Herman și cu mine trebuia să ne injectăm mai mult decît aveam nevoie ca să ținem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
p. 207. 11 Despre simbolurile ascensionale: G. Durand, Op.cit., cap. I, "Simboluri ascensionale". Partea a doua, pp. 127-143. 12 Călinescu, G. Op.cit., vol. IV, p. 27. 13 Perpessicius: "Nimic din ce-a căzut pe paginile acestea sacre n-a fost zvârlit la întâmplare. Aici și piatra rodește. Orice sămânță germinează. Apleacă-te și-i vei culege rodul" (Eminesciana, 1971). 14 C.M. Cantacuzino, Case domnești și boierești, în Izvoare și popasuri, Ed. Eminescu, 1977, ed. și studiu de Adrian Anghelescu. Despre "farmecul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în partidul naționalist-democrat, avându-l ca șef. Doar dl. Iorga nici pe Caragiale nu-l iubea căci era Tachist. Istoricul după ce a grupat pe cele mai desăvârșite talente - la Semănătorul - pe care el singur le-a ridicat, tot el a zvârlit cu noroiul din sufletul său în Octavian Goga, Chendi, Sadoveanu și alții care l-au părăsit. E regretabil când dl Iorga joacă rolul unor anumiți oameni politici scriind în felul cum a scris despre dl dr. Iancu Flondor. E din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Oficiosul guvernului și-a dat duhul. Rușinea presei românești din Bucovina, editată cu banii primăriei Cernăuți și condusă de o nulitate politică Dandanache Costeanu a dispărut. Escrocul Pohoață și cloaca prietenilor primarului a rămas îndoliată. Stârvul Crainicul Bucovinei a fost zvârlit în valea plângerii. E un succes al ziarului nostru. Noi am fost groparii...” 124 Tristă deontologie de breaslă de aceeași profesie... * Redactor responsabil al ziarului a fost George A. Vasiliu, iar redactor veritabil - Alexandru Pohoață. Directorii gazetei au fost Nicolae
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
De întîlnești în cale pe cineva cu plin, are să-ți meargă bine. De-ți iese înainte cu deșertul, îți merge rău. Cu popă și cu iepure cine se întîlnește la drum bine nu-i merge; de te întîlnești cu popă, zvîrle în urma lui paie ori fîn, că atunci nu-ți va merge rău. De te întîlnești la drum cu țigani ori jidovi, îți va merge bine. De întîlnești popă e rău; iar de vezi iepure, rău de tot. De-ți iese
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dormi cînd soarele e la asfințit, că pe urmă te doare capul. Dacă are cineva durere de cap, să prindă un pescăraș*, să-l taie și să puie la cap carnea lui încă caldă - și-i trece durerea. Să nu zvîrli dalta din tindă în gura podului, că te apucă dureri în creștetul capului. Cînd te doare capul și te afumi cu pelin de la Rusalii [a cincizecea zi de la înviere], îți trece. Vineri dimineață, pînă în răsăritul de soare, dacă te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cenușa din vatră pînă a nu mînca nimic și gunoiul de prin casă, și primăvara, cînd fac straturile, presară cenușă amestecată cu gunoi zicînd: „Cum n-am mîncat eu diminețile ajunurilor, așa să nu mănînce nici o lighioaie roadele.“ Să nu zvîrli cenușa în bătătură, că faci a sărăcie. Să nu faci leșie cu cenușă de ciocani* (hluji*), că faci mătreață. Cer Cerul este ca o movilă nemărginită. Sf. Ilie obișnuiește să iasă cu carul său, ba la plimbare, ba cu treburi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tai coada și urechile de mic și să i le dai să le mănînce. Cînd cineva dă vreun cățel sau pisoi la altul, să i se plătească, căci altfel va avea pe lumea cealaltă cîni și pisici de pomană. Cînd zvîrli apa descîntată pe un cîne și el se scutură, atunci să știi că bolnavul are leac; cînd nu, nu. Cînd se culcă cînele pe omăt, are să fie cald. Cînd visezi cîni, ai dușmani. Se crede că, dacă mușcă pe cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i arunce în pod, zicînd: „Șorecuț, na-ți un dinte de os, și tu dă-mi unul de oțel“ - ș-apoi dinții ce le-or crește vor fi foarte tari. Dacă îți pică un dinte ori o măsea, să-l zvîrli peste casă și să zici: „Paserea lui Dumnezeu, na-ți un dinte de fier și dă-mi unul de oțel.“ Dacă la botez plînge copilul, nu e bine să-l legeni pe brațe, că îi vor cădea dinții. Dacă cutare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pui în furnicar, și pe urmă, înăcrit cum e, să-l pui în gură, că te otrăvești. Cînd vezi cel întîi furnicar primăvara, să te dai de trei ori peste cap ori să iei pumni de furnici și să le zvîrli peste cap, că apoi ai noroc. Cînd vezi întîiași dată primăvara furnicar, să iei în mîna dreaptă furnicarul și să azvîrli peste cap, iar din gură să zici: „Să fiu iute ca furnicarul!“ Și așa să faci încă de două
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și se dau afară. Să nu umbli după ucisul grierilor din casă, că-i păcat, deoarece grierul e semn de belșug. Să verși borșul cînd găsești în putină grieri, că i rău de viermi. Grindină înainte de Sf. Ilie să nu zvîrli cu mere în sus, că bate piatra peste ogorul tău cît merele. în a noua joi după Paști, „Joia Verde“, să nu lucrezi nimic nici în casă, nici la cîmp, ca să nu bată piatra. Din Joimari și pînă la Ispas
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de buboaie. Gunoiul amestecat cu păr, fie de la scărmănat lîna, fie de la tuns, nu se dă afară ducîndu-l cu mătura pînă-n tindă ori pe prispă, că-i rău, ci trebuie să-l dai din casă pe mătură. Gunoiul nu se zvîrle niciodată în fața soarelui, că-i pătezi fața, și el pe urmă vara ne arde sămănăturile, iar iarna lasă frîu slobod gerului de ne gată și vitele, și pe noi cu frigul lui. Fetele mari, după ce mătură, să nu azvîrle gunoiul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]