93,376 matches
-
pe piatră, să o vadă mai bine. - Aici totul e mare, explică Nadia cu superioritate. - Noi sîntem de vină, pentru că venim dintr-o lume mică, decide fetița alunecînd pe burtă. Aș vrea s-o salvez, spune ea deodată îndreptîndu-se într-adevăr. - Las-o! țipă Nadia isterizată. - De ce? - Las-o să moară, nu înțelegi? - Cum?" Distanța între real și ideal este atît de idilic și de clar arătată, încît nu e de mirare că are ca efect neverosimilitatea și, apărută într-o
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
datorată lui Cecil B. De Mille, în 1917, cronicarii au văzut, îndeobște, "un spectacol de mase cu funcție propagandistică (pro Aliați)"! Între aceste coperți, întîmplarea face ca nici unul dintre destul de numeroasele filme despre Ioana d'Arc să nu facă, într-adevăr, dată, indiferent de numele implicate (Robert Bresson, Otto Preminger, Michèle Morgan, Jean Seberg, Ingrid Bergman - aceasta din urmă jucînd-o pe Ioana de două ori, o dată în regia lui Victor Fleming, o dată în regia lui Rossellini!). Șirul de Ioane cinematografice a
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
volumașe de versuri pe care mai nimeni nu le cirește. Poezia nu e "deșertăciune", încearcă totuși să ne convingă Sică Popescu în acest volum (al doilea al autorului, după cum menționează prezentarea biobibliografică). Între granițele ei, valorile se scriu cu majusculă (Adevărul căutat e "Cel de o ființă cu Tatăl" - Rostul meu, p.9), veșnicia e încă un atribut al lumii rurale, la fel puritatea ("Mergeți la țară,/ Unde s-a născut veșnicia", Întorceți-vă/ La izvorul credinței/ Și al iubirii" șamd - Numai
Poezia și deșertăciunea by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17229_a_18554]
-
legionari (e drept că nu stătuseră la putere decît cîteva luni), și cu atît mai puțin sub Antonescu, deși tata era atacat în presa de extrema dreaptă drept "iudeo-cosmopolit" iar cenaclul ca fiind frecventat doar de "jidovi" sau "jidoviți". Într-adevăr, porțile Cenaclului erau larg deschise tuturor scriitorilor, deci și celor evrei. Prioritar lor, de îndată ce legi rasiale îi alungau de aiurea și erau persecutați... Din fericire pentru tata, în 1946, nu mai era de față pentru a asista la închiderea definitivă
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
cinismul în care ne tîrăsc toți idolii relativismului e iarăși o farsă, nu un semn de discernămînt, cîtă vreme "un lucru nu poate fi relativ decît în raport cu altceva... Care altceva trebuie să fie absolut pentru ca acel lucru să fie într-adevăr relativ..." Numai că David își perorează convingerea într-un ospiciu de nebuni, unde a ajuns prin refuzul său de a accepta să-și joace în continuare rolul în marea comedie socială. Imposibilitatea de a (se) comunica, nevoia de a înțelege
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
balului - în care fata are revelația ritmului, în vreme c criminalul descoperă modalitatea de a-și ataca victima; cea a confruntării dintre cele două femei - cînd dragostea de mamă învinge trufia soției mințite; secvența procesului - unde acuzele atingînd absurdul, deținătoarea adevărului izbucnește în lacrimi și mărturisește totul). Tușa personală a cineastului, catalogat pe nedrept ca "aservit conformismului hollywoodian", se distinge net în capodopera Humoresca (1946). Film de o impecabilă eleganță ce sfidează timpul, cu dezinvoltura lui Negulesco însuși în teribila sa
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
este constituit de opera lui Eliade, Cioran și a altora ejusdem farinae. Stângăcia în exprimare a dlui Gheorghiu vine din frecventarea unei stângi ideologice specializate în confundarea liberalismului cu extrema dreaptă și în proclamarea ideologiilor de stânga ca deținătoare ale adevărului. Am trăit să vedem, zece ani după revoluție, cum un intelectual fugit în Occident din infernul ceaușist gândește opozițiile doctrinare în același mod precar și manifest în care le "gândea" comunismul. Ne vine să ne întrebăm de ce n-a rămas
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
dacă îi permit să scrie despre asta în ziarul local. Cum să nu! făcusem oarecum amețit de burbonul băut, - și atunci îmi adusesem pe loc aminte cum îl întrebasem eu însumi mai de mult pe răposatul Titus Popovici (care, într-adevăr, îl cunoscuse personal la Havana pe liderul castrist) și îi relatasem jurnalistului că, dînd mîna cu Fidel (așa îmi spusese Titus) mi se păruse că are o mînă feminină, moale!... Detaliu potrivit unui tiran. În seara aceea, ca și în
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
căci, dovedind o deosebită cunoaștere a manierei de interpretare psihanalitică, autorul adaugă permanent noi straturi de semnificație, care reorientează ansamblul către o lumină mereu mai favorabilă înțelegerii. În fond, se știe, psihanalizele nu se termină niciodată. Ceea ce era ieri un adevăr de natură să despovăreze pacientul, mâine va deveni mai puțin adevărat, nu neapărat prin dezmințire, ci doar depășit fiind de un adevăr mai cuprinzător. Cu această povară de semnificații nedescoperite, transformată uneori în bogăție palpabilă, Lisa Erdman pornește mai departe
