4,751 matches
-
doua zi, osmanlâii, cu ochii cârpiți, mărșăluiesc spre Suceava, lălăind, târșind papucii prin pulberea de cenușă fierbinte, sub un soare zăpușitor în zăduful ăl mare al lui Cuptor! Turcaleții răzlețiți de gros, prinși, trași în țeapă, atârnați prin crengi, vor împodobi drumeagul în întâmpinarea falnicei armii, ca osmanlâilor să le strecurăm în oase frica de moarte; să cugete la nimicnicia vieții și la nemurirea sufletului în Raiul lui Allah; să-și blesteme zilele când au călcat pe pământul spurcat al afurisiților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pentru a da drumul acelor care-i călcaseră țara în picioare și întinseseră o mână îndrăzneață către cununa sa. Dacă aveți atâția bani și putere, ce-ați căutat aici la mine?", striga el nenorociților, care fură înfipți în țepile ce împodobiră sălbatec mlaștina cruntă." N. Iorga, Istoria lui Ștefan cel Mare * "...Afurisitul domn al Moldovei care în privința diavolești răutăți întrece și pe dracul; și, care în urma biruințelor lui asupra hanilor tătari și asupra vecinilor unguri și munteni... pretinzându-se neatârnat... a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Tot timpul umbla îmbrobodită. N- am văzut-o niciodată înbrăcată decât în haine lungi. Totdeauna era îmbrobodită cu un „cașmir” negru. Niciodată nu s-a gândit la distracții sau la îmbrăcămite de lux, sau la podoabe femeiești. Sobrietatea i-a împodobit toată viața. Niciodată n-am văzut-o stând, fără să lucreze. Era absolventă a șapte clase primare. Îmbrăcămintea ei era cât se poate de modestă, dar nu sărăcăcioasă. Lenjeria, pentru toți ai casei era lucrată de dânsa, pornind de la semănatul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pe o hârtie de ziar și peste el cernea mălai, pentru ca firul să se așeze fără să se încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”,. .țesea pânză de „borangic”, din care făcea bluze sau basmale, dar mai ales ștergare lungi ormanentale, pentru împodobit icoanele de acasă și de la biserică. Cultiva, în grădină, cânepă, o ducea la „topit”, o punea la uscat, o „melița”, o făcea fuior, o torcea și ne făcea căptușală pentru hainele groase pe care le purtam iarna. Din lâna oilor
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și Stavronichita Petru Vodă al Moldovei și Principele Șerban Cantacuzin. Românii au biserica lor la mănăstirile Lacu și Prodrom aceasta din urmă zidită peste o veche Chilie „să poarte numele binecinstitorului neam al moldovenilor” datorată Domnitorului Grigore Ghica (1852) și Împodobită de principele I. Constantin Basarab. Muntele Athos este bogat În documentele privind istoria țării noastre, biografii de domnitori, ctitori, evenimente de interes pentru cultura națională. Biblioteca atonită atrage cercetători teologi dar și laici dornici să cunoască ponderea contribuției românilor În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
elevă, la alta. Am părăsit aglomerația sordidă, de mahala, nepotrivită cu locurile gospodărite cu migală, de cuminții bucovineni. Aș fi vrut să urc sus, la zăpada curată, proaspătă, a coastelor obcinilor, să contemplu perfecțiunea dantelei albe cu care s-au împodobit brazii viguroși, solemni, dar mi-a obosit cheful. * Seara, clopotele, cu tonalități argintii. Toaca... Noapte cuminte, cu aer rece, bun. * Dimineața, o fată de optsprezece ani, de o frumusețe unică; grație și candoare, ochi inteligenți, proaspeți, verzi, sub o frunte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
lângă foc... Eu mi-am pierdut și ultimele mituri. De-a viața și de-a moartea mă tot joc. Mă vând pe o cutie de chibrituri. Visam să vii la mine în ajun Drapată în isop și în beteală, Să-mpodobim un brad pentru Crăciun, Pierduți într-o zăpadă capitală. Și mai visam că vom primi spre seară Colindători cu sânul plin de nuci. Dar sufletul mi-a înghețat la gară. E sărbătoare albă în spitale. Bolnavii stau lipiți de geamul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
avem curajul să ne asumăm diferența, încercăm să migrăm în grupul de referință (cel a cărui parte ne-ar conveni să fim), să-l imităm, să-i intrăm în grații. Uităm adesea spusele lui Blaga: „Cu penele altuia te poți împodobi, dar nu poți zbura”. Astfel se hrănesc complexele după care femeile aspiră să imite nediscreționar bărbații, romii se dezic de apartenența etnică pentru a fi acceptați, guvernanții imită limba normelor externe fără să o adapteze realităților interne sau să facă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
