694 matches
-
a neglija unele și de a umbri altele, diferite imagini ale omului marcat de dimensiunea sa istorico-temporală și de provocările inevitabile, cauzate de raportul cu societatea în schimbare și de capacitatea lui de a se autodepăși. Aceste imagini descoperă elementele puse în joc pentru o viziune realistă și amplă a omului și a realizărilor sale esențiale în istorie: - homo religiosus, legat de moștenirea iudeo-creștină, cu sentimentele de ură și de vină din cauza nostalgiei și dorinței unui bine cunoscut și apoi pierdut; - homo sapiens
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o autoritate pe care nimeni nu o discută, fiii supuși utilizînd noile condiții pentru a desprinde și mai limpede răspunderea avută în crima făptuită"472. Capul li se apleacă, unii și-l pierd strînși în alianța pe care unul o pune în joc împotriva tuturor celorlalți. Ajuns stăpîn peste cei egali între ei, tată al celor asemenea lui, precum Cezar, Stalin sau Mao, îi mustră pe aceștia: Știți foarte bine ce s-a întîmplat. La ce bun să mai răscolim acele vechi istorii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Să luăm cazul asasinului lui John Lennon, la care am făcut aluzie. Acesta îl ucide, am putea spune, pentru a șterge originalul și a-l înlocui prin copia făurită de el. Plagiatul și furtul de idei, frecvente în viața intelectuală, pun în joc un mecanism analog. În orice caz, numeroase manifestări atribuite instinctului morții, mai cu seamă cele agresive, intră în această categorie. 407 Marcel Proust, A la recherche du temps perdu, op. cit. 408 S. Freud, Essais de psychanalyse, ed. cit., p. 45
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
conflictual/internațional privat, care mobilizează la demersul dreptului substanțial uniform pentru raporturile cu elemente de extraneitate). Formulele de calificare propuse cunosc o mare diversitate; s-a avansat astfel un criteriu economic, după care trebuie calificat drept internațional orice contract care "pune în joc interesele comerțului internațional"17. Opus acestuia este criteriul juridic, conform căruia internaționalitatea rezultă din "repartiția elementelor de legătură ale contractului în mai multe state"18 și care impune a califica drept internațional orice contract care, "prin actele privind încheierea sau
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și reflux" de valori, servicii sau bunuri 20 sau prin faptul că el "se leagă la norme juridice emanând de la mai multe state"21. Atari calificări sunt considerate destul de imprecise, nedisipând incertitudinile, mai ales în privința criteriului economic, expresiile "afectează", "interesează", "pune în joc", "pune în cauză" fiind lipsite de valoare explicativă 22; acest criteriu permite de a beneficia de regimul mai liberal al contractului internațional, chiar operațiuni care ar fi interne după criteriul juridic, ca de pildă un contract între importator și utilizatorul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de a fructifica roadele unei reflecții filozofice prelungite de-a lungul a jumătate de secol. Volumul nu este nici un ceremonial al validării retrospective a unei opere, citită triumfalist ca împlinire necesară a unei „intuiții” prealabile, providențială. Indiscutabil, opera lui Henry pune în joc figura unui „cerc hermeneutic”. Întregul rezultat nu e suma aritmetică a părților constitutive. Întâlnirea cu Scripturile tradiției religioase iudeo-creștine avusese loc, indirect, cu mult timp înainte: prin tratarea temei „fericirii” la Spinoza (cu referiri, desigur, și la violentul Tratat teologico-politic
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
includ narații reconstruite, în care faptele sociale au un caracter determinat sau nedeterminat.46 Folosirea narativelor și a altor metode interpretative au rolul de a descoperi validitatea afirmațiilor (Morrow, 1994) și de a releva regulile empirice, structurile și mecanismele sociale puse în joc. În al treilea rând, este nevoie de o epistemologie constructivistă pragmatică, în care nu trebuie să separe structura materială (cauzarea) de structura socială (constituirea). Prin metodele alese, constituirea socială, privită ca rezultat al semnificațiilor, funcțiilor și valorilor din realitatea materială
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
militare pentru următoarele situații: a afirma o identitate internațională și un rol global pe scena mondială; a revendica statutul european de pol de stabilitate; a demonstra necesitatea creării de capacități militare în spațiul european. Dar acest proiect de "Europa politică" punea în joc, pe de o parte, raporturile Franței cu țările Europei, iar pe de altă parte, se confrunta cu opoziția Statelor Unite ale Americii față de voința franceză de a-și consolida o prezență mondială în probleme de securitate și apărare europeană și internațională. Printre altele
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
