754 matches
-
rezerva cazului prevăzut la paragraful 5, dacă persoana reclamata nu a fost preluată la data fixată, ea va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile începând de la acea dată și va fi, în orice caz, pusă în libertate la expirarea unui termen de 30 de zile. Statul contractant solicitat va putea refuza să o extrădeze pentru aceeași faptă. 5. În cazul în care circumstanțe excepționale împiedica predarea sau primirea persoanei care urmează să fie extrădata, statul interesat va
CONVENŢIE din 28 iunie 2001 între România şi Republica Arabă Egipt privind asistenţa judiciară în materie penală, transferul condamnaţilor şi extrădarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143334_a_144663]
-
potrivit dispozițiilor prezentului articol, trebuie adusă de îndată la cunoștința părții contractante solicitante. Articolul 42 1. Dacă datele suplimentare cerute nu sînt transmise în termenul fixat la art. 39 al acestei convenții, partea contractantă solicitată suspenda imediat procedura extrădării și pune în libertate persoana arestata. 2. O persoana arestata potrivit dispozițiilor art. 41 este pusă în libertate dacă cererea nu este primită în termen de o luna de la data cînd arestarea a fost adusă la cunoștința celeilalte părți contractante. Articolul 43 1. Partea
CONVENŢIE din 28 iunie 1979 de asistenţa juridică în materie civilă, familială şi penală între Republica Socialistă România şi Republica Algeriana Democratica şi Populara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146047_a_147376]
-
42 1. Dacă datele suplimentare cerute nu sînt transmise în termenul fixat la art. 39 al acestei convenții, partea contractantă solicitată suspenda imediat procedura extrădării și pune în libertate persoana arestata. 2. O persoana arestata potrivit dispozițiilor art. 41 este pusă în libertate dacă cererea nu este primită în termen de o luna de la data cînd arestarea a fost adusă la cunoștința celeilalte părți contractante. Articolul 43 1. Partea contractantă solicitată face cunoscut părții contractante solicitante hotărîrea sa asupra extrădării. 2. Partea contractantă
CONVENŢIE din 28 iunie 1979 de asistenţa juridică în materie civilă, familială şi penală între Republica Socialistă România şi Republica Algeriana Democratica şi Populara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146047_a_147376]
-
Partea contractantă solicitată face cunoscut părții contractante solicitante hotărîrea sa asupra extrădării. 2. Partea contractantă solicitată care admite extrădarea informează partea solicitanta despre locul și data extrădării persoanei în cauza. 3. O persoana a carei extrădare a fost acordată este pusă în libertate dacă partea contractantă solicitanta nu a preluat-o în termen de 15 zile de la data fixată pentru extrădare. În acest caz, dacă cererea de extrădare este repetată, ea poate fi respinsă. Articolul 44 Dacă mai multe state cer extrădarea aceleiași
CONVENŢIE din 28 iunie 1979 de asistenţa juridică în materie civilă, familială şi penală între Republica Socialistă România şi Republica Algeriana Democratica şi Populara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146047_a_147376]
-
măsură educativa. ... (4) Hotărârea pronunțată în cazul alineatelor precedente cu privire la arestarea preventivă a inculpatului sau la obligarea acestuia de a nu părăsi localitatea ori țară este executorie. ... (5) Când potrivit dispozițiilor prevăzute în alin. 1, 2 și 3 inculpatul este pus în libertate, instanța comunica această administrației locului de deținere. ... (6) Inculpatul condamnat de primă instanță și aflat în stare de deținere este liberat de îndată ce durată reținerii și a arestării devin egale cu durata pedepsei pronunțate, desi hotărârea nu este definitivă. Liberarea se
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144104_a_145433]
-
toate datele necesare, statul contractant solicitat poate cere date suplimentare. Statul contractant solicitant va transmite datele suplimentare în termen de o lună. Acest termen va putea fi prelungit, la cerere, cu cel mult o lună. Statul contractant solicitat poate să pună în libertate persoană arestată și să înceteze procedura de extrădare, daca datele suplimentare nu îi sînt transmise în termenele prevăzute în alineatul precedent. Articolul 68 Arestarea în vederea extrădării 1. După primirea cererii de extrădare, statul contractant solicitat va lua neîntîrziat măsuri pentru
