4,859 matches
-
repartiții ale pământului nici nu mai trebuiesc indicate. Țăranul, deținător al unui lot de pământ pe care știe că nu îl va păstra, nu se atașează de acesta și nu încearcă decât să obțină un produs imediat, fără a se îngrijora pentru ziua de mâine. El păstrează toate îngrijirile și prevederile pentru micul său loc îngrădit (usadba), de pe lângă izba sa, care nu este supus împărțirii periodice. (...) Împotriva acestui rău exista în trecut un remediu, sau cel puțin un paliativ: pământurile epuizate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în mâini, condamnat de vajnica soție să „fie activ”, chiar dacă era sedat de atâtea pastile. Am fost poftită la masă, servită cu prăjitură, mi s-a arătat camera. Deodată am început să plâng. Se mirau toți, eu spuneam că sunt îngrijorată pentru că nu mai am legătură cu copiii, fiind fără telefon. Adevărul e că eram foarte speriată. Nu mai aveam legătură cu nimeni din afara casei. Nu putea să-mi dea zi liberă (deși era o anomalie), eram un animăluț de casă
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
se chinuie degeaba. A plecat și al doilea dezamăgit. Îmi venise inima la loc. Era de partea noastră, sărăcuțul! Un preot italian de partea româncelor. Când întâlnea ochii mei, se întrista. De ce? Crezi că vedea ceva? Scrisoarea 71 Ceea ce mă îngrijorează acum la viața mea e că nu îmi mai zăresc viitorul și nu mai râd. Aici, în familia unde lucrez, am tot. Eu muncesc și trimit bani în țară. Nu posed nimic. Nu visez nimic. Decât să treacă ziua. Dar
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
ea în fața televizorului. Le doresc mult bine. Scrisoarea 118 Timpul șederii mele era însă limitat. Toți mă asigurau că n-o să mă dea afară din casă, că pot să mai rămân câteva zile chiar dacă vine cealaltă româncă din țară. Erau îngrijorați pentru mine, iar eu eram speriată că va trebui să mă adaptez din nou. Nu știi niciodată peste ce fel de oameni dai. De-alde Concetta eram sătulă. Tocmai de asta, la un mo ment dat, nu-ți mai permiți
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
să-mi povestească despre Dante, despre vremurile când era student, despre elevii lui, despre căsuța cu pomi pe care o avea înainte de a se îmbolnăvi. Când mă întorceam acasă în ziua liberă, mă întâmpina cu: „Bucuria mea, ai venit! Eram îngrijorat!” Când îi dădeam un pahar de apă, spunea: — Mulțumesc, ce m-aș face fără tine?” Mă punea să declin verbe, mă învăța gramatică și împărțea cu mine boabele unui strugure. Pentru inima lui bună am rămas. Scrisoarea 138 Mă întreb
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
norii? Scrisoarea 146 Am descoperit de curând că Nino nu putea nutri afecțiune sau atașament. Ceea ce eu consideram că este grijă pentru persoana mea era de fapt pentru el însuși. Exemplu: dacă eu nu veneam la o anumită oră, se îngrijora că nu are cine să-i dea pastilele. Fusese cocoloșit în tinerețe, înconjurat de mătuși binevoitoare și rămăsese convins că este centrul uni versului. A fost o perioadă lungă în care era gelos până și pe aspi rator. Era mulțumit
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
se spune că sunt 2 milioane de români (deși sunt mai mulți), probabil că 1,2 milioane sunt femei. Din ele, câteva sigur sunt violate zilnic! Dar, din moment ce nu se înregistrează reclamații, situația e sub control. Nu trebuie să ne îngrijoreze! Alții sunt mai corecți, spun măcar direct ce au de gând. Amintește-ți de moșul de 80 de ani peste care am dat la început. Stătea cu o fată de 25 de ani, îi luase pașaportul (pe vremea aia nu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
unei mașini frumoase. A străbătut singur autostrăzile lumii, s-a mai rătăcit, a tremurat inima în el de teama de necunoscut, se orienta după hartă și după dorul care-l conducea spre casă. Soția l-a aștep tat la graniță, îngrijorată de întârzierea lui. Harta a mai citit-o greșit, indicatoarele le-a mai încurcat, dar su fletul ce bătea pentru el dincolo de vamă l-a adus pe calea cea bună. Scrisoarea 186 LA PĂRĂSEALĂ — Unde dormi diseară? — La părăseală! Asta
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
căscată la numărul mare de biserici ... cu niște clopote enorme în turnurile de la poartă ... ce făceau un zgomot asurzitor. Eu, care nu prea eram dus la biserică (căci duminica, obișnuit, eram planificat cu vitele la păscut), am început să mă îngrijorez de atmosfera în care îmi voi duce viața dacă voi fi admis la seminar. Dumnezeu m-a înțeles și m-a ajutat însă. Ajuns în curtea seminarului am văzut localul cu schele de jur-împrejur. Părintele-director ne-a explicat că a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
