4,199 matches
-
N-am chef să sug sula nimănui, ai înțeles? Devenise din non vulgara, semn că se enervase cumplit. Vorbea consecutiv patru-cinci limbi străine, dar când o enervai te trimitea imediat la origine în cea mai neaoșa limba românească. Știa să înjure în toate limbile, dar dacă nu înjură în limba română nu era mulțumită, era ca și cum nu ar fi spus nimic. Zâmbi disprețuitor. -N-am înțeles partea cealaltă a mesajului..... Cu ce se ocupă dumnealui în România? -Cu ceea ce te ocupi tu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ai înțeles? Devenise din non vulgara, semn că se enervase cumplit. Vorbea consecutiv patru-cinci limbi străine, dar când o enervai te trimitea imediat la origine în cea mai neaoșa limba românească. Știa să înjure în toate limbile, dar dacă nu înjură în limba română nu era mulțumită, era ca și cum nu ar fi spus nimic. Zâmbi disprețuitor. -N-am înțeles partea cealaltă a mesajului..... Cu ce se ocupă dumnealui în România? -Cu ceea ce te ocupi tu, cu ceea ce mă ocup eu și alții
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
referitoare la raportul Lukașenko-Milinkevici, dar nu cred ca în câteva luni să fi avut loc o răsturnare spectaculoasă în percepția opiniei publice față de principalii actori politici. Și, totuși, cine va câștiga? Este greu de spus. Cu riscul de a fi înjurat de unii, risc să afirm că, dată fiind situația locală de acolo, propaganda susținută de ani de zile, controlul total al televiziunii și radioului publice, efectul noului regim din Ucraina vecină ș.a., va câștiga Lukașenko. Rămân, totuși, câțiva factori care
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
România. Spuneam că există și cauze subiective ale situației în care ne aflăm. Mă gândesc la politica noastră inadecvată față de Rusia. Nimeni nu cere s-o iubești sau să te aliezi cu ea, dar nici nu-i bine s-o înjuri fără să fie nevoie. A acuza Rusia că a făcut din Marea Neagră "un lac rusesc" chiar dacă-i adevărat -, a o critica mereu, în cele mai diverse și neașteptate ocazii, fără să fie neapărată nevoie, nu denotă simț diplomatic și nici
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și continuitatea organizațiilor sale de diferite tipuri, inclusiv militare. După căderea comunismului, țările foste s-au îngrămădit la ușa NATO cerând să intre; printre ele, și România. Ce le-a atras atât de tare spre o organizație pe care o înjuraseră decenii în șir? În primul rând, securitatea este esențială într-o lume în continuă schimbare ca cea în care trăim, unde pericolele pot apărea oricând și de oriunde. Fiecare țară caută, așadar, o umbrelă de vreme rea. Or, umbrela NATO
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
o singură dată în 1945 -, i-au descurajat, de-a lungul anilor, pe multi care nu aveau gânduri tocmai pașnice. Ele au rolul unui jandarm (simbolic) mondial, și de un asemenea jandarm este nevoie oricând. Cu riscul de a fi înjurat în fel și chip de adepții democrației totale, eu afirm în continuare că pacea mondială nu poate fi păstrată decât prin forță. Nu este necesar ca forța să se exercite efectiv, este suficient ca aceia cu gânduri rele să știe
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
coborât În uitare Să tragi de guler de la geamul Întredeschis Ochiul indiscret al filozofiei - Iată o clipă de frumusețe omenească. Șarpele strălucitor Elicoptere de mătrăguna Peste pălăria păioasa a visului evadat Număr cătușele la mâinile șarpelui strălucitor În gură apelor Înjur Numai pe oamenii cu echilibrul perfect Nebunii și-au făcut o casă de trandafiri Albaștri numai pentru hard-rock Adresa mea exactă o veți găsi În cuvintele acestui băiat cuminte. Ciorapii mov ai cuvântului Albastrul din florile părului tău, Dorul vântului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
repede, mai repede cu Încărcarea! Ce, ați adormit? Uite cum vă așteaptă aia care au umplut de mult vagonetele!! Domnul comandant Ghinea așteaptă să spargem normă, iar noi nu facem nici macar jumătate de normă!!” E drept că acest brigadier nu Înjură sau lovea, dar a făcut un alt lucru și mai grav, pe care l-am aflat după un oarecare timp, după ce am ajuns În lagărul de la Valea NeagrăPeninsula, si anume, În complicitate cu Ghinea și cu ceilalți din conducerea lagărului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
albă în capotul lejer, verde, mă momea mereu să dorm în timpul zilei, măcar un sfert de oră. Se culca lângă mine, îmbietoare, deja ațipită, învelindu-ne pe amândoi cu un cearceaf subțire... Se auzeau, de afară, acarii (Bujoreanu și Munteanu), înjurând domol, ca într-un descântec infinit, duios aproape, folosind cele mai grele vorbe, da, boscorodind acele (macazele!); neunse cu păcură când trebuia, se înțepeneau, duceau trenurile halandala pe linia secundară... O, dar pe cine nu înjurau ei!? Înjurau indescriptibil de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