asupra valorilor centrale" (A. Wolfers), noțiunea de securitate este una din conceptele fundamentale în relațiile internaționale. Totodată, în raport cu alte noțiuni interes național, putere, echilibru de putere -, conceptul de securitate are un caracter deschis, atât în ceea ce privește natura sa, cât și mizele puse în joc. Pentru a înțelege conceptul de securitate (Baldwin, 1995; Betts, 1997; N. Crawford, 1991; Croft și Terriff, 1999; Gray, 1992; Haftendorn, 1991; Kolodziej, 1992; Mathews, 1989; Walt, 1991) ca absență a unor amenințări asupra unui stat de către alt stat, este necesar
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
ale trupelor. Colegiul independent, numit Comisariat, era însărcinat, în principal, cu punerea în aplicare a deciziilor Consiliului, cu administrarea serviciilor comune și era asistat de un ministru european, cu scopul de a limita delegările de putere într-un domeniu care punea în joc esența suveranității naționale (țările mici din Benelux se temeau că puteau fi supuse tutelei unui directorat al țărilor mari); articolul 38 însărcina Adunarea cu un mandat constituțional în scopul realizării unei comunități politice de "structură federală sau confederală", înglobând organizațiile
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
În 1942, Antony Eden a fost de acord, în mod oficial, cu apropierile Poloniei de Cehoslovacia și a Greciei de Iugoslavia. Totul depindea de modul de eliberare a Europei, fie de trupele anglo-americane, fie de ruși. Deși aceste planuri erau puse în joc, singurul scop al fostei U.R.S.S era să-și creeze propriul său sistem de securitate, fiind vorba, în mod concret, despre realizarea unui cordon sanitar de apărare împotriva Germaniei. Comuniștii au avut reacții surprinzătoare și la adresa Organizației Europene de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
limite politice și insituționale ale parteneriatului între cele două organizații legate de competiție, autonomie și fragmentarea actorilor. Relația între U.E. și O.N.U. în probleme de securitate internațională este multiformă și răspunde la logici diferite în funcție de interesele care sunt puse în joc. Această relație este relativ pozitivă și relevă un cadru teoretic propice cooperării. În același timp, relația se lovește de un anumit număr de obstacole care limitează calitatea parteneriatului. U.E. și O.N.U. sunt mai întâi confruntate cu logici proprii
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
un conflict deschis între două sau mai multe state, circumscris unei mari mize politice la care decidenții percep riscul de război. Existența unui anumit litigiu cu semne de criză se poate distinge cronologic pe perioade prelungite de tensiuni puternice. Miza pusă în joc nu este în mod necesar cauza principală a conflictului, dar ea cristalizează confruntarea actorilor. Crizele au devenit un obiect major în studiul relațiilor internaționale și ele au fost examinate din perspective diferite, identificate de Graham Allison la începutul anilor 1970
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și producția etnicității sau a identității religioase pare a întâmpina cu atât mai puține obstacole cu cât se ajustează la o percepție a pieței ca prescriere culturală. Acest proces de etno-economie nu poate fi însă actualizat pe deplin decât dacă pune în joc, alături de o exemplaritate salutată unanim, un acuzat cultural; scena astfel aranjată presupune de fapt trei parteneri: spectatorul-actor al întreprinderii aparținând țărilor cu o veche industrializare și în căutare de inspirație, eponimul indigen triumfând asupra hazardurilor pieței și eternul perdant rătăcit
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a fost creat de această circulație internă a banilor; • persistența rețelei de buticuri cu mărfuri de import (stil butic de desfacere clasic), în continuare în mâna europenilor (mai ales CFHBC). Iată câteva particularități, neglijabile pentru volumul monetar pe care îl pun în joc, însă de mare însemnătate: • în sud, înmulțirea negustorilor ambulanți; • încercările comercianților africani de a deschide magazine (istoricul acestor eșecuri repetate se dovedește revelator); • schimburile regionale de produse alimentare: schimburile tradiționale care s-au adaptat la lipsa banilor (regiunea fluviului, lipsită
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
favorizată de acțiunea administrativă. Satul este izolat, solitar în acest sistem care îi exploatează forța de muncă. Există o suprastructură europeană centralizatoare și coerentă în raport direct cu o mulțime de comunități sătești fără o legătură esențială între ele. Autosubzistența pune în joc natura însăși a universului uman pe care îl susține, și suntem oarecum dezarmați de faptul că aparatul conceptual socioeconomic de care ne folosim se integrează unui complex de economie monetară. Să rezumăm o comparație succintă între autosubzistență și economia monetară
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cafea din Okelataka e liber, în sensul cel mai deplin al termenului, iar această libertate explică absența de dinamism din activitatea sa (acest dinamism calitativ și cantitativ). Această practică industrială nu e susținută decât printr-un consum monetar specific ce pune în joc nu nevoile vitale, ci nevoile de prestigiu. Ea se situează la nivelul vieții colective a satului. Vom reveni mai târziu la acest consum monetar a cărui natură este atât de specială. Nu vom putea rezolva această problemă a subactivității prin