a-i convinge pe studenți la curs că vraja muzicii unuia ca J.S. Bach, a unuia ca Ciprian Porumbescu au o valoare penetrantă și transformatoare profundă asupra sufletului meu și asupra sinelui oamenilor din jur. Pe de altă parte, sunt îngrijorat și nu știu câți studenți auditori voi mai avea în amfiteatru până la sfârșitul cursului, când voi merge cu adevărul până la capăt și le voi spune că, în același oraș Leipzig, declarat ca loc de naștere al psihologiei științifice, se află expusă și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sărac cum a murit 11. N-am alt argument de partea mea decât pe cel al sacrificiului pe care aflarea adevărului sau atingerea înaltelor performanțe o cere de la orice adevărat artist, ca și de la orice adevărat psiholog. Ajungând aici, mă îngrijorează cauza profesională a psihologilor și psihoterapeuților de astăzi, a capacității lor de a crea și de a inventa "vraja" adecvată cu care să se poată apropia de sinele oamenilor, de al meu și al acelora ca mine, al elevilor sau
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
că am sfârșit prin a mă culca pe jos și că mi-am folosit chiloții drept pernă. În miez de noapte, m-au trezit niște urlete, căci somnul sfârșise prin a-mi învinge așteptarea. M-am sculat și am bătut îngrijorată la ușa care s-a deschis îndată. „Ce se-ntâmplă?“ am întrebat. Nu mai era același gardian, ci un om mai în vârstă cu un surâs părintesc care inspira încredere. M-a privit o clipă și mi-a zis: „Nu
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
era chemat pentru a fi înștiințat că recursul fusese respins. După ce și-a aflat sentința, generalul Popescu s-a întors în celulă ca trăsnit. Nu putea pricepe pentru ce încasase douăzeci și cinci de ani. Avea deja 68 de ani. Era foarte îngrijorat și de soția lui. Când ieșise de la proces, se încrucișase cu niște foști camarazi și își luaseră rămas-bun. Îmi amintesc că, după aceea, am avut în celulă un mic ovreiaș. Fusese un personaj comunist important. În felul lui,era de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
și la frontierele sale. Membrii înaltei nobilimi nu sînt supuși decît în aparență. Protestanții rămîn în defensivă și înțeleg să scoată un profit din avantajele militare pe care li le acordă edictul din Nantes. Clerul și anumite medii catolice se îngrijorează de politica regală ostilă Habsburgilor. În afară de aceasta, cedarea regiunilor Bresse și Bugey în 1601 de către ducele de Savoia asigură o mai bună protecție a Lyonului, frontiera rămîne vulnerabilă față de Franche-Comté și față de Țările-de-Jos spaniole, în timp ce amenințarea pe care Casa de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a menține independența Romei. Dar amenințarea că această politică ezitantă ar putea totuși apăsa asupra puterii temporale a papei îi alarmează pe catolicii intransigenți. Din acest moment se afirmă îndepărtarea lor de Imperiu. În ceea ce o privește, burghezia afacerilor este îngrijorată de politica de liber schimb adoptată de Napoleon al III-lea, cu ocazia semnării tratatului franco-englez în 1860. După pierderea acestor susțineri, Imperiul este constrîns să caute noi susținători. El se îndreaptă către mica burghezie și către muncitori. Fie că
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
capul. O parte a marii prese atacă guvernul cu o violență extremă, reamintind uneori de antisemitismul din timpul Afacerii Dreyfus. Liga Crucilor-de-Foc, dizolvată, dă naștere Partidului social francez, cu o audiență considerabilă în sînul unei fracțiuni a claselor de mijloc, îngrijorate de politica Frontului popular. Radicalii, care nu au aprobat în unanimitate noua orientare a partidului lor, se distanțează curînd. Partidul Comunist se orientează către o "susținere critică"a guvernului Blum, căruia îi dezaprobă neintervenția în războiul civil spaniol din vara
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Sfera civilă, a urbanității largi e întemeiată pe toleranță. Practicăm zi de zi, la tot pasul, o autolimitare devenită pentru noi omniprezentă și banală. Asistăm la excesele ei care tind spre autodesființare în ideologia corectitudinii politice. Ne indignăm sau ne îngrijorăm cînd fundamentalisme religioase ori mișcări politice extremiste riscă să șubrezească principiul autolimitării, punînd astfel în cauză însăși democrația liberală. E adevărat că autolimitarea noastră e pedestră, că, departe de a avea justificări metafizice, ea ne oferă doar confortul libertății negative
