4,105 matches
-
nr.77; liceul teoretic "A. Mateevici"; școală pentru tineret de Arte, grădiniță nr.33; primărie, casa de cultură, farmacie, spital, alimentare, minereuri, combinate(3), etc. Localitățile vecine sunt Porumbeni, Ciorescu, Măgdăcești, Hrușova. 1947-Primele experiențe în hrubele de piatră făcute de către academicianul Ungureanu Petru. Depunerea spre maturare a primului lot de vinuri spumante clasice. 1952-Fondarea Combinatului de Vinuri ”Cricova” Ș.A. 1954-Crearea colecției de vinuri Cricova în baza vinurilordin colecția Moldovei și a vinurilor rare din colecția lui Goering revenite URSS în calitate de reparații
Cricova () [Corola-website/Science/305088_a_306417]
-
teritoriul Moldovei și peste hotare. Materia primă este achiziționată de la firme cu renume din Olanda și Israel. S.A.„Vinuri-Ialoveni” S.A.unica fabrică de vin din Republica Moldova care produce vinuri peliculare de tip Heres. Mulți ani fabrica a fost condusă de academicianul Gheorghe Cozub, vinificator emerit al republicii, unicul cetățean al Moldovei care este vinificator emerit al Franței. În industria ușoară activează întreprinderea de confecții „Ialtexgal-Aurica” S.A. Întreprinderea produce vestimentație pentru adulți și copii, articole specializate - saci de dormit pentru civili și
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
moșiile satelor mai mici din nordul și sudul Basarabiei, declarând că le-a cucerit de la tătari. Dar statul recurgea și la alt vicleșug: confisca și moșiile satelor mari, dacă se constata că printre băștinași au trăit cândva măcar câțiva tătari. Academicianul Iachim Grosul, cercetând arhivele, a scris că din moșia răzășească a satului Buzdugeni 5 fa¬milii de băștinași stăpâneau prin moștenire din tată în fiu câte 11-15 des. de pământ arabil, alte 11 familii stăpâneau prin moștenire câte 26-50 des
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
fabrica din Prohorova. a crescut într-o familia formată din șapte copii, trei dintre ei au murit în copilărie. Fratele său mai mic, Serghei Vavilov (1891 - 1951) a devenit fizician, a participat la primul război mondial, a fost și el academician al URSS (1932), fondator al Școlii științifice de optică fizică în URSS, președinte al Academiei de Științe URSS între 1945 - 1951, și a murit de infarct miocardic. Sora mai mare, Alexandra (1886 - 1940) a fost medic si a participat la
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]
-
Militar al Curtii Supreme a URSS a infirmat verdictul din 9 iulie 1941 și a pus capăt procedurii întreprinse împotriva lui Vavilov, toate acuzațiile fiind retrase. După reabilitare Prezidiul Academiei de Stiințe a URSS l-a repus pe listele de academicieni. Reabilitare sa științifică și socială a fost realizată însă abia în anii '60. Pentru a onora memoria fraților Nikolai și Serghei Vavilov, astronomul sovietic Nikolai Stepanovici Cernîh a numit "2862 Vavilov" asteroidul descoperit pe 15 mai 1977 la Observatorul Astronomic
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]
-
deoarece a fost numit în funcția de ministru al sănătății. Acad. prof. dr. Eugeniu Gladun a deținut funcția de ministru al sănătății al Republicii Moldova în perioada 22 mai 1998-12 noiembrie 1999, în guvernele conduse de Ion Ciubuc și Ion Sturza. Academicianul Eugen Gladun este autorul a peste 300 de lucrări științifice, inclusiv 17 monografii, 22 de manuale, 35 de materiale didactice, 3 brevete de invenții. Sub coordonarea profesorului Eugeniu Gladun, au fost pregătite și susținute 7 teze de doctor habilitat și
Eugeniu Gladun () [Corola-website/Science/306073_a_307402]
-
noiembrie 1967 cu prilejul aniversării a 50 de ani de activitate teatrală, interpretând rolul Tartuffe din piesa omonimă a lui Molière. În pauza spectacolului au fost susținute mai multe discursuri de omagiere a personalității sale de către Costache Antoniu (rectorul IATC), academicianul Zaharia Stancu (directorul Teatrului Național „I.L. Caragiale”), academicianul Victor Eftimiu, dramaturgii Mircea Ștefănescu și Aurel Baranga și alții. Prin Hotărârea Secretariatului C.C. al P.C.R. nr. 3991 din 1971 a fost numit membru de onoare al Teatrului Național din București, cu
