7,862 matches
-
curgerea durerii se naște bucurie - în cugere de timp, mai naște-un anotimp, în curgeri de ploi cad lacrimi de stele și în iarnă se îngheață în țurțurii grei, dar o inimă multiplică iubirea-n fulgi cristalizări de ape din adânc de suflet, în curgeri de cuvinte apar albe poeme - le scrie trist penelul când arde dorul și vise nu mai poate ține-un braț de lună și curg și eu în tine... cu tine de mână și curgi și tu
ÎN CURGERI NE RISIEditura Pim de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346993_a_348322]
-
din marmură ce doar salută visele nu vor mai zbura si nu vor întâlni întelepții delfini tu Frida retrasă în palatul de cleștar te caut cu ultimul gând să-mi cobori la gât iubirea ta împarțită cu inima mea lumea adâncurilor e periculoasă te voi aduce la suprafață să vezi cum vulcani pepitele de aur ți le dăruiesc la picioare nu voi fi vikingul întors acasă precum tracul lăsat la vatră în împărăția ta fii regina mea de-a pururi mă
FRIDA PLAY de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346986_a_348315]
-
să nu rătăcească -Dimineața este reînvierea naturii și sufletului în cadrul iluminării Universului,ziua este plămădirea infinită a “ansamblului” care umple Universul.Seara învăluie dispariția infinită care se revarsă în Univers,peentru a ne descoperii existența în originea lui.Noaptea este adâncul nemărginit al cunoașterii a ce este,pentru că este în infinitul întru Dumnezeu.fapt ce-l face pe Runge să spună că o viziune în sens religios se rupe de realitate,de cotidian. -“Fatalitatea socială”, dintr-un timp dat,influențează “fatalitatea
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-9 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347016_a_348345]
-
Pământ făgăduit eu n-am râvnit,/ Ci numai Izbăvirea sufletului meu'' (Ca Moise-Concert melancolic, pag.38). E ca o poveste scrisă în versuri, o poveste de dragoste. Poetul își revendică singurătatea ca un ecou răsfrânt al acestei singurătăți nevoite, iar adâncul de sine capătă forma semnului de întrebare. Are mai exact un fel original de a se raporta la realitatea trăită, iar experiența este o epuizare completă a trăirii. Regăsim forme de purificare, dar și o povară ontologică. O superbă felie
LA VASILE BURLUI SCRISUL VINE CA O FORMA DE MANIFESTARE A INTERIORULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347001_a_348330]
-
într-un mod ireal, Am făcut o clepsidră, dintr-un clopot oval, Cu peruci fără formă, deșirate din cer, Pomii-și scutură clipa, într-un unghi de mister. Vântul pipăie trupul unui cer dezbrăcat, Stropii-asigură dușul unui lut asudat, Complicate adâncuri se răstoarnă-n veșmânt, Dintr-a umbrelor taină, adunăm un cuvânt. Plămădim nevăzutul dintr-un strop de-adevăr, Eludăm puncte negre care picură-n păr, Obosim rătăcirea într-un trap legendar, Ochiul caută tihna, într-un colț, sub umbrar. Nemurirea
CUVÂNTUL, STROP DE TIMP de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347027_a_348356]
-
oricare întrebare Când nu știi răspunsul. Ci e Un exod precum cocorii - anii tineri. Cu ce grabă Vinovați că nu se-ntreabă Autorii-n nici un story Firul soartei pe mosor Despleteșe-se caduc Și se duc, se duc, se duc În adâncuri de fior Și nimic nu-i nou sub soare Nici proverbul, înțeleptul Și la care ne dă dreptul Orice floare care moare Orice rază are-o umbră Orice semn, adânc un sens Straturi, straturi praful dens Face perspectiva sumbră Doar
SUPĂRĂRI DE BUCURIE de ION UNTARU în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346379_a_347708]
-