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a o transmuta prin actele sale în acea lumină. Două dintre trăsăturile definitorii ale modernității tîrzii dezobiectivarea sensului religios și valoarea persoanei se colorează diferit, inversat, după cum sînt privite dintr-o perspectivă sau alta. Dacă e religioasă, perspectiva obiectivantă se îngrijorează de anemierea influenței sociale a credinței și se străduiește să recîștige cît mai mult teren, eventual asigurat prin lege, pentru ea. Valoarea persoanei e subordonată, în acest caz, obiectivării reușite a religiei, care, ca orice obiectivare, trebuie să recurgă la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tratament Stadiul schimbării Prochaska și DiClemente (1982) Consumatorul Persoanele implicate în tratament Pre-contemplare Nu se gândește să renunțe la consum în viitorul apropiat. Dezvoltă o relație de încredere cu consumatorul, îi prezintă acestuia consecințele directe ale comportamentului lui. Contemplare Este îngrijorat de consecințele consumului și ia în calcul renunțarea la substanțe. Evocă motive pentru schimbare și consolidează aceste motive. Pregătire Este determinat să facă o schimbare în viitorul apropiat (30 de zile). Îl sprijină în demersul său și îl ajută să
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
-o constitui teama de repercursiuni. Un procent de 35,8% dintre liceeni participanți la studiu au menționat faptul că nu au prieteni care să consume droguri, iar 13,9% au refuzat sau evitat să răspundă la acest item. Deși sunt îngrijorați de amploare fenomenului și au cunoștință de existența cazurilor de consumatori în liceu, profesorii nu recunosc deschis problema. Întrebați dacă în liceu sunt consumatori, răspunsurile celor 60 de profesori intervievați au variat între: Figura 24: Perspectiva profesorilor asupra consumului de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Amploarea fenomenului În ceea ce privește amploarea fenomenului, 78% dintre elevi consideră că este în creștere, 9,1% cred că este neschimbată, 2,5% consideră că este în scădere iar 10,5% nu au răspuns la acest item. Proporția profesorilor care se arată îngrijorați față de creșterea numărului de elevi care consumă substanțe este de 89%. Cu toate acestea atunci când au fost întrebați dacă în școala în care predau există elevi consumatori cei mai mulți au declarat că nu știu nici un caz concret sau că au avut
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
să obții astăzi. 2. Exemplu de procedeu pentru inducția hipnotică Vreau să privești în sus, la un punct de pe tavan și să-ți fixezi ochii asupra lui. La orice punct. Poți alege unul la care poți privi confortabil. Nu te îngrijora dacă ochii tăi se abat de la acel punct sau clipesc. Este în regulă. Dacă se întâmplă asta, revino cu privirea la punctul ales și privește-l cât de fix poți. Nu fi încordat. Relaxează-te și ascultă cu atenție vocea
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
și durere, aproape ca și când s-ar uita din exterior la durere. Asta se pare că fac unii oameni. Când te uiți din exterior sau de departe la durere, ea face parte din tine mult mai puțin și de aceea te îngrijorează mai puțin. Al treilea grup mare constă în posibilitatea substituirii și există cel puțin trei moduri de a substitui: mai întâi, putem înlocui durerea cu diferite senzații cum ar fi amorțeala sau căldură, furnicăturile sau usturimea sau tensiunea. Toate acestea
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
este localizată undeva în profunzime, ai pute dori s-o aduci undeva la suprafață, unde poți să o masezi. De exemplu, dacă ai o durere și ai de terminat o lucrare, pune durerea în altă parte a corpului, care te îngrijorează mai puțin și apoi poți să mergi să lucrezi. Apoi, am putea înlocui timpul dedicat trăirii acelei dureri. Asta este o tehnică pe care oamenii adesea o aplică în mod spontan. Sportivii care se rănesc într-o competiție, adesea nici
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
a imaginii. Arta se produce într-un cerc mai îngust, dar se reproduce pe o rază imensă și invadează societatea întreagă. S-ar putea vorbi azi de o adevărată obsesie publică, exercitată în numele artei. Lucrul e de natură să ne îngrijoreze întrucât forurile acestei uriașe răspândiri nu sunt conduse de o selecționare a valorilor, ci de singurul criteriu de a fi cât mai pe gustul publicului mare. Vulgarizarea artei ar putea să fie un mijloc binecuvântat de înnobilare a sufletului popular
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]