Ion Finteșteanu () [Corola-website/Science/306112_a_307441]
-
ani de activitate teatrală, interpretând rolul Tartuffe din piesa omonimă a lui Molière. În pauza spectacolului au fost susținute mai multe discursuri de omagiere a personalității sale de către Costache Antoniu (rectorul IATC), academicianul Zaharia Stancu (directorul Teatrului Național „I.L. Caragiale”), academicianul Victor Eftimiu, dramaturgii Mircea Ștefănescu și Aurel Baranga și alții. Prin Hotărârea Secretariatului C.C. al P.C.R. nr. 3991 din 1971 a fost numit membru de onoare al Teatrului Național din București, cu ocazia aniversării a 50 de ani de când făcea
Ion Finteșteanu () [Corola-website/Science/306112_a_307441]
-
spre cinstirea celor care s-au jertfit pentru împlinirea idealului sfânt al Unirii. Monumentul Unirii din Cernăuți, inaugurat la 11 noiembrie 1924. Pentru realizarea acestuia s-a constituit un Comitet de inițiativă sub președinția Principelui Carol având ca membri pe academicianul Ion Nistor (Nicolae Iorga: „cel mai mare istoric al Bucovinei”), generalul Ludovic Mircescu (comandantul Diviziei a 8-a) și doctorul Ion Jianu. Din dragoste și recunoștiință toți locuitorii acestui pământ desrobit s-au grăbit să ofere obolul lor pentru înălțarea
Ludovic Mircescu () [Corola-website/Science/304869_a_306198]
-
vârsta de 3 ani și se va dedica unei cariere muzicale. Este căsătorit și are un copil. Începe să studieze pianul și teoria muzicală la vârsta de 6 ani, cu Eugenia Ionescu. Continua studiul cu Florica Musicescu (arta pianistică) și academicianul Mihail Jora (armonie și compoziție), profesor al lui Dinu Lipatti și prieten apropiat al lui George Enescu. În perioada 1962-1964 studiază la "Conservatorul Rimski-Korsakov" din Sankt Petersburg, la clasa profesoarei Tatiana Kravcenko. Între 1965-1967 își continuă studiile la Universitatea Natională
Dan Grigore () [Corola-website/Science/305531_a_306860]
-
(n. 17 iulie 1867, Craiova; d. 9 iunie 1944, București) a fost un om de știință român, specialist în geologie și în exploatarea petrolului, membru al Academiei Române. Academicianul este personalitatea care și-a pus amprenta asupra dezvoltării extraordinare înregistrate de geologia românească la începutul sec. al XX-lea. El este primul specialist român care a susținut originea organică a petrolului. De numele său este legată și înființarea ""Institutului
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
a stabilit că pictura era prea strigătoare, lipsea armonia culorilor, iar cupola părea prea greoaie. Membrii juriului au propus pictarea întregului interior, sticla de la fereastră să fie colorată sau pictată, dar această acțiune a fost oprită din lipsă de bani. Academicianul Virgil Vătășianu a apreciat că figura Maicii Domnului din cupolă reprezintă „culmea artistică pe care a atins-o Smigelschi în catedrala din Sibiu.” Întreaga lucrare a catedralei cuprindea de fapt și întreg interiorul, executarea lor fiind întreruptă din cauza lipsei mijloacelor
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
de pictura și grafica românească din secolul al XIX-lea, aceste scrieri constituind primele sinteze cuprinzătoare din istoriografia românească de artă ("Pictura românească în secolul al XIX-lea", 1937, "Grafica românească în secolul al XIX-lea" (2 volume), 1941 - 1945). Academicianul George Oprescu a avut lucrări cu privire la arta populară românească ("Arta țărănească la români", 1922), la maeștrii artei românești, care reprezintă începuturile activităților de cercetare în acest domeniu. Profesorul George Oprescu a publicat studii privitoare la arta sculpturală românească ("Sculptura statuară
George Oprescu () [Corola-website/Science/306372_a_307701]
-