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pentru munca sa, el nefiind absolut deloc liber în rolul sau productiv; el nu poate rămâne indiferent față de salariu și de posibilitățile de cumpărare pe care i le deschide acesta, căci existența sa fizică, împreună cu cea a familiei sale, e pusă în joc. Săteanul din Okelataka se află într-o situație cu totul diferită: hrana este obținută în cadrul autosubzistenței, banii aparținând acestui sector; astfel, constrângerea e absentă din universul său comercial, iar el este liber în raport cu producția sa, cu disponibilitățile lui financiare, cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a omului. De aceea, el nu are nevoie să fie constrâns, dirijat, îndemnat și controlat. Individul este orientat spre sarcină, știe ce are de făcut, asumându-și responabilități. El are inițiativă, își duce proiectele până la capăt. De asemenea, acesta își pune în joc creativitatea și inventivitatea în interesul grupului și al organizației, se implică și caută să rezolve problemele acesteia. Motivația muncii sale o reprezintă însăși dorința de împlinire a propriului potențial și cât mai buna funcționare a instituției. Teoria Y implică valori
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
capacitatea individului de a acționa eficient, de a gândi rațional și de a se confrunta adaptativ la mediu. El susține, că inteligența nu poate fi evaluată decât printr-o serie de probe complexe care fac apel la raționament, la memorie, punând în joc o serie de aptitudini elementare. Concepția autorului este aceea că inteligența este mai degrabă rezultatul unor îmbinări de aptitudini decât o aptitudine luată separat, ea putându-se manifesta printr-o diversitate de activități. Astfel, Wechsler consideră că evaluarea inteligenței trebuie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
serviciul de pază, 15 % pentru scenografie și 5 % pentru comunicare. Aceste bugete necesită parteneriate, și deci mecena și sponsori care caută să obțină prin donațiile lor câștiguri de imagine. În fața acestor investiții, obligația este, dacă nu de a rentabiliza operațiunile puse în joc, cel puțin de a recupera sumele de pornire. Strategia de marketing și comunicare devine sofisticată. Obiectivul este de a extinde la maximum evenimentul, dezvoltând produse cu valoare adăugată mare și vân-zându-le. Expoziția Barnes a atras peste un milion de vizitatori
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în vederea libertății fiecăruia. Formă supremă de a hotărî în privința multora și a tuturor, ea reprezintă mecanismul prin care libertatea își creează condiția gravitațională a exersării ei ca libertate individuală în spațiul multora și al tuturor. Alături de limitele pe care le pune în joc fondul intim-străin și de limita "inventarului posibilităților mele" - câmpul finit de posibilități în care se mișcă alegerea mea (vezi capitolul Elementele fondului intim-străin) - legea este cea de a treia față gravitațională a libertății. Dar spre deosebire de celelalte două, care condiționează libertatea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de limita "inventarului posibilităților mele" - câmpul finit de posibilități în care se mișcă alegerea mea (vezi capitolul Elementele fondului intim-străin) - legea este cea de a treia față gravitațională a libertății. Dar spre deosebire de celelalte două, care condiționează libertatea din afara ei (ele pun în joc limite primite, și astfel impuse), legea este singura limită pe care libertatea o întîlnește după ce ea însăși și-a pus-o în cale. Legea este rezultatul libertății care își proiectează singură limita menită să facă libertatea cu putință. Legea este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
unui singur om și în felul acesta el dispare ca formă originală a libertății, în specia umană își face apariția tiparul. Expresia umană a tiparului este destinul colectiv. Spre deosebire de tiparul legii, care dă formă în vederea libertății, tiparul pe care-l pune în joc destinul colectiv toarnă într-o unică formă tocmai pentru a scuti de libertate. El uniformizează. Destinul colectiv e uniforma unui popor. În destinul colectiv toți se definesc prin altul și acesta, la rândul lui, prin toți. Pentru că nu mai vor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
străbaterea nu s-a împlinit, ca obstacol. Obstacolul este deci însăși marea ca spațiu lipsit de repere. În aceste condiții, țărmul ca limită ultimă este țelul nevăzut al unei străbateri care face din chiar acest nevăzut propriul ei reper. El pune în joc cunoașterea paradoxală a unui obiect care este recunoscut în absența cunoașterii lui și care presupune ca prealabilă o cunoaștere ce abia urmează să aibă loc. Ne putem oare imagina cu adevărat cercul vicios la care erau condamnate primele călătorii planetare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]