4,343 matches
-
cerul, preacinstită jupâneasă Brâncoveanu, începu repede Mihai să vorbească, îmbră-țișându-le din ochi pe amândouă boieroaicele, când a început steaua să deretice bolta cerului, mânăstirea din dealul Cotrocenilor era demult sfințită. Că doar eu am fost ispravnic. — Da, așa e, la Înălțare a fost sfințită iar steaua cu coadă s-a ivit în iarnă. Pe vodă Șerban l-am ajutat toți să-și țină legământul că, dacă scapă de oamenii lui Duca, ridică o mânăstire pe locul unde a stat ascuns. — Voiau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prețurile și la turci, și la nemți, și la poloni, și la ruși. Tătarii merg cu turcii, iar preasfânta Patriarhie de la Constantinopol cere trufandale chilipir fără să plătească nimic. Praful drumului îi coclise cerul gurii. Soarele se ridicase sus. De Înălțare, după liturghie, vodă își poftise toate neamurile la prânz. Putea să țină divanul cu ele, că mai toate neamurile erau și dregători sau mai curând mai toți dregătorii erau neamuri cu măria sa. Poruncise să vină toți cu nevestele, iar marelui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Mihai, crezi că el, Șerban Vodă, își aduce aminte că-i sunt mamă sau a dat în mintea nevestei lui? — Mamă, iartă-l. N-am lui ce să-i iert. Nu el este vinovatul. — Mamă, să fim toți împreună de Înălțare! — Vezi tu, eu nu știu dacă mai am răgaz. Aș vrea să mergem la Coeni pentru că nu am făcut pisania și mă arde, că simt că nu mai am mult. — Hai, spune-mi-o acum, o s-o scriu și până în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
obosit, dar simțindu-se indispensabil, mulțumit de importanța sa, se retrăgea să se odihnească în cortul său, vodă se înviora, îl chema pe sfinția sa Theodosie și pe fiii săi, Constantin și Ștefan, și începeau alt sfat. Joi, 10 mai, era Înălțarea. În zori, călugării, preoții și diaconii care-l însoțeau pe sfinția sa au început utrenia pe un tăpșan anume gătit pentru asta. Era adunată toată suflarea taberii și, în răcoarea dimineții, cântările tărăgănate ale fraților monahi erau purtate de vânt până
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
măria ta, să-ți împlinești datoria de a te închina celor ce le-ai jurat supunere în această vale a plângerii ce este viața. Cu tot cinul preoțesc și monahicesc al acestei țări, mă rog Bunului Dumnezeu, azi în ziua Înălțării Fiului Său, să fie drumul acesta întru înălțarea și întărirea măriei tale mai vârtos pe tronul strămoșesc. Astăzi când gloria împăraților este o părere, un fum trecător, faptele măriei tale s-au întărit prin mărturisirea credinței în Iisus Hristos și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
te închina celor ce le-ai jurat supunere în această vale a plângerii ce este viața. Cu tot cinul preoțesc și monahicesc al acestei țări, mă rog Bunului Dumnezeu, azi în ziua Înălțării Fiului Său, să fie drumul acesta întru înălțarea și întărirea măriei tale mai vârtos pe tronul strămoșesc. Astăzi când gloria împăraților este o părere, un fum trecător, faptele măriei tale s-au întărit prin mărturisirea credinței în Iisus Hristos și vin să ne vorbească despre gloria nepieritoare a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din răsărit, dar și măreția ei. Azi va trece hotarul „tărâmului nădejdii” și va intra în împărăția padișahului, dar nu așa oricum, ci cu alai mare, împărătesc. Selin aga încă de cum se luminase de ziuă află de pregătirile pentru liturghia Înălțării pe tăpșanul oaselor de la Șerpătești. Fără să-și dea seama că nu au cum să bată - pentru simplul motiv că acolo nu erau clopote -, hotărî să fugă ca să nu le mai audă. Își anunță suita că pleacă singur spre Giurgiu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
poruncit la Nucetul Târgoviștei să taie cei mai mari patru nuci, cu trunchiuri sănătoase și întregi, să-i cojească și să-i lase să-i usuce gerul. Dacă o să treacă și arșița peste ei, cu voia Celui de Sus la Înălțarea Sfintei Cruci o să încep cioplitul. Sunt fericit că rucodelia îmi împacă mintea și-l simt pe Iisus coborând în inima mea. La Mogoșoaia Primăvara târzie a fost scurtă, mai degrabă o părere. De Paști încă mai fulguise la București. Dându
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