studiile mai târziu. În anul 1968 a urmat un stagiu de specializare postuniversitar la "Centre International des Stages" din Paris. Apoi a obținut titlul de doctor inginer în anul 1971 prezentând teza "Aplicarea calculatoarelor electronice în gospodărirea apelor" sub conducerea academicianului Dumitru Dumitrescu, din comisie făcând parte Prof. George Ciucu, Prof. Dorin Pavel și Prof. Ștefan Zarea. Andrei Filotti este căsătorit cu Maria-Ligia Filotti, născută Vasiliu, un critic și istoric de artă, profesor la "George Shultz National Foreign Affairs Training Center
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
a acestei idei perioada lui Vasile Pârvan, care „"le văzuse și el și credea că sunt falsuri. Generația după Pârvan, la fel, le-a considerat niște falsuri din secolul al XIX-lea. Noi le putem data după anumite criterii"", declara academicianul în 2004, într-un interviu. Și el crede că plăcile au ajuns la Mânăstirea Sinaia, dar că au fost făcute în altă parte: "eu le-am preluat de la generația dinaintea mea drept "falsurile lui Hașdeu"". Un prim suspect de fals
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
avea de unde să cunoască forma reală, „Cumidava”, deoarece aceasta a fost descoperită mult mai târziu, în inscripția amintită, și prin urmare a folosit o formă apropiată cu cea de la Ptolemeu, autor accesibil în secolul al XIX-lea. Astfel, pentru dl. academician, forma „Cumidava”, scrisă de un roman într-o inscripție latinească, este forma autentică dacică, cea care ar fi trebuit să figureze în tăblițe, dacă acestea ar fi fost autentice. Despre respectiva considerație a dl. Al. Vulpe, Aurora Pețan întrebă retoric
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
asupra istoriei Transilvaniei, noua instituție aflată sub egida Academiei Române având sectoare de istorie veche și arheologie, istorie medievală, istorie modernă și contemporană, precum și un sector de istoria artei. Directorii Institutului de Istorie și Arheolgie din Cluj-Napoca au fost între 1949-1973 academicianul Constantin Daicoviciu, urmat apoi de academicianul Ștefan Pascu (1973-1990). În epoca interbelică, dar mai ales în a doua jumătate a secolului XX, la Cluj a activat o valoroasă școală de arheologie, de istorie antică și studii clasice, care s-a
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
sub egida Academiei Române având sectoare de istorie veche și arheologie, istorie medievală, istorie modernă și contemporană, precum și un sector de istoria artei. Directorii Institutului de Istorie și Arheolgie din Cluj-Napoca au fost între 1949-1973 academicianul Constantin Daicoviciu, urmat apoi de academicianul Ștefan Pascu (1973-1990). În epoca interbelică, dar mai ales în a doua jumătate a secolului XX, la Cluj a activat o valoroasă școală de arheologie, de istorie antică și studii clasice, care s-a bucurat de recunoaștere în lumea științifică
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
din toamna anului 1955 coordona grupul de cercetători de la Secția de Istoria Artei a Academiei Române Filiala Cluj, instituție autonomă, ce va fi inclusă ca sector a Institutului de Istorie și Arheologie. Secția, iar ulterior Sectorul de istoria artei, coordonate de academicianul Virgil Vătășianu, au avut ca membri pretigioși cercetători ai domeniului: Cornel Irimie, Ana Maria Haldner, Gheorghe Arion, B. Nagy Margit, Teodor Ionescu, Marius Porumb, Nicolae Sabău, Kovacs Andras, Ștefan Matei. Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române din Cluj Napoca
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
era un grup de discuții literare asociat cu Universitatea Oxford, Anglia. Membrii, majoritatea academicieni ai universității, includeau pe: John Ronald Reuel Tolkien, Clive Staples Lewis, Owen Barfield, Charles Williams, Adam Fox, Hugo Dyson, Robert Havard, Nevill Coghill, Charles Leslie Wrenn, Roger Lancelyn Green, Colin Hardie, James Dundas-Grant, John Wain, R.B. McCallum, Gervase Mathew, C.E.
