16,607 matches
-
BÂRLEA, Ion (11.I.1883, Berbești, j. Maramureș - 13.V.1969, București), folclorist. Face studii universitare de teologie la Gherla (1901-1905) și este apoi învățător și preot în Ieud (1909-1913), Călinești (1913-1920) și Sighet, din Maramureș, Orțișoara din județul Timiș și Vinga din județul Arad. Va fi ales președinte al Ligii Culturale din Sighet și activează în calitate de corespondent al secțiilor de istorie și folclor ale
BARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
BĂRNUȚIU, Simion (2.VIII.1808, Bocșa, j. Sălaj - 28.V.1864, Hida sau Treznea, j. Sălaj), estetician. Este fiul Anei și al lui Ioan Bărnuțiu, cantor și învățător. Asemenea celorlalți șapte frați și surori, a învățat mai întâi la școala din satul natal, ultimii doi ani (1818-1820) făcându-i la Șimleu. A urmat apoi cursurile Liceului Piarist din Carei, iar la Blaj, între 1826 și 1829, teologia. Este
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
sine nu miroase-a bine..., 1957), proză (romanele Două surori, în revista „Nistru”, și Soldații, apărut fragmentar în săptămânalul „Cultura”), a publicat reportaje, schițe, recenzii și cronici teatrale în reviste și ziare din Chișinău („Cultura”, „Nistru”, „Femeia Moldovei”, „Moldova socialistă”, „Învățătorul sovietic”, „Tinerimea Moldovei”). Cunoscător temeinic al limbilor greacă, latină, franceză, germană și rusă, B. a tradus proză, poezie, dramaturgie din literatura Greciei antice (Lisistrata de Aristofan, Medeea și Ifigenia în Aulida de Euripide), din literatura clasică latină (comedii de Plaut
BELISTOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285691_a_287020]
-
pe front la Odessa (1941). A absolvit Școala Pedagogică din Rădăuți, apoi a urmat cursurile unei școli postliceale de bibliotecari și ale Facultății de Filologie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, după care, vreme de un an, a fost învățător la țară, iar din 1966 s-a consacrat ziaristicii. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent Agerpres pentru județul Suceava. A făcut parte din echipa care, în 1981, a fondat Cenaclul Suceava al Uniunii Scriitorilor și care a
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
și la Facultatea de Litere din București. A fost secretar de redacție la „Noua revistă română” (1910-1916) și la „Ideea europeană” (1919-1928), iar înainte și după anii petrecuți la cele două reviste a funcționat ca bibliotecar la Facultatea de Litere, învățător în Șotrile (lângă Doftana), funcționar la un laborator de analize medicale, profesor, corector, funcționar la Loteria de Stat, la Monitorul Oficial, la Recensământ, la o fabrică de sticlărie. În tot acest timp, preocuparea sa pentru literatură, pictură și muzică a
BELDIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
, Ileana (16.VIII.1931, Jidvei, j. Alba - 17.X.2002, București), teatrolog și istoric literar. Este fiica Irinei (n. Kerekeș) și a lui Ilie Bărbulescu, învățător. După liceul urmat la Blaj și la Cluj, începe Facultatea de Drept, dar o abandonează pentru a se înscrie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București (1950-1954). Redactor o vreme la revista „Roumanie d’aujourd’hui”, din 1957
BERLOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285708_a_287037]
-
, Nicolae (18.III.1874, Krușovo, Macedonia - 28.I.1952, București), prozator și ziarist. Este fiul lui Constantin Batzaria, agricultor înstărit și negustor. A urmat primele clase în satul natal, cu un învățător chemat din România, pentru a merge apoi la liceul românesc din Bitolia. Absolvent din 1891 al liceului, este inclus între cadrele didactice în 1891-1892 și 1895-1902, între timp având și alte profesiuni (conductor tehnic, negustor). Continuă studiile la București, unde
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
Bocșa. După clasele primare (1912-1917), absolvite la Flămânda, B. urmează din 1919 Școala Normală în Turnu Severin. În septembrie 1925 revine ca „lucrător” în comuna natală, iar după definitivat se transferă la Cioroboreni, tot în județul Mehedinți, unde funcționează ca învățător până în 1965, când se pensionează. Își publică primele versuri în 1927, în gazeta mehedințeană „Opaițul satelor”. Mai colaborează la „Datina”, „Revista Asociației învățătorilor din Mehedinți”, „Mehedințeanul”, „Școala Mehedințiului”, „Gorjeanul”, „Bucovina”, „Biruința”, „Severinul liber”, „Viitorul”. A mai semnat N. Bocșe, precum și
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
în comuna natală, iar după definitivat se transferă la Cioroboreni, tot în județul Mehedinți, unde funcționează ca învățător până în 1965, când se pensionează. Își publică primele versuri în 1927, în gazeta mehedințeană „Opaițul satelor”. Mai colaborează la „Datina”, „Revista Asociației învățătorilor din Mehedinți”, „Mehedințeanul”, „Școala Mehedințiului”, „Gorjeanul”, „Bucovina”, „Biruința”, „Severinul liber”, „Viitorul”. A mai semnat N. Bocșe, precum și cu pseudonimul B. Montana. Vehemența articolelor lui B., care împarte lumea în săraci și bogați, vine dintr-un complex social, cu energice descărcări
