638 matches
-
acceptate, sacralizate, autoritare și de a se angaja într-un adevărat război pentru a submina sistemele de gândire închise și hegemonice"488. Aceste obiective asumate de cei mai mulți dintre gânditorii postmoderni și, pe urmele acestora, de către teoreticienii "noului val" trebuie însă puse în relație cu modificările de structură ale aranjamentelor și practicilor socio-politice. În acest fel, tezele postmoderne pot fi circumscrise mai curând ca abordări normative care încearcă să ofere explicații empirice și, pe baza acestora, soluții practice pentru probleme concrete -, și nu ca
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că nu pot fi eliminate, dar chiar trebuie apărate în cazul în care reprezintă obiectul unor constrângeri proce-durale493. În aceeași direcție, este abordată și problema interesului, care nu mai indică obligativitatea unei critici a ideologiei, din moment ce el nu mai este pus în relație cu statutul social, practicile de semnificare implicit cele de natură ideologică nemaifiind, ca atare, în mod necesar reduse la acesta. Mai mult decât atât, se arată că astfel de practici nu pot anihila prezența interesului, indiferent de natura lor, întrucât
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
toponimelor dintr-un orizont spațial în jurul unor nume „dominante“, cel mai frecvent hidronime (nume de ape), oronime (nume de munți) sau oiconime (nume de localități). Centrul polarizator devine nucleul cîmpului toponimic, iar celelalte nume componente ale cîmpului sunt toponime secundare, puse în relație de subordonare (diferențiere, extensie, polarizare, restricție, substituție) prin diferite modalități (determinanți, delimitatori lexicali, elemente derivative), ca părți ale complexului geografic denominativ. Concepția aceasta este fundamentată de școala toponimică ieșeană (condusă de Dragoș Moldovanu) în vederea structurării lexicografice a numelor de locuri
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Creangă. Gruber, cu o insuficientă pregătire științifică, începuse a se ocupa de studii psicho-fisice și umpluse capul cîtova tineri din Iași cu așa-numita audiție colorată, un fel de curiositate a hipersteziei nervoase fără multă importanță. Firește că Gruber se pusese în relație cu Lombroso, și reclama ce se făcea în jurul neînsemnatelor cercetări gruberiene, este o mică repercutare a marei reclame ce o fac în Europa Lombroso, Max Nordau și Brandes, trei evrei isteți, ale câror lucrări se compun din o pătrime studiu
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
fost construite în scris, sub regimul dispoziției lingvistice a autorului. Această dublare a textului fonogramic prin metatext, ca procedeu folosit experimental de Caragiale în neterminata Poveste, de pildă, dar devenită, după cum se știe, o practică obișnuită în scrierile prozatorilor optzeciști, pune în relație termenii paradoxalei autenticități obținute prin "asocierea dintre maxima naturalețe și maxima artificialitate"167, sau prin simultaneitatea tendinței centrifugale și centripetale a autorului în raport cu textul, mai exact, prin completa neutralitate și neimplicare, coroborată cu permanenta preocupare pentru explicitarea și demascarea strategiilor
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cele pacifiste (care îl refuză, consolându-se într-o eventuală lume viitoare).139 Există, mai apoi, două niveluri de mitologie: cele care îl pun pe om în relație cu natura (adoptate în principal de către populațiile cultivatoare) și cele care îl pun în relație cu societatea (cu rol esențial în cazul populațiilor nomade, cu funcția păstrării coeziunii grupului). Orice mitologie, însă, este creată de către un grup închis, referindu-se strict la el (ceilalți sunt alteritatea absolută) iar când intră în contact cu altele, se
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
-mi amintesc exact cuvintele lui, ucenicii corecți în dogma lor par să nu priceapă nimic din ce se întâmplă lângă ei, tabloul este exact ceea ce este, o lipsă de sens a lumii în care trăim, dar scena prezentării de modă pusă în relație cu scena ungerii poate căpăta sens, se îmbogățește cu semnificații, semnifică, cred că asta lipsește lumii contemporane, această putință de a se raporta la ceva mult mai real, la ceva adevărat și, de ce nu, la divinitate, lumea noastră, Daniel, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de ce"-urile în căutarea unei rațiuni de a fi a atrocității sunt parate de un spațiu reflectorizant, impermeabil la orice mesaj, fără rezonanță, filmul are o filiație sadică, stă în umbra operei divinului Marchiz. Prizonier al unui determinism cartezian care pune în relație logică efectul și cauza, George adresează întrebarea cheie a filmului: "De ce (faceți asta)?". Răspunsul pe care-l dă personajul/regizorul este pe măsură: "De ce nu?". Este lumea în care ne aflăm, astfel, un spectacol cu autiști? Pentru că de la un moment
Mind Games - Funny Games by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8342_a_9667]
-