acarii (Bujoreanu și Munteanu), înjurând domol, ca într-un descântec infinit, duios aproape, folosind cele mai grele vorbe, da, boscorodind acele (macazele!); neunse cu păcură când trebuia, se înțepeneau, duceau trenurile halandala pe linia secundară... O, dar pe cine nu înjurau ei!? Înjurau indescriptibil de amănunțit semaforul cu un braț verde și unul roșu, țeapene și ele... Înjurau fructifer un prun pipernicit de pe peron, pururi jefuit de poamele verzi, acre, nelăsate să crească, halite de pofticioși... Înjurau pe Lunaea (vacă mulsă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
și Munteanu), înjurând domol, ca într-un descântec infinit, duios aproape, folosind cele mai grele vorbe, da, boscorodind acele (macazele!); neunse cu păcură când trebuia, se înțepeneau, duceau trenurile halandala pe linia secundară... O, dar pe cine nu înjurau ei!? Înjurau indescriptibil de amănunțit semaforul cu un braț verde și unul roșu, țeapene și ele... Înjurau fructifer un prun pipernicit de pe peron, pururi jefuit de poamele verzi, acre, nelăsate să crească, halite de pofticioși... Înjurau pe Lunaea (vacă mulsă de formidabila
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
vorbe, da, boscorodind acele (macazele!); neunse cu păcură când trebuia, se înțepeneau, duceau trenurile halandala pe linia secundară... O, dar pe cine nu înjurau ei!? Înjurau indescriptibil de amănunțit semaforul cu un braț verde și unul roșu, țeapene și ele... Înjurau fructifer un prun pipernicit de pe peron, pururi jefuit de poamele verzi, acre, nelăsate să crească, halite de pofticioși... Înjurau pe Lunaea (vacă mulsă de formidabila Profira), împingând-o în grajd, ea făcând fițe, nedorind să fie închisă, pusă la iesle
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
dar pe cine nu înjurau ei!? Înjurau indescriptibil de amănunțit semaforul cu un braț verde și unul roșu, țeapene și ele... Înjurau fructifer un prun pipernicit de pe peron, pururi jefuit de poamele verzi, acre, nelăsate să crească, halite de pofticioși... Înjurau pe Lunaea (vacă mulsă de formidabila Profira), împingând-o în grajd, ea făcând fițe, nedorind să fie închisă, pusă la iesle... deși odată ajunsă acolo, începea să rumege lent, meditativ, fânul proaspăt... O înjurau, strecurând propuneri licențioase, chiar pe Profira
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
nelăsate să crească, halite de pofticioși... Înjurau pe Lunaea (vacă mulsă de formidabila Profira), împingând-o în grajd, ea făcând fițe, nedorind să fie închisă, pusă la iesle... deși odată ajunsă acolo, începea să rumege lent, meditativ, fânul proaspăt... O înjurau, strecurând propuneri licențioase, chiar pe Profira care râdea larg, cu dinții albi, cu strungăreață, scăldați de o salivă abundentă... Înjurau chiștoacele de țigări „Plugare“, lățite în câte un scuipat gros, măturându-le, ca să fie pietrișul curat în fața haltei prin care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
fițe, nedorind să fie închisă, pusă la iesle... deși odată ajunsă acolo, începea să rumege lent, meditativ, fânul proaspăt... O înjurau, strecurând propuneri licențioase, chiar pe Profira care râdea larg, cu dinții albi, cu strungăreață, scăldați de o salivă abundentă... Înjurau chiștoacele de țigări „Plugare“, lățite în câte un scuipat gros, măturându-le, ca să fie pietrișul curat în fața haltei prin care treceau doar marfare și, arareori, trenuri mixte, staționând un minut... (Iar taică-meu, cu chipiu țanțoș, cu uniformă cu nasturi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
aer, dând „plecarea“... salutând cu mâna la cozoroc, surâzător, nemișcat, zeu minuscul al pustietății feroviare, pe mecanicul locomotivei, pe fochist, pe conductorul blegit de inactivitate... așa... pe toți călătorii și călătoarele înciorchinate la geamuri... Dar cu cel mai strașnic năduf înjurau o fântână seacă, înfundată cu mortăciuni, puțind feeric vara, adăpostind cuiburi de rândunici - țâșneau pe neașteptate în stoluri ciripitoare și cotropeau „zonele“, locurile acelea de-a dreapta și de-a stânga haltei, doldora de buruiene mâncate de noi, copii lacomi... Curios
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
seacă, înfundată cu mortăciuni, puțind feeric vara, adăpostind cuiburi de rândunici - țâșneau pe neașteptate în stoluri ciripitoare și cotropeau „zonele“, locurile acelea de-a dreapta și de-a stânga haltei, doldora de buruiene mâncate de noi, copii lacomi... Curios, tata nu înjura, asta fiind, bănuiam eu, invidios cumva, un apanaj exclusiv al lui Bujoreanu și Munteanu... cam beți permanent... O singură dată l-am auzit, într-o noapte limpede ca ziua, din cauza lunii ce inunda geamurile, alintând-o deșucheat pe mama (dormeam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