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
lumină mereu mai favorabilă înțelegerii. În fond, se știe, psihanalizele nu se termină niciodată. Ceea ce era ieri un adevăr de natură să despovăreze pacientul, mâine va deveni mai puțin adevărat, nu neapărat prin dezmințire, ci doar depășit fiind de un adevăr mai cuprinzător. Cu această povară de semnificații nedescoperite, transformată uneori în bogăție palpabilă, Lisa Erdman pornește mai departe în viață, după încheierea analizei, vindecată - dar desigur, nu complet, ceea ce ar fi o utopie. Psihanaliștii spun - iar autorul reamintește explicit acest
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
lesbienele sînt și ele homosexuale, în egală măsură cu pederaștii. Să neglijăm însă confuziile autorului într-un domeniu care îl depășește și să reținem doar ideea: sexul în grup ca atribut definitoriu. Aici s-ar putea să se afle un adevăr, cîtă vreme îl regăsim în interviul cu Hugh Hefner, revărsat generos pe șapte pagini ale revistei. Bătrînul fondator al ediției americane, astăzi în vîrstă de 73 de ani, "a apărut [...] o dată cu revista și împreună formau un cuplu de iconoclaști menit
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
cunoașterii introducînd concepte precum acela de discurs, formațiune discursivă, enunț sau arhivă. Mulți critici ai lui Foucault sînt mai degrabă sceptici față de felul în care asemenea concepte izbutesc să lămurească gravele dileme enunțate de autor în Introducerea sa. Definite, într-adevăr, foarte lax și cu o constantă circularitate, conceptele de enunț sau formațiune discursivă au făcut totuși carieră. Ciudat e că, dincolo de labilitatea lor teoretică, i-au permis autorului, după părerea mea, o solidă descriere a regulilor de constituire a unei
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
viața ca un spectacol exemplar, scriindu-și, de fapt, propria hagiografie și propria moarte: Singurul om realmente liber este cel care nu posedă nimic. În prezența acestor moaște, ale mele, cine a îndemnat mintea Voastră să-mi cerceteze viața?" Într-adevăr, trupul în stare de descompunere din scena răstignirii devine un trup sfînt, eliberat prin scriitură de materialitate ("plutește prin căsoaie"), un trup "blagoslovit", acoperit cu răni sfinte: "ăia din sat l-or fi crezând și sfânt, or fi așteptând să
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
În textul ediției pe care o comentez, la un moment dat profesorul îl citează pe Platon. Editorul are grijă să precizeze într-o notă "Rămîne de confirmat de un specialist în Platon și în filosofia greacă dacă Platon spune, într-adevăr, ceea ce afirmă Nae Ionescu că "zice" Platon". Acuzația de plagiat sau numai de împrumut nemărturisit, rostită de patru autori în care se poate pune temei, planează asupra întregii opere a cugetătorului nostru, de la articolul de gazetă la prelegerea (cursul) universitar
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
pildă, nefinitul, care este precursor infinitului. Ca și observația că totul, în cercetarea metafizică, este antropologic, întrucît totul pornește de la necesitatea echilibrului omului în univers. Apoi s-a distanțat de filosofia solipsistă: "Adică, eu sunt Dumnezeu în existență, dacă în adevăr numai eu exist. Dar noi am stabilit, acum vreo trei săptămîni, că este absolut nejustificat, că nu se poate găsi nici un fel de îndreptățire pentru acest punct de vedere solipsist; nici în ceea ce privește teoria cunoștinței, nici în ceea ce privește, mai ales, existența ontologică
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
trăirea sortită inactualizării. Dintr-o atare incongruență cu viața cu care se confruntă poetul, ia naștere o tonalitate sarcastică. Preluînd principiile vieții, principii neonorate, acesta îi intentează un proces, ale cărui "dezbateri" notifică neîmplinirile, frustrările, dezamăgirile ce dau în vileag "adevărul" primordial, promisiunile respectării lui. Autenticității i se atribuie, prin invocarea concretului, o natură divină: "Mai stai, mai crede încă, nimic nu pare a fi decît la început./ Chiar sfîrșitul. Urcăm în munți, uităm cine sîntem,/ iubim și cîntăm, revenim în
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
cine sîntem,/ iubim și cîntăm, revenim în straie,/vorbim, uităm, și pînă la urmă/ n-are rost să-ți mai spun că-n sfîrșitul de acum/ mileniul pare a fi abia un început de vorbuliță gata să dea/ în lături adevărul, să spună tot ce n-a fost,/ să se tăvălească în același destin, ține minte,/ orice început/ îl are pe Dumnezeu pe cuvînt..." (Mai stai, mai crede încă...). Inaptă a înregistra bucuria realizării existențiale, poezia devine un depozit al formelor
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
Imaginea lui se desprinde pregnant cu echilibrul, vioiciunea spiritului, refuzul confortului și nevoia de a înainta mereu în teritorii noi, cu neliniștea creatoare țintind neobosita spre desăvârșire. Prin înțelegere și complicitate Ada Brumaru oferă lui Ionel Pântea, omul și artistul, adevărul unei oglinzi ce-i reflectă fidel împlinirile și aspirațiile.
