9,793 matches
-
sine. Auto-marginalizarea este un concept (la nivel micro) care poate explică modul în care consumul de droguri inițiază percepția diferită asupra imaginii de sine. Ea se referă la experiențele timpurii din copilărie sau adolescență care îndepărtează individul de normele social acceptate. Copiilor nu le este frică de relațiile sociale până când nu devin conștienți de diferențele care apar între ei și ceilalți (Couch 1989). În studiile efectuate Anderson (1994, 1998) și Anderson, Anderson, DeMott (1998) identifică 14 situații care pot determina modificarea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
parte din cultura tinerilor și include un set comun de valori și interese care se construiesc în interacțiuni de tipul față în față. Individul învață despre oportunități de la grupurile (primare și secundare) de referință- care pot fi grupuri normative, social acceptate sau grupuri alternative/deviante. Această subcultură include componente precum limbaj și acțiuni specifice, magazine și muzică specifică, activități specifice - ritualuri, paternuri de uz, modalități de procurare a drogurilor și cel mai important - construcția in și out-grupurilor (cei care consumă și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Unii cercetători au argumentat că în multe societăți urbane industrializate există legături strânse între comportamentul delincvent și excluziunea socială. După cum afirmă acești autori există o tendință, în societățile urbane moderne, de a promova excluderea anumitor cetățeni prin intermediul unor "aranjamente" mutual acceptate (Young, 1999, pp. 1-29). Young (1999) afirmă că segregarea socială dă naștere comunităților sărace în care mulți rezidenți se întorc la comportamentul delincvent pentru a obține ceea ce-și doresc. Ori atunci când aplică pentru a obține o slujbă sau când
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de referință, care sunt ,,probleme care dirijează o atenție largă și persistentă, alături de un înalt grad de implicare emoționala" a membrilor grupului. Aceste preocupări sunt: Figura 7: Relația între comportament și alterntive ale acțiunii, în rândul claselor defavorizate Domeniul Alternativa acceptată Alternativa inacceptabilă Contactul nedorit/dorit cu autoritățile Comportament care încalcă legea Comportament care trebuie să respecte legea Duritate Curaj fizic, dibăcie, masculinitate, îndrăzneală, lipsă de teamă, curaj Slăbiciune, incapacitate, timiditate, lașitate, prudență Istețime Abilitatea de a păcăli, înșela, excroca; câștigarea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
bine înțeleși pentru a putea fi dezvoltate programe de prevenție. Termenul de prevenție include orice activitate care vizează modificarea, reducerea sau întârzierea inițierii consumului de alcool, tutun și droguri într-o anumită perioadă de timp. Deși această definiție pare unanim acceptată, cercetătorii, politicienii și practicienii înțeleg în mod diferit acest concept. Profesioniștii din domeniul sănătății definesc prevenția ca fiind orice activitate de reducere a cererii menită să modifice comportamentul și astfel să reducă dorința de a fuma, bea alcool sau consuma
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
dreptatea și echitatea”. Acestea nu trebuie privite ca reguli sau norme de rigurozitate etică, ci doar ca un cadru care să faciliteze analiza unor situații ce presupun combinarea valorilor diferite și să ajute la decantarea a ceea ce este corect și acceptat (sau acceptabil) în raport cu ceea ce este incorect sau nedrept. Respectul autonomiei derivă din „respectul persoanei”, fundamentul relației medic-pacient, și include două cerințe morale distincte: necesitatea de a respecta autonomia și necesitatea de a i proteja pe cei cu o autonomie redusă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
după decesul acestuia”. În ce măsură aceste recomandări sunt și în realitate un fundament al practicii medicale a fost subiectul multor critici asupra profesiei medicale. În literatura bioetică americană, reglementările oficiale descrise mai sus au fost apreciate drept „formule ritualistice”, „ficțiune formalistă”, acceptate public de către profesioniști, dar larg ignorate și încălcate în practică. Mark Siegler (28) apreciază confidențialitatea drept un „concept decrepit”, fiind compromisă sistematic în rutina îngrijirilor medicale. În viața de zi cu zi este greu de echilibrat balanța între graba și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
consecință necesară din Iisus Hristos: pentru că protestantismul, dezinteresându-se total de ordinea creațiunii, consideră pe Iisus Hristos numai ca Mântuitor, ca pe unul ce n-are interes față de întreaga creațiune, cu ordinea, solidaritatea și varietatea ei esențială. (Uneori Iisus, deși acceptat ca Mântuitor, nu e socotit și Dumnezeu, sau Creator al Lumii). Dacă-i așa, indivizii pot forma cu Iisus tot atâtea comunități izolate, care să nu imite și să nu transfigureze solidaritatea naturală a făpturilor din ordinea creațiunii. lată de ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Saussure, între 25 și 18 ani, Compayre considera că adolescența începe la 11-12 ani la fete și 14-15 ani la băieți și variază la diferite popoare și indivizi. Bassard și Boll plasează adolescența între 12 și 20 de ani (interval acceptat și în dicționarele de specialitate). Autorii englezi plasează adolescența între 13 și 19 ani, J. Piaget între 15 și 18 ani, Gesell între 10 îi 16 ani. O altă categorie de autori includ în tinerețe două vârste: pubertatea (14-17 ani