trist, Radu luminos ca un înger și Mateiaș serios, mișcându-și buzele ca în rostirea continuă a unei rugăciuni. Ultimul, bătrânul voievod, cu barba albă, adus de spate privea cum urcau treptele estradei, de fapt ale eșafodului, ca într-o înălțare cei dragi lui, mândria lui. Se îndreptă să urce și el. Se așezară la locurile lor pe fundalul unui zid de ieniceri. Călăii se înclinară în fața sultanului și apoi în fața osândiților, o plecăciune plină de respect, ca o implorare de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
eliberarea mea de secretele rușinoase. Mă simt atât de curat, atât de puternic și de virtuos - atât de american! Morty demarează pe autostradă și exact atunci și-acolo fac un jurământ, mă leg să-mi dedic viața întreagă îndreptării nedreptăților, înălțării celor călcați în picioare și lipsiți de privilegii, eliberării celor întemnițați pe nedrept. Luându-l de martor pe Morty - vajnicul meu frate stângist, proaspăt descoperit, dovada vie a faptului că poți iubi în egală măsură și omenirea, și baseball-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
se îndoaie de șale, jos pe podea, bătând cu pumnii în linoleum... căca-m-aș, chiar în... — Apă, căcănarilor, că orbesc. Mă arde! și, trecând cu viteză maximă pe lângă Mandel, îmi bag capul sub robinet. Deasupra chiuvetei, Iisus își continuă înălțarea în cămașa lui de noapte rozalie. Nemernicul ăsta neputincios! Credeam că trebuie să le insufle creștinilor milă și omenie. Credeam că le-a spus să le pară rău tocmai de suferințele altora. Ce porcărie! El e de vină dacă orbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
încât ne-am dorit cu toții, o vreme, să luăm un pumn în gură de la dl Guță. C37 n-a fost însă un bloc obișnuit. De la bun început. Macaralele, buldozerele, betonierele și muncitorii au uruit, au boncăluit și au înjurat la înălțarea lui mai tare ca-n alte părți. Sângele care i-a picurat la temelie, din rănile și juliturile noastre (căpătate în luptele fratricide dintre D-uri), n-a fost un sacrificiu mulțumitor pentru trăinicia zidurilor. A fost nevoie de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
scînteietorul Kevin Hunter și acesta, la rîndul său, de neputinciosul și risipitorul Wilson Hunter și așa mai departe pînă la ultimul conducător, dementul absolut Bob Hunter. În acel moment, se lucra la piramidă de 110 ani, iar cheltuielile făcute pentru Înălțarea clădirii gigantice secătuise cea mai mare parte a resurselor și așa reduse ale planetei, În timp ce populația era decimată de mutații genetice și de boli. Ultimul om rămas a pierit și el Într-un viscol cumplit, În timp ce Încerca să tragă după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
vocea dinlăuntrul său. - El este infinitul?! Strigă Iorgu în camera goală. Ce este oare infinitul?!... Infinitul, nu-l pot cuprinde cu gândul... O, Doamne, simt că-mi pierd mințile!... Precum în Cer așa și pe pământ... ...Era în ziua de Înălțarea Sf. Cruci, pe la amiază. Zi de toamnă tristă... Din nourii cerului ploua mărunt, liniștit, ca un plâns de mamă îndoliată. Frunzele copacilor se desprind de crengi, parcă ar încerca să zboare... trecând apoi ușor într-o plutire lină până la pământ
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ca în oglinda unei ape liniștite... ... Întins pe spate, cu mâinile sub cap, bătrânul Iorgu rămase cu privirea fixă în tavan, pradă gândurilor de demult, apoi, încet-încet, pleoapele îi căzură grele ca niște obloane... Trecuse de Sf. Maria-Mare... Era de Înălțarea Sfintei Cruci. Arșița zilelor de vară a trecut demult... Soarele mutându-și drumul tot mai spre orizont, trimite razele blânde, tot mai blânde care învăluie dealurile și văile. Pâlcurile de copaci din cimitir sunt ca niște tablouri în rama cerului
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de mulți oameni, ocupând toată strada din fața Bisericii din Tătărași, până dincolo de gardul din jos. Biserica strălucea în lumina reflectoarelor, ca ziua... parcă ar fi luat toată lumina de la soare. Totul era cu mult bun simț, cuvioșenie, gravitate, trăiri și înălțări, în comunicare cu Dumnezeu. Aici, te gândești numai la ce-i bun. Iți simți inima ușurată. ești mai bun!.. Clopotele din turla Bisericii începură să bată. Era miezul nopții. ”Veniți de luați Lumină... Veniți de luați Lumină..!”. Părintele Boboc, preotul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
lumină. Când s-a trezit era ora opt și un sfert. Sări din pat ca ars. Era de Sfânta Maria... -Trebuie să mă grăbesc, să nu întârzii la Biserică!.. murmură el. Era vineri noaptea înspre sâmbătă, 21 septembrie... Trecuse de înălțarea Sfintei Cruci, soarele ajunsese la Echinocțiul de toamnă. Era o noapte calmă, liniștită și adâncă... Totul era înecat în întuneric. Iorgu, de la fereastră, privea întunericul de afară. Un strigăt de cucuvea, chiar din cireșul din fața ferestrei, sfâșie crucea nopții, făcându