două deodată), făceau mereu câte-un gest, ceva din întinderea corpului se deplasa întotdeauna, o mână, un fir, niște hârtii, o bucată de pizza împinsă-n gură, pantoful, cravata, tot ce putea folosi la obținerea și declanșarea mișcării era ocupat, pus în relație cu un obiect sau un nou set de mișcări aparținând altcuiva, miliarde de gesturi de neoprit, învârtindu-se în jurul câtorva mii de indivizi ocupați, te întrebai cum trecea timpul pentru ei și cum reușeau să-și facă nevoile. Cineva se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
problemele pe care le tratează ideologia, putem observa că, în istoria intelectuală a conceptului, s-a încetățenit ideea că acesta este în mod fundamental legat de politică. Așa cum susține Martin Seliger, "politica este inseparabilă de ideologie"7. Dar ea este pusă în relație și cu problema puterii, în măsura în care se consideră că servește fie celor care o dețin, fie celor care vor să o cucerească. Totodată, conceptul de ideologie apare în strânsă legătură cu o viziune asupra lumii (Weltanschauung), la constituirea căreia contribuie, fie
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
conținut; una care expune, în valențele artistice ale limbajului, umanul, viața, universalul. Esențialul în arta frumoasă este forma ajustata la finalitatea contemplării, scrie filosoful, "când plăcerea este în același timp cultură"83; mijloc de educare. Dacă artele frumoase nu sunt puse în relație cu ideile morale, ele nu servesc decât ca obiect de distracție pentru vreun suflet care, în mijlocul bunei dispoziții, se simte tot mai inutil și mai nemulțumit de sine84. Simplă configurație materială nu poate procura, în disponibilitatea ei exclusiv sensibilă, altceva
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
creativitate și mania depresivă. Prima carte, de-acum considerată canonică, asupra acestor legături, după mai generala Manic-Depressive Illness (coautor), a fost Touched with Fire: Manic- Depressive Illness and the Artistic Temperament. După o analiză a conținutului unor jurnale și scrisori, pune în relație perioade de creație intensă și de lipsă de elan creator în biografia unor personalități artistice precum Anne Sexton (vezi), care se sinucidea în 1974, după o experiență artistică confesională, Jackson Pollock, Walt Whitman, Edgar Allan Poe, și mulți alții. JIM
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
totuși neînsemnate. Unei alte „lumi a obiectelor”, modelate după realitățile „fazei activiste industriale” a contemporaneității, va trebui să-i corespundă o poezie al cărei depozit imagistic să fructifice aceste date. Noutatea va fi, așadar, nu în mică măsură, a „concretelor” puse în relație. O modificare deci, de univers imaginar. Versurile constructivist-integraliste publicate în Invitație la bal ori în ciclul Terase din volumul Plante și animale, sunt, desigur, din acest punct de vedere, cele mai frapante (parțial, și din Ulise), întrucât introduc cea mai
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mănușile”, „Trenul politicos a jucat fotbal”, „Afișe dinții tăi, mâinile tale articole de toaletă”, - vom remarca, după un prim moment de contrarietate, că asocierile ce generează comparațiile sau metaforele nu sunt tocmai absurde, atât doar că trăsăturile comune ale obiectelor puse în relație nu sunt cele mai pertinente: surâsul poate fi apropiat de alpenstock doar prin sugestia de ascensiune, înălțare, în timp ce la alte nivele totul le deosebește; între artere și mănuși incompatibilitatea e, la prima vedere, radicală, - actul deschiderii e însă posibil în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
aparține științei moderne, ci metafizicii tradiționale. Desigur, acest lucru nu o desființeaz]. Dar, pentru c] perspectivele asupra naturii umane asociate ei sunt considerate, în general, „științifice”, este destul de important ca noi s] evalu]m poziția acestor vederi și s] le punem în relație cu întreb]rile noastre despre originea eticii. iv. Fantezii dualiste Aceste întreb]ri au început s] devin] pregnante din momentul când s-a considerat general valabil c] specia noastr] a luat naștere din altele, pe care le numim simplu „animale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
starea de surpriză plăcută prin receptarea finală a ansamblului dezvoltat prin bogăția material-plastică a compoziției. Deși compusă pe orizontala dreptunghiului, care prin definiție sugerează caracterul static, diversitatea și bogăția plastică a obiectelor, a mărimii lor, atât de subtil și atent puse în relație compozițională, dau tabloului un aspect vioi, dinamic, inducând privitorului sugestia preocupărilor de cochetărie feminină cotidiană fără a o vulgariza, ci, dimpotrivă, făcându-l părtaș, printr-un minim efort imaginativ, la creionarea unor posibile tipologii sau personaje, dintr-o anume perioadă
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Bunei vestiri? Cu siguranță, dincolo de mesajul cu conotații religioase, el meditează și la propria existență. Subordonând elementele structural plastice unei organizări compoziționale magistrale, el privește obiectele dezbrăcându-le de materi- alitate, în esența lor formală, geometrică. Înainte de toate, Stahi pune în relație și raporturi armonice, cercuri devenite elipse, forme prismatice, suprafețe dreptunghiulare frontale, fragmente de curbe ample care, împreună conjugate, formează un ansamblu bogat prin geometrismul structural. Lucrarea face parte din grupul de picturi donate la 26 aprilie 1907 de autor Pinacotecii