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
negativ asupra elevilor, a conduitei acestora. Dacă elevii sunt adolescenți, responsabilitatea profesorului este cu atât mai mare. II.8.2 Însoțire, nu tutelare Din cauza pronunțatei tendințe de afirmare a personalității, adolescența este vârsta la care educația este cel mai greu acceptată. Pentru „acceptarea” ei adolescenții au nevoie să găsească educatori pe măsura așteptărilor lor: „să impresioneze printr-un larg orizont de cunoștințe și o conduită ireproșabilă nu numai în școală, dar și în familie și în societate, să fie entuziaști, sinceri
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
inclusiv prin faptul că le zâmbește mai puțin; - atunci când este întrebat de către elevii slabi le dă răspunsuri scurte, care conțin puține informații; - acceptă și utilizează mai rar ideile lor. Aceste forme de comportament diferențiat din partea profesorilor față de elevii slabi trebuie acceptate ținând cont de câteva precizări, însă: 1. Aceste comportamente nu se observă în toate sălile de clasă. există profesori care dezvoltă expectanțe potrivite fată de cei mai mulți dintre elevii lor. 2. Unele dintre aceste diferențe se pot datora elevilor mai mult
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
rezecțiile incomplete. TIPUL MORFOLOGIC Identificarea și descrierea tipurilor morfologice ale CCI și cunoașterea diferitelor pattern-uri de invazivitate neoplazică ale acestora a condus la recomandări de individualizare a strategiei chirurgicale în funcție de particularitățile caracteristice cunoscute ale fiecărui tip întâlnit. Cea mai acceptată clasificare, cea propusă de Grupul de Studiu al Cancerului Hepatic din Japonia și recunoscută și de AJCC/UICC (și introdusă în ultima ediție - a VII-a a stadializării TNM) [4] descrie trei subtipuri morfologice ale CCI: tipul „mass-forming” (MF), tipul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
democratic. Ea se construiește într-un mod incontrolabil pe baza unor mecanisme specifice psihologiei sociale. Imaginea astfel obținută capătă statut de realitate obiectivă și în funcție de atitudinea indivizilor față de imaginea colectivă, statutul de obiectivitate va fi mai mult sau mai puțin acceptat. Realitatea constituită ca imaginar colectiv capătă statut ontologic nu doar ca formă socială, ci și ca formă discursiv-rațională. Lumea imaginarului ca ansamblu capătă statut ontologic și nu poate fi controlată la nivel individual. Ea se manifestă ca entitate independentă având
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Europei: Germania, Danemarca, Islanda, Suedia și Finlanda, dar și în estul Europei: Boemia, Slovacia, Slovenia, Polonia sau Transilvania. Evoluția Bisericii luterane a fost semnificativă pentru ceea ce ar reprezenta Reforma occidentală. Totuși lutheranismul a fost prima dintre confesiunile protestante care este acceptată, celelalte, cum ar fi anabaptismul sau calvinismul au fost într-o mai mare măsură marginalizate, dar și acestea au reușit să străbată timpul, nefiind eliminate. Biserica protestantă a reprezentat o reușită în ceea ce privește cenzura imaginarului Bisericii Catolice. 2.2.3. Anglicanismul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
consultat în mod regulat experiența"69. Urmașii scolasticii și ai Renașterii au părăsit definitiv experimentul. Trebuie remarcat că școala sofistică cuprinde și acele elemente ale raționalismului moderat, ceea ce arată că pentru Bacon orice teorie este una greșită și nu trebuie acceptată, orice mod de a raționa este un sofism. Școala empirică de filosofie dă naștere la păreri mai deformate, mai monstruoase decât școala sofistică sau rațională, pentru că trage concluzii false dintr-un număr redus de experimente. Pentru că își bazează teoriile pe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acestea încearcă să regăsească construcția metodică necesară modificării imaginii despre lume, astfel că secolul al XVII-lea se află în plină încercare de reformă metodică. Între cele mai cunoscute, dar sunt cele realizate de către Francis Bacon și René Descartes, metode acceptate ca fundament pentru modernitate. Aceștia neagă în mod deschis modalitate de a face știință de până la ei, încercând să o modifice, lucru care reprezintă o cenzură a unui imaginar inacceptabil din punctul de vedere al omului modern. Construcția realității trebuia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să o îndrepte. Informațiile privind obiectele exterioare existente, pot transmite prin intermediul simțurilor, acestea putând fi uneori eronate și de aceea nu trebuie să privim simțurile ca sursă sigură a adevărului, dar nici ca sursă a erorii. Lumea lucrurilor sensibile trebuie acceptată ca formă a cunoașterii. În lumea certitudinii sunt aduse numai lucrurile ce sunt trecute prin cogito, adică cele care sunt percepute în mod clar și distinct. Cunoașterea, consideră Descartes, s-ar putea realiza dacă omul ar realiza o cercetare atentă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o comparație externă; care este potențială, nerealizată; 8. vizează nivelul intelectului, al gândirii; 9. poate exista mai presus de limbaj. SIMBOLUL ȘTIINȚIFIC *ex.: H (hidrogen); U (tensiune) etc. 1. partea implică și reprezintă întregul; 2. este univoc; 3. este unanim acceptat; 4. are o perspectivă limitată, închisă; 5. conceptual; 6. abstract; 7. arbitrar; 8. convențional; 9. valoare axiomatică; 10. absolut; 11. precis; 12. limitativ. METAFORA 1. este o imagine artistică pasageră; 2. poate apărea oriunde; 3. sensul metaforic al unui cuvânt