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
inițiată și condusă cu toată dăruirea de admirabila Doamnă Georgeta Gheorghiu, s-a desfășurat În ritm alert de la 31 august 1994 la 12 noiembrie 1994, adică În timpul cursurilor școlare. Nefiind pensionar, ci activ, la catedră, n-am putut participa la Înălțarea sfântului locaș mislean. Însă am ținut să fiu prezent la primul hram, În 8 septembrie 1995. Toate cuvântările rostite cu acest prilej au emoționat profund asistența numeroasă, dar discursul care ne-a plăcut cel mai mult a fost cel pronunțat
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
din tabără, privindu-i pe cei doi cu un zâmbet care din nou nu-mi ieșea disprețuitor, cum aș fi vrut. Sau poate că, destrămat încă interior de revelația nopții trecute, simțind încă vertijul acelei teribile scufundări urmate de fantastica înălțare, nu mai puteam decât să privesc în gol, fără gânduri și fără dorințe. Ar fi fost oricum greu să mă adun, căci de la un timp tembelii își începuseră și ei programul de strigături și cîntece: Un salut din vechea Troie
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
de tăierea vițelului cel gras... 14 La Colegiul Tehnic nici nu se punea problema tăierii vițelului cel gras - cel puțin nu pentru Henry Wilt. Iminența vizitei celor de la CNAA de vineri, care - din câte se părea - urma să coincidă cu înălțarea din mormânt a răposatei doamne Wilt, provocase ceva similar cu panica. Consiliul de conducere se întâlnea într-o ședință aproape neîntreruptă, iar circularele circulau cu atâta furie, încât era imposibil să termini de citit una, că imediat te trezeai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
plâns, Camelia, încerca să-și stăpânească emoțiile, deși și ea căuta să-și îndrepte privirea în altă parte. Până și Toni trăia trist momentul despărțirii. "Amiralul" mergea până la București și Petre le umpluse portbagajul cu de toate, "să aibă până la Înălțare"! Când să plece, în poartă apăru părintele Haralambie cu un băiat de la biserică ce ducea ditamai papornița. Am aflat, domnu' Petre, că familia rămâne doar trei zile și m-am gândit să vă pregătim ceva pentru drum, pentru acasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de mare, încât cei care l-au cunoscut nu l-au adoptat o vreme, până și-a confirmat identitatea, căci, în cinci ani de absență, bunica Ilinca îi făcuse cinci parastase de pomenire a morților în cimitirul din curtea bisericii Înălțarea Domnului, unde erau îngropați defuncții familiei Kotlarkzuk. Rămas orfan la 14 ani, mezinul familiei a fost cel mai afectat de dispariția prematură a bunicului Costan, care a lăsat-o pe bunica Ilinca cu datorii la bancă, pe lângă conducerea gospodăriei, cu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de întreținere și cluburile de fitness și culturism. * Despre bunicul matern Ioan Sasu, cu care am fost contemporan până la 14 ani, îmi amintesc destule întâmplări cu lux de amănunte. Moșu Nițucă, așa cum îl răsfățam eu, a slujit tot la Biserica Înălțarea Domnului din mijlocul satului, iar de pe la zece ani mă lua cu el la înmormântări, botezuri și cununii. Așa am ajuns o vreme să țin cădelnița preotului Mihuță, cel care avea să joace rolul popii din filmul „Neamul Șoimăreștilor”, să trag
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de ori. Tolla Veronica 3 mai 1879, Iași [VERONICA MICLE] Amicul meu, În adânca durere de care sunt cuprinsă scrisoarea ta m-a făcut să plâng lacrimi de duioșie și mângâiere, și poate mai mult decât oricând am putut aprecia înălțarea sufletului tău - tu, care cunoști starea sănătăței mele, îți poți închipui această lovitură amară la ce stare a trebuit să mă reducă, sunt atât de slabă că abia pot cugeta și mai nu pot lega o idee de alta, însă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
da oarecare detaile relative la sorioara d-voastră, care // mi-a făcut nespusa plăcere și fericire de-a o vedea și de-a o cunoaște și de-a o putea, deși în puține zile, dar destule pentru ca să pot aprecia toată înălțarea sufletului său. D-sa a venit la Iași sigură în speranța că [vă] va găsi pe d-voastră la Iași, ca să vă vadă și să vă vorbească. D-le Eminescu, vă rog să nu-mi atribuiți câtuși de // puțin zorul
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]