TRATAT din 19 martie 1982 între Republica Socialistă România şi Republica Democrata Germană privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146246_a_147575]
-
înainte de primirea cererii de extrădare, poate fi făcută prin poștă, telegraf, telefon, radio sau o altă cale. 3. Despre arestarea făcută potrivit paragrafului 2 va fi înștiințat neîntîrziat celălalt stat contractant. 4. Persoană arestată în condițiile paragrafului 2 va fi pusă în libertate dacă cererea de extrădare nu este primită în termen de cel mult o lună, socotit de la data cînd statul contractant solicitant a fost înștiințat despre arestarea preventivă. Articolul 69 Comunicarea hotărîrii asupra cererii de extrădare Statul contractant solicitat va face
TRATAT din 19 martie 1982 între Republica Socialistă România şi Republica Democrata Germană privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146246_a_147575]
-
locul și data predării persoanei. 2. Dacă statul contractant solicitant nu ia în primire, la data stabilită pentru predare, persoana ce urmează a fi extrădata și nici nu a solicitat o amînare a termenului de predare, statul solicitat poate să pună în libertate persoană arestată și să înceteze procedura de extrădare. Amînarea nu poate depăși 15 zile. Articolul 71 Repetarea extrădării Dacă persoana extrădata se sustrage de la urmărirea penală, de la judecata ori de la executarea pedepsei și se află din nou pe teritoriul statului
TRATAT din 19 martie 1982 între Republica Socialistă România şi Republica Democrata Germană privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146246_a_147575]
-
din 16 aprilie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 15 mai 2008. Articolul 11 (1) Materialele și obiectele din plastic nu trebuie să transfere în alimente din constituenții lor în cantități mai mari de 60 miligrame de constituenți puși în libertate pe kilogram de aliment sau de simulant de aliment (mg/kg) (limită migrării globale). Se admite că limită respectivă să fie de 10 miligrame pe decimetru pătrat din suprafața materialului sau a obiectului (mg/dmp) în următoarele cazuri: ... a) pentru
NORME din 24 octombrie 2002 (*actualizate*) privind materialele şi obiectele care vin în contact cu alimentele. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146493_a_147822]
-
al multora dintre acestea. Din același considerent, glucidele se mai numesc zaharide sau zaharuri. 2.2. Clasificare Glucidele se clasifică, în funcție de comportarea lor la hidroliză, în trei categorii: monoglucide, oligoglucide și poliglucide. Monoglucidele sau ozele sunt glucide simple, nehidrolizabile; Oligoglucidele pun în libertate prin hidroliză 2-10 molecule de oze; Poliglucidele sunt macromolecule alcătuite dintr-un număr mare de monoglucide, care se eliberează prin hidroliză. 2.3. Stare naturală Glucidele alcătuiesc cea mai mare parte a substanțelor organice din natură, având o largă răspândire
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
trei etape (pentru trigliceride), cu formare intermediară de digliceride și monogliceride; în primele două etape hidrolizează funcțiunile ester ale hidroxililor primari, iar în ultima etapă, cea de la hidroxilul secundar. Reacția de hidroliză stă la baza obținerii glicerolului, iar acizii grași puși în libertate reprezintă o mărime caracteristică, numită indice de aciditate (Ia). Indicele de aciditate (Ia) este dat de numărul de miligrame de hidroxid de potasiu necesari pentru neutralizarea acidității libere dintr-un gram de gliceridă. Indicile de aciditate este în strânsă legătură
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
gras saturat, această scindare hidrolitică anulând efectul hemolizant al lizolecitinei. Fosfolipaza C se află în microorganisme, iar fosfolipaza D în plante, dar se găsesc și în țesuturi animale (nervos, hepatic, cerebral). Aceste fosfolipaze continuă scindarea legăturiloe esterice de la radicalul fosfat, punând în libertate glicerolul, colina și acidul fosforic. c) Colaminfosfatide (cefaline) Se găsesc în toate țesuturile animale, alături de lecitine, dar în cantitate mai mică. Au fost izolate prima dată din creier, din care cauză au fost denumite cefaline. Cefalinele mai sunt răspândite în