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
, Virgil (11.V.1903, Tigvaniu Mare, j. Caraș-Severin - 22.IV.1968, Timișoara), prozator și publicist. Este fiul Ioanei (n. Zară) și al lui Iuliu Birou, învățători. A absolvit, în 1930, Facultatea de Mine din cadrul Institutului Politehnic din Timișoara. În 1933, este printre membrii fondatori ai societății literare „Altarul cărții”, iar mai târziu, președinte al Asociației Scriitorilor din Banat, funcție pe care o deține până la desființarea acesteia
BIROU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285744_a_287073]
-
Vâlcea), unde va reveni după ce în 1925 a avut o catedră la Frățilești (în Ialomița). Mare iubitor de producții populare, culege texte și melodii pentru revista „Izvorașul”. Va mai publica folclor și în alte periodice („Cultura poporului”, „Albina”, „Orizont”, „Gazeta învățătorului”, „Argeș”). În 1925, împreună cu I.C. Stroescu, înființează societatea culturală „Farul” și scoate, la Râmnicu Vâlcea, o publicație cu aceeași denumire, iar cu T. Geantă, în 1931, gazeta „Învățătorul”. În 1926 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
mai publica folclor și în alte periodice („Cultura poporului”, „Albina”, „Orizont”, „Gazeta învățătorului”, „Argeș”). În 1925, împreună cu I.C. Stroescu, înființează societatea culturală „Farul” și scoate, la Râmnicu Vâlcea, o publicație cu aceeași denumire, iar cu T. Geantă, în 1931, gazeta „Învățătorul”. În 1926 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, primind la examenul de absolvire distincția magna cum laude. Reîntors la țară, alcătuiește culegeri de folclor, prelucrează scenarii și regizează spectacole. Un bun prilej de a
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
participă la festivaluri internaționale. Un festival folcloric, la Bărbătești, avea să-i poarte numele. Articole, recenzii, reportaje, versuri îi apar lui B., în primul rând, în publicații din Râmnicu Vâlcea: „Viitorul Vâlcei”, „Glasul adevărului”, „Viitorul neamului”, „Muncitorul”, „Cuvântul nostru”, „Farul”, „Învățătorul”, „Naționalul Vâlcii”, „Crainicul”, „Biruința”. Mai semnează în „Dumineca poporului”, „Universul literar”, „Zorile”, „Țara de Jos”, „Sinteza”, „Săptămâna literară”, „Mișcarea” ș.a. În ultimii ani, colaborează cu inimoase articole de informație și propagandă culturală la „Scânteia”, „România liberă”, „Scânteia tineretului”, „Gazeta învățătorului
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
Învățătorul”, „Naționalul Vâlcii”, „Crainicul”, „Biruința”. Mai semnează în „Dumineca poporului”, „Universul literar”, „Zorile”, „Țara de Jos”, „Sinteza”, „Săptămâna literară”, „Mișcarea” ș.a. În ultimii ani, colaborează cu inimoase articole de informație și propagandă culturală la „Scânteia”, „România liberă”, „Scânteia tineretului”, „Gazeta învățătorului”. În „zumzet de cobză și în tril de fluier”, B. cântă în versurile sale, din toată inima, „frumusețea, visul și seninul”. Cu unele înnegurări trecătoare, lirica lui se scaldă, voios, în „lumină”, sugerând o mișcare ascendentă. Un simț muzical relevă
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
, Valeria (12.06.1919, Andrieșeni, j. Iași - 6.12.1984, București), poetă și traducătoare. Este fiica Elisabetei și a lui Constantin Matcaboji, învățător. După absolvirea Școlii Normale din Iași și a Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București (1952), este educatoare, apoi redactor la Editura Tineretului, precum și la revistele „Luminița” și „Arici Pogonici”. A colaborat la diverse publicații culturale din țară, din Canada
BOICULESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285794_a_287123]
-
CIORĂNESCU, George (19.III.1918, Moroeni, j. Dâmbovița - 6.II.1993, München), poet, prozator, eseist, gazetar și traducător. Este fiul Ecaterinei (n. Teodorescu) și al lui Ion Ciorănescu, învățători. Școala primară a făcut-o în Moroeni. Absolvent al Liceului „Sf. Sava” din București, licențiat în științe politice la Facultatea de Drept din București în 1941, C. a profesat timp de opt ani avocatura, înscris în Baroul din Capitală. Își
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
CIORĂNESCU, Alexandru (15.XI.1911, Moroeni, j. Dâmbovița - 20.XI.1999, La Laguna, Spania), poet, prozator, dramaturg, istoric și teoretician literar, traducător și bibliograf. Este fiul Ecaterinei Ciorănescu (n. Teodorescu) și al lui Ion Ciorănescu, învățători, și frate cu scriitorii George Ciorănescu și Ioan I. Ciorănescu. A absolvit Liceul „Spiru Haret” din București și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, fiind și diplomat al Școlii Superioare de Arhivistică și Paleografie. Și-a luat
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