The Inklings () [Corola-website/Science/306420_a_307749]
-
în anul 1969 de Editura pentru literatură din București. Nuvela prezintă experiența fantastică trăită de profesorul Gavrilescu ca urmare a unei vizite „la țigănci”, reprezentată de o ieșire a personajului din timpul real și de o călătorie simbolică către moarte. Academicianul Eugen Simion o considera „o alegorie a morții sau a trecerii spre moarte”. Într-o după-amiază toridă de vară, întorcându-se acasă cu tramvaiul după ce ținuse o lecție de pian domnișoarei Otilia Pandele, profesorul bucureștean Gavrilescu își dă seama că
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
motiv ca subiect receptor al revelației spirituale. Eugen Simion îl considera un cal răpciugos în care „se ascunde sufletul nobil al sacrului”. Lipsa de intuiție a personajului îl face incapabil să discearnă lucrurile cu adevărat importante, alegând nesemnificativul în locul esențialului. Academicianul Eugen Simion l-a asemănat pe profesorul Gavrilescu cu personajul caragialian Mitică, ambii fiind la fel de guralivi, de grăbiți și de orgolioși. Când una din fete observă că profesorului îi este frică să le ghicească, el este cuprins de orgoliu, se
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
a descoperit la mare depărtare de Pământ o cometă cu coadă care se îndreaptă spre planetă. Se întrunește o adunare a savanților de pe întreg cuprinsul Pământului. Sunt consultați și delfinii inteligenți. Continentele ar putea dispărea, iar polii s-ar inversa. Academicianul Filip aduce la cunoștința savanților faptul că un faimos fizician Adam Bernau ar fi descoperit o formulă care este foarte utilă pentru rezolvarea unei probleme. Singura soluție ar fi translarea continentelor în spațiu și în timp. În acest sens, este
Episoadele filmului Vizitatorii () [Corola-website/Science/305797_a_307126]
-
soluție ar fi translarea continentelor în spațiu și în timp. În acest sens, este organizată o expediție pentru a călători în trecut. Trei bărbați și o femeie urmează să se întoarcă în timp în anul 1984. 2. Călătoria în timp - Academicianul Filip, împreună cu Emilia Fernandez, cu Leo Kane și cu doctorul Jacques Michell studiază secolul al XX-lea unde trebuie să călătorească. Cunoașterea acestui secol cu războaiele sale mondiale, cu febra înarmărilor, cu foametea și cu inechitatea socială le produce dezgust
Episoadele filmului Vizitatorii () [Corola-website/Science/305797_a_307126]
-
morții profesorului este foarte aproape. Drichlik se înspăimântă, iar Katja își dă seama că a rămas puțină vreme până la moartea bătrânului... 15. Mici reparații ale lumii - Adam dă drumul la apa dintr-un baraj și inundă o parte din oraș. Academicianul Filip îi cere un autograf lui Adam pe fotografia acetuia din perioada celebrității sale. Micul geniu nu se recunoaște în poză. Tatăl Bernau cade de pe acoperiș și aterizează pe pian. Este furios pe Adam că acesta are note mici la
Episoadele filmului Vizitatorii () [Corola-website/Science/305797_a_307126]