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
este vast și desfășurat în cele două planuri (câmpuri de acțiune) indicate de domnia-sa în titlul studiului amintit. Recenzia d-lui Reichmann materializează un demers încadrabil primului câmp de acțiune, deși rezonează, vrând-nevrând, și cu al doilea. Fiindcă într-adevăr, cine fabrică falși antisemiți abate atenția de la cei reali, ba chiar se întâmplă să-i și prezinte pe unii dintre aceștia drept ocrotitori ai evreilor. D-na Ileana Vrancea exemplifică această anomalie cu proclamarea unor N. Ceaușescu și A. Păunescu
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
ani, că antisemitismul cuprinde "din ce în ce mai multe segmente ale spectrului așa-zis democrat", că periculoși cu adevărat pentru democrație nu ar mai fi acum extremiștii rudimentari ca Vadim Tudor, ci intelectuali cu aparență de democrați manifestați în reviste ca România literară, Adevărul literar și artistic și chiar 22, unde și domnia-sa, de altfel, colaborează. Acum dl Andrei Cornea se delimitează de dl Reichmann, le ia apărarea d-lor Liiceanu și Manolescu, ceea ce reprezintă, măcar în parte, o retractare care îl onorează
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
în Franța printr-o grilă de mai mare complexitate, psihologică, morală și literară. " Focul" aprinzător al actualei polemici redundante la care mă refer nu a fost însă iscat de Jurnalul lui Sebastian, ci de alte două texte, unul pornind, într-adevăr, de la Jurnal, iar celălalt de la Cartea neagră a comunismului, publicată în 1998 la Paris. Mă refer anume la alocuțiunea cu titlul Sebastian, mon frère rostită de dl Gabriel Liiceanu la Comunitatea federațiilor evreiești din România, și la editorialul Holocaustul și
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
avea cea mai mică îndoială asupra programului finanțat de ei pentru scriitorii de oriunde, ar greși enorm... Inteligența, imaginația, experiența și înzestrarea în general a oricărui scriitor din lume - obiectiv - sînt, în acest sens, un plasament trainic pentru echitate și adevăr, în lumea întreagă... Au fost și momente comice. Dintre care voi povesti cîteva. De pildă, oamenii de afaceri care sponsorizau Programul ne invitau la ei acasă, pe rînd, organizînd partiuri de cîte o sută, o sută cincizeci, două, trei, sau
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
un loc important îl ocupă portretistica lovinesciană; exemplele sunt savuroase - analizele didactice ale unui anume Botez intră într-un mic dialog parodic: Dar nu găsiți acest dialog profund caracteristic?" - îl găsim. "Și cât e de sugestiv dialogul acesta..." - e, într-adevăr, sugestiv. Nu e oare acest portret al Floricăi, o pânză de preț?" - de mare preț." Și persiflarea continuă necruțător cu alte și alte "replici". Contrastul permanent între judecata critică și dimensiunea literară (portret, amintiri etc.) pe care Negoițescu încearcă să
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
critică temeinică a izvoarelor", scrie dl Georgescu în A doua viață... (p. 12). Să zicem că lucrurile ar sta așa. Dar cu ce umple dl Georgescu golul? Premisa d-sale este aceea că "de multe ori, de foarte multe ori, adevărul se află în partea necitată, evitată a documentelor" (ibid.). Și aceasta, deoarece destui dintre contemporanii importanți ai lui Eminescu, literați, politicieni sau gazetari, ar fi fost legați între ei de un jurămînt masonic, iar exprimările și manifestările lor publice ar
Potriveli și mașinațiuni by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17312_a_18637]
-
pe care poetul nu se sfiește să-i asimileze, vitriolant, unei umanități decăzute în zoolgic: "Printre tertipuri/ și artificii,/ palide chipuri,/ sumbre delicii./ Lume de cloacă,/ legile rânzii,/ uite-i, la troacă,/ porcii, flămânzii!" În a doua secțiune a cărții, "Adevăruri cernute" tensiunea se mai îmblânzește, meditația e mai împăcată, registrele mai ample, încleștarea agonistică e preponderent defensivă. Cernerea adevărurilor se face recurs moral față cu ireversibila nocivitate a deceniului ce tocmai se încheie peste "Îngerii (ce) dorm în canale". Folosind
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]