diferite una de cealaltă, în timp ce o asemănare a destinului exterior poate avea drept rezultat ca persoane foarte diferite ca structură psihică să înceapă să semene una cu cealaltă. Tipurile din viață - al comerciantului, al ofițerului, al funcționarului, al savantului, al învățătorului, al ospătarului - se formează datorită faptului că o anumită poziție în societate își pune amprenta pe comportamentul obișnuit. Desigur, această cunoaștere este adesea ușurată de faptul că înclinația naturală merge în aceeași direcție și că profesiunea respectivă a fost aleasă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
înclinațiilor individuale să se realizeze în modul cel mai complet. Diagnosticul personalității nu este în mod serios periclitat de influențele care intervin în perioada maturității. Asemenea influențe fixează mai mult forma ulterioară a comportamentului, și nu orientările lăuntrice. Când un învățător își dă importanță, aceasta se explică prin obișnuința de a fi pentru copii personajul central, și nu prin aceea că ar fi vanitos și ar vrea neapărat să joace pretutindeni primul rol. El poate fi la fel de modest ca oricare altul
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
și Neculai Buciumaș, două nume de dascăli vasluieni, recunoscuți prin seriozitatea pregătirii științifico-didactice și prin pasiunea cu care se dăruiesc muncii de perfecționare și formare continuă. Respectând cerințele Programelor școlare și consultând o bibliografie selectivă cu interesante lucrări de referință, Învățătorii Maria și Neculai Buciumaș, de la Școala Specială ,,Aurora” din municipiul Vaslui, oferă o alternativă/un auxiliar elevilor din clasele primare, Îndeosebi pentru cei din clasa a IV-a, din Învățământul special, pentru a Începe studiul Istoriei românilor cu ajutorul unor legende
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ordinea cronologică a desfășurării evenimentelor istorice pe care le reprezintă. Pentru a spori atractivitatea lucrării, autorii au selectat și consemnat cele mai semnificative legende și povestiri, trezind interesul elevilor spre cunoașterea principalelor evenimente și personalități ale Istoriei românilor. Prin urmare, Învățătorii Maria și Neculai Buciumaș nu și-au propus să realizeze comentarii ale textelor, să sublinieze esența conținuturilor și mesajelor acestora, ci să prezinte legendele și povestirile istorice, În formă completă sau fragmentată, pe baza cărora să se realizeze lectura Îndrumată
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și Neculai Buciumaș nu și-au propus să realizeze comentarii ale textelor, să sublinieze esența conținuturilor și mesajelor acestora, ci să prezinte legendele și povestirile istorice, În formă completă sau fragmentată, pe baza cărora să se realizeze lectura Îndrumată de Învățător, Înțelegerea conținuturilor și a informațiilor despre evenimentele istorice evocate. Prin bogata valoare instructiv-educativă a acestui ,,mănunchi” de legende și povestiri, prin evocarea unor evenimente și personalități ale Istoriei românilor, cartea contribuie - fără pic de Îndoială - la cunoașterea de către elevi, Începând
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
citit, pentru cunoaștere. Prin urmare, pare de prisos a mai vorbi, În detaliu, despre oportunitatea lucrării și despre interesul pe care sperăm să-l aibă o asemenea realizare. Totodată, avem convingerea că această carte reprezintă Încă un succes profesional al Învățătorilor Maria și Neculai Buciumaș, care au avut prilejul să lucreze - aproape o Întreagă carieră didactică - În Învățământul special, dobândind o frumoasă experiență, din care un segment Îl oferă cu drag colegilor de breaslă. Așadar, o recomandăm - cu multă Încredere - celor
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
copiilor deficienți mintal, fondul de percepții și reprezentări specifice necesare a se realiza mai Întâi, se poate face prin vizite la monumentele istorice, la muzee, șantiere arheologice, prin vizionarea unor filme cu conținut istoric, cât și prin limbajul evocator al Învățătorului. Legendele și povestirile istorice, parte componentă a literaturii cu conținut istoric, vin să contureze mai precis cunoștințele Însușite prin modalitățile expuse mai sus. Ele au și o deosebită valoare instructiv educativă, deoarece, evocând momente și figuri mărețe din istorie, contribuie
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și da triluri prelungi arătând nesecata bucurie de a trăi. Cu greu am reușit să mă smulg din fața cimitirului unde vor fi dormind poate prietenii mei. În timp ce ne găteam de plecare, s-a pornit un grup de copii, urmați de Învățătorul lor. S au oprit În fața cimitirului, s-au descoperit. Apoi Învățătorul le-a pus o Întrebare. Am Înțeles repede că era vorba de o lecție de istorie: Cine a eliberat Slovacia și când ? a Întrebat Învățătorul. Glasurile copiilor sunau ca
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]