de lumină nestăvilite gânduri au poposit într-o grădină așteptând o primăvară nouă E-atâta sevă în cuvinte și-atâta dor pe buzele fântânii că simt cum se-arcuiește trupul cald al zilei peste inima pământului ce și-a trezit adâncul din somnul nerodirii Și totu-i o minune... Ca un izvor de iubire cuvintele au răsărit înmiresmate atingând cu degete subțiri rotunjimea pietrelor ce-și împart încrezătoare bucuria cu iarba sfioasă, abia înverzită mirosind a primăvară și-a viață renăscută
DIN SOMNUL NERODIRII de VALENTINA BECART în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346399_a_347728]
-
Bisericii Ortodoxe Române, volumul “Pelerin în căutarea luminii”, avându-l ca autor pe Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Ecleziarh al Catedralei Patriarhale și Exarhul cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Așa cum remarcă autorul în Prefață lucrarea „cuprinde articole, evocări, gânduri izvorâte din adâncul inimii, scrise în anii 2010 - 2011, unele dintre ele publicate de cotidianul Ziarul Lumina și alte periodice”. Totodată, volumul de față “Pelerin în căutarea luminii” „încearcă, asemenea unui novice timid, să afle bucuria în marea cea învolburată a acestei vieți
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
apariție editorială, „Pelerin în căutarea luminii”, trezește interesul iubitorului de carte. Volumul poartă semnătura părintelui Arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Ecleziarh al Catedralei Patriarhale și Exarhul cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor, care a adunat în paginile cărții „articole, evocări, gânduri izvorâte din adâncul inimii, scrise în anii 2010 - 2011, unele dintre ele publicate de cotidianul Ziarul Lumina și alte periodice”. În prefața cărții, Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei spune că lucrarea „Pelerin în căutarea luminii” continuă oarecum aparițiile editoriale din ultimii ani: „Portrete în
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
degeaba era cel mai bogat personaj din lume. Când își făcea apariția, adoratorii săi amuțeau, se lăsa o tăcere stranie. Mișcările lor păreau un ritual mut, ascuns, necunoscut celorlalți. O elită sumbră, rece, orbită de putere si bani, putredă până în adâncurile ființei. A urcat treptele, așezându-se cu gesturi emfatice pe jilțul aurit. Alături de el, îmbrăcată în straie străvezii, stătea în toată splendoarea ei, promiscua decadență. El a făcut semn discret cu mâna, să-i fie înfățișate cererile. Le-a parcurs
ILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346438_a_347767]
-
din 20 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Să mă ridic dincolo de orizont obosit, dar iubind al nemărginirii fond respirind al nemuririi har peste al meu impus hotar. Sunt un impuls adus de sărbătoare prinosul se amestecă-n candoare, am în adâncul gândului un vis legat de un destin, un punct de paradis. Și mă amestec cu volbura de lună din luciul ei puterea se adună prin scorbura durată în copac iar gândul doarme în hamac. Nu mă pedepsiți sunt liber, nu
ACACIA de PETRU JIPA în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346442_a_347771]
-
aibă nimic spectaculos, și totuși are atâtea frumuseți pe care cotidian nu le observăm. Cei care au trecut pe aici au rămas cu cele mai frumoase impresii despre aceste locuri. Bogățiile de la suprafață sunt mici comparativ cu cele ascunse în adâncurile pământului, acolo unde se ascund milioane de tone de cupru, aur și alte metale indispensabile umanității, venind din istorie și mergând spre nemurirea veacurilor viitoare. Istoria ne aduce în față documente incontestabile, din care rezultă ca pe aici au trecut
MOLDOVA NOUĂ LOCALITATE MILENARĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346448_a_347777]
-