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
opinie la mai mulți interlocutori. Eficiența unei argumentări în impunerea unei opinii ține de mai mulți factori: personalitatea și competența interlocutorilor, forța argumentelor puse în scenă, modul “fericit” de combinare a acestora, precum și alți factori contextuali. În general, argumentarea este pusă în relație cu demonstrarea, uneori fiind chiar confundate. Demonstrația operând, mai degrabă, cu noțiuni formalizate, desemnează o operație discursivă care stabilește adevărul / falsul unei propoziții (teze) în mod strict deductiv. Ea trebuie corelată, mai degrabă, cu limbajul formal, raționamentul pur logic, fiind
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
accepția autoarei, un dinamism punctual, un efect aspectual al intruziunii exteriorului în interior, o logică a lui dintr-o dată care face ca o scenă narativă survenită să atace spațiul dialogic, anulându-l. Cu pasajul analitic intitulat Rapprocher le lointain, Beyaert pune în relație fereastra cu dispozitivul proxemic al tabloului. Încrustarea scenei de grădină în spațiul interior, înțeleasă ca intruziune, este văzută ca suprapunere a îndepărtării peste distanța intimă. În termeni antropologici, proximitatea oferă o percepție polisenzorială, marcând o predilecție pentru tangențiere și pentru
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
du peintre unde, indiferent de locul pe care l ocupă în profunzimea figurativă, floarea de hârtie, tabla de șah sau Marguerite se impun în aceeași măsură și cu aceeași forță, percepției. În continuarea analizei, această nivelare a valențelor perceptive este pusă în relație cu intenția mimetică prin care se plantează în imagine scena narativă discretă, schițabilă doar: o femeie coase, doi tineri joacă șah și potrivit unui comentariu al artistului, în dreapta se află Marguerite. Beyaert observă că această simplificare de ordin narativ este
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
copleșirea mamei de obligații profesionale, fie în urma unor ambiții profesionale, fie (din cauza) presiunilor materiale din familie lipsa de suport oferit mamei din partea relației ei sociale. În cazul unui părinte cu mai mulți copii, afecțiunea scăzută față de unul anume se poate pune în relație cu anumite caracteristici ale copilului: prezența unui handicap, anumite caracteristici fizice sau psihice, care sunt adesea puse de părinte pe prin plan prin comparație cu trăsăturile fratelui sau sorei. În familiile cu astfel de atitudine parentală putem spune că ar
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
că la cea mai mică adiere de vânt ele devin oblice. Poate datorită ținutei sale și omul este considerat „o trestie gânditoare“, prin verticalitatea posturii sale, cât și prin faptul că este singura făptură creatoare de frumos care știe să pună în relație formele din natură. O senzație acută de verticalitate o dau stâlpii înșirați ritmic pe marginea șoselei, fie că îi privim frontal, fie că schimbăm unghiul de vedere și îi simțim cum se pierd în perspectivă, tot așa cum simțim că se
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
bogăția de cunoștințe profesionale, tehnice, estetice și filosofice pe care le cere, ea este o problemă dificilă pentru fiecare creator. Compoziția este (Liviu Lăzărescu). Pentru realizarea unei compoziții, elementele din natură sunt selectate, prelucrate, transformate în semne plastice, proporționate și puse în relație unele cu altele. Se urmărește crearea unei unități coerente, în care formele își păstrează individualitatea, dar se formează un ansamblu unitar, legat prin tensiunea între elementele care-l alcătuiesc. Echilibrul este principalul ordonator care stă la baza compoziției. Suprafața desenului
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
compoziției desfășurată pe mai multe planuri, cu perspective renascentiste, firesc integrate în imagine, cu personaje fie nude, cu o anatomie perfect stăpânită, fie cu o vestimentație care le fixează în spectacolul epocii. Majoritatea gravurilor cu o mare densitate de forme, puse în relație cu oamenii, animalele și vegetația, arhitectura și peisajul formează un tot armonios, frumos proporționat. Chiar dacă nu toate personajele au expresivitatea cerută de momentul dramatic pe care-l trăiesc, ele rămân doar prezențe corecte, neutre în imagine. În dorința sa de
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
nevroza. Eysenck susținea că persoanele cu reacții autonome mai lente și mai slabe tind spre un scor maxim la „stabilitate".In privința suportului biologic al psihozei, Eysenck a fost mult mai vag. El credea că această trăsătura ar putea fi pusă în relație cu cantitatea de hormoni androgeni pe care îi produce organismul, dar nu a intrat în detalii foarte concrete. Totuși, în general, descrierile posibilului suport biologic pentru factorii de personalitate pe care i-a definit fac din abordarea lui Eysenck o
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]