ciudat... Și-a căcat plămâni, zicea Profira, holbând ochii verzui, îngrozindu-mă... cu asemenea final... Culmea e că pe mama, învățătoare, cu bucle castanii, dureros de feminină, îndrăgostită de cineva de la oraș, ei, pe mama, am auzit-o tot o dată înjurând o cloșcă ce-o ciupea de câte ori se nimerea pe lângă cuibar: „Futu-ți ouăle tale să-ți fut!“, a izbucnit antologic, exasperată, cu mâna însângerată de clonțul dement... Copilărise pe malurile Nistrului... VERBA WOLANd Cogitațiuni (I). Arta cu zdruncinături Ruxandra CESEREANU
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
de Carol cel Mare și de Otto stimulați de țelul reinstaurării autorității imperiale și de Carol Quintul care urmărea apărarea catolicismului roman. Victoria statelor naționale din secolul XVI-lea pare să pună capăt acestor idealuri. De acum înainte, tentativele hegemonice înjurai unei națiuni-călăuză, întruchipînd un proiect ideologic unificator cîștigă teren în fața ideii de restaurare a visului imperial. Spania lui Filip al II-lea, Franța din timpul Revoluției și cea napoleoniană ("Marea Națiune"), Germania lui Hitler vor încerca rînd pe rînd aceeași
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
deschid fereastra, însă în același timp un zgomot îngrozitor iz bucnește, geamurile mari ale redacțiunii încep să zboare. și strigătele, lămurite acum; „Jos Epoca!“ se aud. Vreau să fug, însă retragerea îmi este tăiată. Un număr de oameni cari vociferează, înjură și lovesc cu bastoanele intră ca o furtună. Fac stânga-mprejur și mă întorc. Nu mai aveam decât un refugiu: o foarte mică odăiță întunecoasă, fără de fereastră, în care erau depozitate teancurile cu hârtie maculatură. Mă reped înăuntru și mă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
înghițit pe toate deodată împreună cu sucul avut în cana de porțelan albastru. O cană obișnuită din porțelan ieftin, decorată cu floricele portocalii pe fond albastru. M-am întors către salon, la fel de somnoros, cu gândul de a adormi din nou și înjurând de ,,toți...sfinții și de mamele răniților’’. Ora primei mese a zilei e 09.00. Înainte de a fi strigați ca de obicei să intrăm la masă stăm lipiți de caloriferele din fontă, care nu sunt deloc atât de calde precum
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
deoarece de astă dată a ieșit pozitiv la analize și e bolnav din nou’’. A intrat, înainte de a-l întâlni eu, în dispute aprinse cu medicul (directorul ), și cu unele dintre asistente. E vizibil agitat băiatul - vorbește ceva nedeslușit și înjură printre dinții rari și îngălbeniți de tutun. Tocmai ce ieșise din cabinet cu recomandarea ,,să continue tratamentul trei zile pe săptămână’’. Acum se revocase ordinul. Trebuia să facă o ,,cerere de externare pe propria răspundere’’ prin care să fie ,,liberat
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
agorafobie devine neliniștit în supermarket. Stînd în picioare la coadă, se va simți amețit, avînd un vag sentiment de irealitate. Dacă reacția de alarmă se declanșează ușor, s-ar putea gîndi: Dacă înnebunesc și alerg ca turbat prin magazin, strigînd, înjurînd și lovind oamenii?. Drept urmare, se va retrage în siguranța casei lui. Dacă ați devenit anxioși în situații în care alte persoane nu ar reacționa la fel, acest lucru indică faptul că alarma de anxietate (răspunsul luptă sau fugi) este prea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
controlul cînd intră în panică. Cîteodată, se tem că vor deveni complet paralizați și nu se vor mai putea mișca. Alteori, se tem că nu vor mai fi conștienți de ceea ce fac și vor alerga ca nebunii, lovind oamenii sau înjurînd și făcîndu-se de rîs. Este clar de unde provine acest sentiment dacă vă aduceți aminte de discuția cu privire la răspunsul de tip luptă sau fugi. Organismul este gata de acțiune în momentul în care se declanșează răspunsul de anxietate și adesea apare
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Încă îmi mai amintesc niște nume de echipe: Niki Bohosievici (Nasos Katovițe) avea un nas ascuțit și era de neam polonez; Nelu Popescu (Ț.K.V.A. Borțozo) era cam grăsuț în anul I; Mișu (eu, pentru prieteni !!!) Toma (Pușca Filarmonica) înjura de pușcă și cânta la vioară; Eugen Negură (Bâl-baba-hî) se cam bâlbâia, mai ales când era emoționat; Ion Mîndreci (Prăzăria Dârvari) era din Dârvari, în Oltenia, unde se cultiva intensiv prazul; Jimmy Strat (Fitil’S Boy) era cam cosmopolit prin
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]