precum sâmburul de migdală. Aceasta este poezia Verei Crăciun din volumul „Doruri albe”, recent apărut la Editura Națiunea, București, 2012. O carte notabilă. Născută din doruri. Născută-n zăpadă. Zăpadă născută-n durere, din lacrimi fierbinți. Ceva care-ți pătrunde adâncurile, prin viu grai... O zăpadă vorbitoare care te însuflețește. Semnificația din spatele acestei zăpezi, o afli dacă sapi adânc în tine, până la extazul suprem. Puțină candoare, puțină decență, puțină nebunie, ingrediente absolut necesare... Și cui nu i-ar place, cu ochii
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
toate obstacolele vieții. Desigur, textele nu sunt lipsite și de locuri comune și de sintagme bătătorite, inerente începutului, dar trăirea este autentică și curată. Iată câteva exemple de sintagme și locuri comune, de care volumul abundă: albul zorilor, albă nea, adâncul suferinței, cer spuzit în clar de lună, câmpia de mătase, paleta de culori, petalele de flori, stea nemuritoare, câmpul plin de flori, revărsarea dimineții, firul vieții, voal de neguri, firavele petale, dulcea adormire, clipe efemere, dulcea liniște a nopții, dans
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
feciară ca pe-o pictură de tintoretto angelică suavă plină de rafaelice grații să mă-ngeamăn în marmura ei sclipitoare prin luvru s-o plimb ca pe-o mireasă a soarelui-răsare și-apoi să mă-ntorc în nevăzut unde cresc metamorfice adâncuri pe crestele iluziilor ucise acolo mi-e umbra grea și lumina înaltă și visurile devin realități din a doua trăire, intrate pe a doua poartă apoi să mă-ntorn în nopți andaluze cu vinul pe buze să-mi bată să-mi
ÎMI PLACE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346455_a_347784]
-
Publicat în: Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului DRAGOSTE ETERNĂ... Dragostea mea , de atâția ani, Lângă tine sunt mereu și voi fi, Chiar când nu voi exista, Voi rămâne lângă tine. Spre tine mă cheamă, Glasul adâncului, Misterios parcă. Tunetul pușcăturilor de dinamită, Când mă relaxez o clipă, După efort, tu mă alinți, Cu trosnete, din încheieturile, ARMĂTURILOR. Întotdeauna când plec de la tine, Soarele mă-ntâmpină zâmbitor, E întuneric la tine, Dar tu îmi zâmbești, Prin gurile
DRAGOSTE ETERNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346462_a_347791]
-
-TE cu acest nimic, trup din umbră”). Într-un succint cuvânt de prezentare a creației lui Andrés Sánchez Robayna, Eugen Dorcescu vorbește despre “trei nemărginiri”, ce întemeiază versurile acestuia: elementele (“marea, oceanul, dar și cerul, văzduhul”), cultura (“antică îndeosebi”), și adâncurile conștiinței (“sondată...până la ultimile ei profunzimi, până la lumina bazală, până la fundamente, până la intuiția non-dualității a tot ce există, până la întrezărirea vacuității”)*. La convergența acestor trei borne, aparținând deopotrivă lumii materiale, fizice, și celei spirituale, supramundane, înzestrat cu multiple valențe semantice
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
la mal *lut,țină,mal 43 șatra de țigani - în dangătul aramei alai după dric doina bogdan 44 cărând provizii - mușuroiul cârtitei prea greu de urcat Patricia Lidia 45 vântul toamnei deschizând toate porțile - nici un oaspete... 46 drumeț însetat - în adâncul fântânii tot soarele... 47 cumătrele vulpi o iau pe scurtătură - lătrat de ogari Valeria Tamâș Referință Bibliografica: Haiku. 202 / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 273, Anul I, 30 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