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
al hipofizei și manifestă proprietăți hormonale. Ocitocina stimulează contracția musculaturii netede a uterului și a glandelor mamare, iar vasopresina crește presiunea sanguină și este antidiuretică. 4.3. Proteine Proteinele sunt substanțe organice natiurale cu o structură macromoleculară care prin hidroliză pun în libertate alfa aminoaacizi. 4.3.1. Caracterizare generală Proteinele se întâlnesc în toate celulele vii, fiind constituienți ai protoplasmei și a nucleului celular. Din acest motiv, proteinele reprezintă principalii purtători ai vieții,în această calitate ele asigură menținerea structurii morfologice a
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
brută% = N% x 6,25 în care 6,25 este un factor de multiplicare obținut din raportul 100/16. 4.3.3. Clasificarea proteinelor Proteinele se clasifică după structură în două mari grupe: Proteine simple sau holoproteine care prin hidroliză pun în libertate numai aminoacizi; Proteine conjugate (protide sau heteroproteine) care prin hidroliză pun în libertate pe lângă aminoacizi și compuși cu structură neproteică, care constituie componenta prostetică a heteroproteinei. Componenta neproteică poate fi de natură chimică diferită: glucide, lipide, acid fosforic, acizi nucleici
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
multiplicare obținut din raportul 100/16. 4.3.3. Clasificarea proteinelor Proteinele se clasifică după structură în două mari grupe: Proteine simple sau holoproteine care prin hidroliză pun în libertate numai aminoacizi; Proteine conjugate (protide sau heteroproteine) care prin hidroliză pun în libertate pe lângă aminoacizi și compuși cu structură neproteică, care constituie componenta prostetică a heteroproteinei. Componenta neproteică poate fi de natură chimică diferită: glucide, lipide, acid fosforic, acizi nucleici, metale. 4.3.4. Structura proteinelor Proteinele sunt bipolimeri macromoleculari cu un înalt
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
enzimatice. Dependența vitezei de reacție de concentrația substratului au fost redate matematic de către Michaelis și Menten (1913) care au arătat că între enzimă (E) și substrat (S) se formează un complex activat enzimă substrat (ES), labil care se scindează și pune în libertate produsul de reacție (P) și enzima regenerată, capabilă să se combine cu o nouă moleculă de substrat. Mecanismul de acțiune al enzimelor se poate explica admițând că reacția se petrece în două etape: a). Formarea complexului labil ES: Prin detașarea
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
între 8-9. *-aminopeptidazele hidrolizează legătura peptidică din vecinătatea unei grupări -NH2 liberă: Produșii de hidroliză sunt oligopeptide și aminoacizi liberi. Sunt răspândite în intestin și diferite țesuturi (rinichi, splină, eritrocite). *-carboxipeptidazele hidrolizează legătura peptidică din vecinătatea unei grupări COOH liberă, punând în libertate aminoacidul terminal: Carboxipeptidazele scindează numai formele L ale amino acizilor. Sunt secretate prin sucul pancreatic în intestin într-o formă inactivă, iar apoi activate de tripsină. Sunt metalenzime (Zn2+) și se găsesc și în pancreas, rinichi, splină. Dipeptidazele sau dipeptidhidrolazele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
al multora dintre acestea. Din același considerent, glucidele se mai numesc zaharide sau zaharuri. 2.2. Clasificare Glucidele se clasifică, în funcție de comportarea lor la hidroliză, în trei categorii: monoglucide, oligoglucide și poliglucide. Monoglucidele sau ozele sunt glucide simple, nehidrolizabile; Oligoglucidele pun în libertate prin hidroliză 2-10 molecule de oze; Poliglucidele sunt macromolecule alcătuite dintr-un număr mare de monoglucide, care se eliberează prin hidroliză. 2.3. Stare naturală Glucidele alcătuiesc cea mai mare parte a substanțelor organice din natură, având o largă răspândire
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