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
din 1926, prin proiectul de lege amintit, de a transforma treptat seminariile în licee confesionale nu impieta asupra structurii învățământului religios. De fapt, seminariile urmau să devină adevărate pepiniere pentru facultățile teologice. Deși propunerea filosofului român nu a fost deloc acceptată, evenimentele ulterioare au confirmat justețea recomandărilor făcute de Nae Ionescu 7. Învățământul academic teologic are o semnificație particulară pentru destinul Bisericii Ortodoxe Române în contextul formării unor generații de adevărați preoți, și nu de simplu funcționari ai statului, precum se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pune întrebarea în ce măsură se permite un asemenea tip de critică, mai ales dacă aceasta provine din partea laicatului creștin? Răspunsul este foarte simplu și convingător, în același timp, dacă ne raportăm numai la cel de-al doilea tip de critică teologică, acceptată și de către Ecclesia. Astfel, că orice mădular al Bisericii, în măsura în care participă activ la viața religioasă, în măsura unei trăiri efective și autentice, poate formula o critică. Aceasta se justifică, în primul rând, prin calitatea lui de membru al Bisericii, de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a regimului. Anumite autoritarisme sunt marcate de faptul că legitimitatea lor se bazează pe "mentalități", după expresia sociologului german Geiger, adică pur și simplu pe anumite preferințe "mentale" sau "intelectuale", valori mai mult sau mai puțin articulate în mod explicit, acceptate mai ușor de către actori diverși, cu interese variate. [Linz, 1975, 266-269]. Este vorba de valori (cum sunt patria, națiunea, ordinea, ierarhia, autoritatea etc.) recunoscute unanim. Nu există elaborări ideologice care să justifice și să susțină regimul. Anumite regimuri, cum sunt
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
anumite forțe să instaureze un regim perceput ca potrivit intereselor țării care a intervenit. Pe de altă parte, în majoritatea cazurilor, chiar forțele interne solicită ajutor și intervenții din partea diverselor regimuri externe considerate potențiali aliate. Intervenția externă nu este doar acceptată, ci, de obicei, este dorită. În cele din urmă, este evident faptul că prelungirea crizei poate duce la o intervenție externă conform aceleiași logici (ce stă la baza crizei regimului): doi contracandidați care nu reușesc să se impună unul în fața
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
primul rând în cadrul normelor electorale poate avea grade diferite de "formalism", în funcție de existența (sau nu) a unui proces constituțional (mai mult sau mai puțin îndelungat), articulat, la care iau parte diferite forțe politice și care se încheie printr-o Cartă acceptată unanim. Atât Carta fundamentală, cât și alte demersuri (mai puțin formale), sunt oportunități de a elimina compromisul instituțional, dar și de a formula un set de valori, mai mult sau mai puțin coerente, prin care diferiți actori pot fi recunoscuți
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cazuri se poate plasa în cadrul tipologiei deja consacrate. În ceea ce privește dimensiunea legitimării, cincisprezece ani după inaugurarea unui nou guvern democratic, Italia, de pildă, este caracterizată printr-o legitimitate exclusivă - instituțiile sale și practicilor democratice au fost considerate ca fiind legitime, adică acceptate, dar parțial. În schimb, Grecia a realizat o legitimitate cvasi-inclusivă, caracterizată de prezența unui sistem anti-regim, cum ar fi KKE la mijlocul anilor '8048, așa cum s-a întâmplat și în Spania, în ciuda dificultăților întâmpinate de regimul democratic spaniol din partea grupărilor regionale
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
mai degrabă decât invers. Aceste concluzii, semnificative, de altfel, lasă loc altor întrebări, la fel de importante. Înainte de toate, dincolo de relațiile prezentate, există oare și altele, semnificative, cu alți factori de ordin cultural și social? Și dacă da, cu care factori? Odată acceptată această posibilitate ne întrebăm este care sunt diferite legături ulterioare care conduc la consolidarea democratică (sau la stabilitate). Pornind de la dimensiunile culturale, după al Doilea Război Mondial și în anii cincizeci, diferiți cercetători au încercat să identifice complexul de valori
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]