receptivi și interesați să știe cum stau și spre ce ar trebui să tindă. Desigur, puteam face un proiect de cod universitar studiind doar codurile marilor universități din Vest. Însă credem că Blaga avea dreptate: „Cu penele altuia te poți împodobi, dar nu poți zbura”. Pe scurt, credem că demersul spre normativitate (juridică, etică) cuprinde: a) documentarea pe legi din societăți avansate; b) cercetarea problemelor specifice propriei comunități din zona care urmeză să fie așezată sub normă; c) proiectarea normelor în funcție de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și creștinească resemnare. De aceea nu ne rămâne decât să ne înecăm durerea în izvorul lacrimilor, care curg din belșug pe fața tuturor. Din corpul acesta neînsuflețit și-a luat sborul spre cer un suflet bun și blajin, un suflet împodobit de fire cu alese însușiri morale și intelectuale [...]. În organismul debilitat de griji și osteneli s-a încuibat cu vremea și germenele unei crude boli care nu iartă, și astfel vedem astăzi pe înfăptuitorul autonomiei bisericii din Bucovina prăbușindu-se
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
fiu din poporului acestei regiuni frumoase, ajuns arhipăstorul bisericii, a venit în vizitație canonică în mijlocul celora între cari odinioară a copilărit [...]. Comunele Stulpicani, Gemene, Slătioara, Ostra și Negrileasa au pregătit o primire festivă, au ridicat arcuri triumfale și au împodobit casele cu steaguri, covoare și ghirlande de flori [...]. Îndeosebi, comuna Stulpicani...a voit să arate bucuria, dragostea și devotamentul în toată strălucirea: a împodobit drumul cu o alee de brazi, a ridicat două arcuri triumfale...o vreme senină favoriza frumoasa
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Gemene, Slătioara, Ostra și Negrileasa au pregătit o primire festivă, au ridicat arcuri triumfale și au împodobit casele cu steaguri, covoare și ghirlande de flori [...]. Îndeosebi, comuna Stulpicani...a voit să arate bucuria, dragostea și devotamentul în toată strălucirea: a împodobit drumul cu o alee de brazi, a ridicat două arcuri triumfale...o vreme senină favoriza frumoasa serbare. La hotarul Stulpicanilor, un banderiu de arcași călări a întâmpinat pe înaltul oaspete cu strigăte de «trăiască» [...]. Primarul Ion Hutu i-a oferit
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
altă sfințire consemnată este cea din comuna Davideni - Zdrub Vechiu, din 8 iulie 1934, Mitropolitul Nectarie slujind împreună cu un sobor de 12 preoți. Pentru că biserica era nouă, în cuvântarea ținută la sfârșitul Sfintei Liturghii, Părintele Nectarie îndemna pe credincioși „să împodobească biserica nu numai cu icoane, dar mai ales cu fapte bune și creștinești”. Văzând aceste aspecte ale activității Mitropolitului Nectarie, dragostea cu care oamenii îl întâmpinau de fiecare dată când îi onora cu prezența sa, sfaturile pline de viață și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
religioase și o înclinație, am putea spune înnăscută, pentru viața preoțească. El însuși va povesti că îi plăcea «să joace altărașul». Nimic de extravagant pentru copiii timpului său, care frecventau zilnic biserica și rămâneau fascinați de fastuozitatea slujbelor sfinte. Giovannino împodobea un altăraș, cu două candele și vreo imagine sacră; lua două batiste mari de-ale mamei, le lega la capete și le folosea în loc de ornat preoțesc. Îi chema la adunare pe frații săi și pe doamna Barbara Ricca, vecina lor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
1901, cardinalul Bacilieri și-a impus mâinile și a consacrat 21 de diaconi ai Bisericii veroneze; printre ei, al cincilea în rând, e Giovanni Calabria. În omilia sa, cardinalul Bacilieri îndeamna tinerii consacrați să strălucească de «înțelepciune cerească», să se împodobească cu «moravuri nepătate» și de «virtute parfumată». Iar noul nostru preot, în toți anii săi de așteptare, a demonstrat cu eroism că posedă înțelepciunea divină și virtuțile umane și creștine. «Căutați să înțelegeți ceea ce faceți; imitați ceea ce atingeți», continua episcopul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
răspândit și a ajuns și în ambientul curial. Atunci, cardinalul, ca să nu apară neînțelegeri sau dificultăți cu parohii orașului, i-a dat tânărului vicar facultatea să administreze sacramentul maslului (ungerii bolnavilor) și în afara razei sale parohiale. Iar preoții l-au împodobit cu titlul de «preot universal». Experiența trăită în cei doi ani, în contact cu bolnavii spitalului militar, l-a învățat să nu se strecoare prin case dacă nu e dorit. Dacă întâlnea o anumită ostilitate sau indiferență, interpunea alte persoane