2-3 picături de soluție de iod. În eprubeta cu soluție de amidon apare o colorație albastră, iar în eprubeta cu soluție de glicogen apare o colorație roșie-brună. Hidroliza amidonului Prin fierbere cu acizi minerali (acid clorhidric sau sulfuric), amidonul hidrolizează punând în libertate un amestec de dextrine, maltoză și în final molecule de glucoză. Degradarea amidonului se poate pune în evidență folosind reacția cu iod. În mediu acid și la cald amidonul hidrolizează, eliberând componenți mai simpli: dextrine, maltoză, glucoză. Hidroliza acidă a
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
etape (pentru trigliceride), cu formare intermediară de digliceride și monogliceride; în primele două etape 85 hidrolizează funcțiunile ester ale hidroxililor primari, iar în ultima etapă, cea de la hidroxilul secundar. Reacția de hidroliză stă la baza obținerii glicerolului, iar acizii grași puși în libertate reprezintă o mărime caracteristică, numită indice de aciditate (Ia). Indicele de aciditate (Ia) este dat de numărul de miligrame de hidroxid de potasiu necesari pentru neutralizarea acidității libere dintr-un gram de gliceridă. Indicile de aciditate este în strânsă legătură
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
gras saturat,această scindare hidrolitică anulând efectul hemolizant al lizolecitinei. Fosfolipaza C se află în microorganisme, iar fosfolipaza D în plante, dar se găsesc și în țesuturi animale (nervos, hepatic, cerebral). Aceste fosfolipaze continuă scindarea legăturiloe esterice de la radicalul fosfat, punând în libertate glicerolul, colina și acidul fosforic. c) Colaminfosfatide (cefaline) Se găsesc în toate țesuturile animale, alături de lecitine, dar în cantitate mai mică. Au fost izolate prima dată din creier, din care cauză au fost denumite cefaline. Cefalinele mai sunt răspândite în
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
Glutationul manifestă un efect de protecție a enzimelor HS-dependente sau formează complexe cu unele enzime; prin aceste proprietăți glutationul are o acțiune antiinfecțioasă și antitoxică. 4.3. Proteine Proteinele sunt substanțe organice natiurale cu o structură macromoleculară care prin hidroliză pun în libertate alfa aminoaacizi. 4.3.1. Caracterizare generală Proteinele se întâlnesc în toate celulele vii, fiind constituienți ai protoplasmei și a nucleului celular. Din acest motiv, proteinele reprezintă principalii purtători ai vieții,în această calitate ele asigură menținerea structurii morfologice a
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
brută% = N% x 6,25 în care 6,25 este un factor de multiplicare obținut din raportul 100/16. 4.3.3. Clasificarea proteinelor Proteinele se clasifică după structură în două mari grupe: Proteine simple sau holoproteine care prin hidroliză pun în libertate numai aminoacizi; Proteine conjugate (protide sau heteroproteine) care prin hidroliză pun în libertate pe lângă aminoacizi și compuși cu structură neproteică, care constituie componenta prostetică a heteroproteinei. Componenta neproteică poate fi de natură chimică diferită: glucide, lipide, acid fosforic, acizi nucleici
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
multiplicare obținut din raportul 100/16. 4.3.3. Clasificarea proteinelor Proteinele se clasifică după structură în două mari grupe: Proteine simple sau holoproteine care prin hidroliză pun în libertate numai aminoacizi; Proteine conjugate (protide sau heteroproteine) care prin hidroliză pun în libertate pe lângă aminoacizi și compuși cu structură neproteică, care constituie componenta prostetică a heteroproteinei. Componenta neproteică poate fi de natură chimică diferită: glucide, lipide, acid fosforic, acizi nucleici, metale. 4.3.4. Structura proteinelor Proteinele sunt bipolimeri macromoleculari cu un înalt
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
reacției enzimatice. Dependența vitezei de reacție de concentrația substratului au fost redate matematic de către Michaelis și Menten (1913) care au arătat că între enzimă (E) și substrat (S) se formează un complex activat enzimă-substrat (ES), labil care se scindează și pune în libertate produsul de reacție (P) și enzima regenerată, capabilă să se combine cu o nouă moleculă de substrat. Mecanismul de acțiune al enzimelor se poate explica admițând că reacția se petrece în două etape: a). Formarea complexului labil ES: Prin detașarea
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]