a tot ce este rațiune uscată față de plinătatea trăirii, a tot ce este mecanism față de bogăția polimorfă și fecundă a vieții. El și-a găsit izvoarele de apă vie, puterea de rezistență și calea spre adevărurile renașterii în duh, în adâncurile Ortodoxiei, în această ipostază răsăriteană a trăirii și a rodirii creștinismului, din care a făcut cel dintâi axa cugetării române moderne, chiar dacă nu totdeauna teologul Nae Ionescu s-a putut ridica la înălțimea echivalentă trăirii sale creștine. Dar pe aceasta
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
să-mi plâng setea, dar arșița privirilor mele, a cuprins albia, stârnind un fluviu de foc, pornit să-și stingă mânia, în sarea adormită a mării, tot la o răspântie de timp. Oameni ai TEREI ! Încerc să mă cufund, în adâncul ființei mele, să rup stăvilarul gândurilor, să le las să se-nalțe spre cer. Să dau simțirii mele ... înțeles de cuvânt, iar cuvîntul, spre infinit să se îndrepte. Să-ntreb galaxia, universul întreg... mai sfântă, mai mândră ca TERA, ce
GÂNDURI ŞI FLORI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348269_a_349598]
-
să spargă găoacea lor celulară, spre a se metamorfoza în împlinitele fructe ale faptelor personale din toamna ce va să vină. Primăvară (haiku) Din izvoarele câmpului Curg cuvinte multicolore - Primele sunt verzi. Bun venit, primăvară! Coborâsem o clipă fugară Înlăuntrul adâncului meu, Acum urc înapoi spre afară Mântuit de-ntunericul greu ... Bun venit, primăvară! Mă alintă cu slavă lumina, Mă salută albina sprințară, Mi-e plină de sevă tulpina, Din ceruri iubirea coboară ... Bun venit, primăvară! Din iarnă răzbate și mama
BUN VENIT, PRIMĂVARĂ! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348296_a_349625]
-
pierd undeva în negura timpului. Se poate infiltra în medii mici, cu oameni simpli, obișnuiți, dar și în medii înalte, acolo unde se țin frâiele puterii. Intriga este o țesătură de trăiri întunecate, ce macină sufletul și-l cufundă în adâncuri de unde nu mai poate ieși, câteodată. Sinonimele intrigii sunt: uneltirea, discordia, cearta, conspirația. Dacă ești vizat într-o conspirație, te vei simți vânat cu cleștele ei și de multe ori vei fi obligat să abandonezi și să te supui jocurilor
INTRIGA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348290_a_349619]
-
nu sunt ascultați. Cred că ai ce-mi povesti. - Suntem împreună în tura de noapte? - Da, suntem și aș vrea să nu uiți... După tratamentele de la miezul nopții te aștept în cabinetul meu. De acord? Anca l-a privit în adâncul ochilor și l-a analizat. Părea extrem de serios și hotărât. Nici urmă de ironie ori glumă. Fără să-și mute privirea, i-a răspuns șoptit: - Da, Viorele! Cred că am multe să-ți povestesc. Voi veni. Spre deosebire de alte zile în
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
așa cum simțea că ar fi făcut-o acum. În același timp, se felicita de câte o ieșire ce-i dăduse satisfacție. Dar, una peste alta, era nemulțumită și neliniștită. Și toată neliniștea, în paralel cu durerea ce o apăsa în adâncul sufletului, veneau din partea lui Fănel. Din atitudinea și expresiile lui. Din mentalitatea pe care i-o descoperea acum, pentru întâia oară. Curând, a trecut cu gândul la Viorel. Se întreba cum a reușit să o descopere, să-i citească pe
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
a trecut brațele pe sub încheietura genunchilor ei, a pătruns-o și trupurile lor au început dansul cifrelor cu rotunjimi. Când i-a trecut picioarele pe umeri, ea gâfâia, transpirată toată. Nu mai știa de câte ori s-a excitat. Îl simțea până în adâncul trupului cu o plăcere mistuitoare, nebănuită. Avea senzația că e un vulcan care erupe. L-a simțit și pe el finalizând și a rămas uimită de dorința de a continua să o posede și de vitalitatea ieșită din comun. "Așa ceva
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]