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și fratele Massimo Besozzi. Avea o bună pregătire teoretică și practică, dobândită în mulți ani ca șef tehnic specializat al arsenalului militar și o înnăscută genialitate artistică. A lăsat ca semne ale artei sale o mulțime de mici capodopere, care împodobesc Casa din San Zeno in Monte. În genere, lucrările care se realizau în ateliere erau pentru nevoile casei. Abia după război don Calabria a permis să se accepte și comenzi externe. Dar câte precauții, câte atenționări din partea lui don Calabria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Alexandru al III-lea, deja atins de boala lui Bright, care urma să-l doboare peste patru luni, arăta încă bine și apariția acestui colos cu față întunecată și privire tăioasă contrasta cu silueta firavă și grațioasă a împărătesei 22, împodobită cu bijuteriile tezaurului imperial smaralde mari ce sclipeau în acel soi de diademă Kakoșnik obligatorie la Curte și destul de asemănătoare, prin formă, cu tiara grenadierilor lui Frederic al II-lea și a lui Paul I; țareviciul Nicolae nu moștenise talia
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pentru a nu se depărta prea mult de mașina regală. Sarcina însă era grea și, în plus, mi-a trebuit multă diplomație pentru a obține ca regele să cedeze la cererea poliției, de a scoate placa de înmatriculare de la mașină, împodobită cu o coroană regală prea vizibilă, reper folositor pentru vreun terorist în căutare de atentat... În ciuda unei timidități aproape paralizante la început mai ales în prezența doamnelor regele Ferdinand lăsa interlocutorilor posibilitatea să-și dea seama de capacitatea sa, de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a mai multor clădiri publice: Ministerul de război, Marele Stat Major etc., precum și podul de fier peste Dunăre de la Pancevo. Mai tîrziu, cînd am venit a doua oară la Belgrad, pentru sesiunea din mai a Micii Antante, capitala se înfățișa împodobită cu trandafiri de Topșidere și de Kalimegdan, iar spectacolul unirii dintre Sava și Dunăre în cîmpia nesfîrșită, contemplat de pe faleza unde se înalță orașul, oferea o vedere feerică... Sărmană localitate care, cîțiva ani mai tîrziu, urma să fie pe trei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cicliști. 10 Oraș din Ardeni, locul înfrîngerii și al abdicării lui Napoleon al III-lea (2 septembrie 1870). 11 În 1870 Carol I nu devenise încă rege. 12 Xilogravuri populare cu care unele clase sociale (mica burghezie și țăranii) își împodobeau locuința. 13 "Aș trebui". Cuvinte ce evocă supărarea și amenințarea (din Eneida lui Virgiliu, care le pune în gura lui Neptun, mîniat de vînturile care se deslănțuiseră). 14 Clădirea în care se află Camera Deputaților, fostă reședință a Ducesei de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pe masă colăceii și prăjiturelele pe care le-am pregătit pentru colindători, îmi spune mama. Privesc nerăbdătoare ceasul. În curând voi pleca și eu să-mi colind prietenii și vecinii. Privirea îmi alunecă de la ceas la bradul din camera mea. Împodobit cu multe luminițe strălucitoare, cu o mulțime de globuri si beteală, e tare mândru și parcă ne urează tuturor: “Crăciun fericit!” Se aud zgomote la ușă: voci de copii și clinchete de clopoței. Au sosit primii colindători. Cu obrajii roșii
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
în silabe cuvintele de mai jos și precizează numărul de silabe și de litere pentru fiecare cuvânt. imediat spiritul strălucitoare colindătorii fluturi fulgi 3) Alcătuiește propoziții folosind cuvintele: necontenit, permanență, Moș Crăciun, troiene, viscol. 4) Povestește în patru-cinci propoziții cum împodobești tu bradul de Crăciun. 5) Scrie zece cuvinte care să arate însușiri. 6) Scrie un gând frumos despre Crăciun. Furnicile De cinci zile, Andrada e tare preocupată de mușuroiul de furnici de lângă prunul bătrân din fundul grădinii. În ziua în
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
mai scurt, Se socotește ariftè, Ocara lumii și eglengè, Se mândrește, fudulește, Gâci cine este... o bătrână cochetă: Pe aceasta îi gîci-o, Grăiește cu necontenire, Lesne îi nimeri-o: Răcnește, țipă de pieire. O babă cu fumuri de frumoasă, Se împodobește, zarifefsește, Dar o foarte mare mincinoasă, Se pudruiește și sulimenește. Zavistnică, clevetitoare, Gâci cine este... Ocarnică, hulitoare, un înfumurat: Altul este înalt, La gât sugrumat, Cu capul pe spate, Cu nările umflate, Mari lucruri grăiește, Pe nime nu socotește, Foarte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
flamanzi, cetăți edenice cu porți de aramă, păduri arctice și cețoase: Ca-n visuri nebuloase pădurea e de gheață, Giganticele-i trunchiuri în palidă splendoare Adorm învăluite în fumul alb de ceață... N. Budurescu creiona cu fineță interiorul modern, salonul împodobit cu vase de Gallé încărcate de crizanteme uriașe, cu pianul în penumbră la care cântă o "frumoasă arătare". I. M. Rașcu a evocat (simbolist statornic) provincia, barierele, duminecele, iar acuma, catolic practicat și rigid, este poetul recluziunii melancolice, al sfintelor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]