17,588 matches
-
capacităților intelectuale (cognitiv-adiționale) și a proceselor și operațiilor ce stau la baza acestor capacități. A proceda În acest fel Înseamnă a porni de la premisa că logica internă a disciplinei nu dezvoltă de la sine logica gândirii de ansamblu a copilului sau adolescentului. Desigur, procesele mintale se pot situa la niveluri diferite. Deși memorarea are un rol esențial În actul Învățării, În ierarhia proceselor mintale, ea apare, totuși, ca una dintre manifestările cele mai elementare, inferioară proceselor de gândire. Or, important este de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În timp și Într-un context În care se poate vorbi de un adevărat „cult al cărții”, de o cultură a lecturii. Din păcate, astăzi sunt tot mai multe semne de diminuare a apetitului pentru citit În rândurile copiilor și adolescenților, a tinerilor, În general. Ceea ce, pe bună dreptate, trezește o tulburătoare dezamăgire și neliniște În rândul profesorilor și părinților elevilor. Sunt relevante, În această privință, câteva dintre considerațiile reținute din cuprinsul unui chestionar scris aplicat de noi În cursul efectuării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de afirmare creatoare, de căutare a unor răspunsuri potrivit intereselor proprii de cunoaștere etc. Este vârsta la care munca independentă capătă o mai mare Însemnătate În ochii elevilor, și are un caracter mai creativ, când este foarte important ca ei, adolescenții, să-și dezvolte capacitatea de a munci independent și continuu. Studiul individual Își are legile lui de desfășurare care trebuie luate În considerație de fiecare individ. Și anume: - studiul nu poate fi decât activ, În sensul angajării gândirii independente și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cum să se informeze, cum să se documenteze, cum să găsească informațiile de care au nevoie și cum să opereze În mod corect cu ele; să fie deprinși cu utilizarea lucrărilor de referință simple, dicționarelor enciclopedice și a enciclopediilor pentru adolescenți și tineri, a revistelor de specialitate, a revistelor signaletice și a diferitelor tipuri de buletine informaționale, de bibliografii selective pe teme anumite etc. Astfel, Încă din liceu elevii pot și este necesar să se deprindă: - să identifice surse de informație
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
elevilor și studenților. Aplicarea acestei metode mai ales pe treapta Învățământului liceal și universitar, corespunzând unor perioade din viață În care fantezia și Înclinația spre visare, plăsmuirea de proiecte și dorința de afirmare sunt foarte puternice. Angajarea În proiecte dă adolescenților și tinerilor Încrederea legitimă În capacitatea lor de a lucra independent, de a-și pune În valoare capacitățile creative; cultivă gândirea proiectivă și acțiunea bazată pe prevedere și calcul, capacități atât de mult solicitate În societatea contemporană, Încrezătoare În viitor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care realizează socializarea tinerilor într-un mod de viață deviant prin anumite caracteristici comunitare (Sutherland, 1939). Preîntâmpinarea proliferării delincvenței juvenile în colectivitățile deprivate presupune eforturi de refacere a coeziunii sociale. Studiile recente au subliniat importanța școlii înseși în combaterea implicării adolescenților în activități deviante (Hoffman, 2003; Zeldin, 2004). Școala poate să promoveze definiții ale situației care se opun comportamentelor delincvente, să recompenseze activitățile prosociale și să le pedepsească pe cele deviante, să contribuie la supravegherea și implicarea tinerilor în activități convenționale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
anul 2000, procesul de diversificare dobândește o accentuată tentă locală, fiind dezvoltate mai multe variante cu specific zonal și național, însoțite de campanii de publicitate adresate în special tinerilor. În 2001, a fost lansată Fanta - Fructe de pădure, aleasă de adolescenții români dintre alte opt arome. Apoi, în martie 2002, a fost introdusă varianta Madness, cu aromă de struguri, însoțită de campania intitulată „momente de nebunie” urmată în același an de varianta Shokata, cu aromă de flori de soc, sub semnul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
dialog este iubirea homosexuală, mai exact o subspecie a acesteia: paid-erastia. Amintesc că relația paid-erastică era dublată de una paid-agogică, adică o relație erotică decompensată de una educativă era, să spun așa, echivalentă hărțuirii sexuale. Pedagogia pederastică (abolită o dată cu trecerea adolescentului spre altă vârstă) prelungită transformă pe eros în phylia, dorința devine afecțiune. Urmează că „în pederastia greacă, oricât de străină ar fi ea de erotica noastră, nu se află nimic morbid”. Un repede rezumat, acum, al demistificării progresive a iluziilor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dintre noi prin experiență socială, nu e suficientă pentru a-l face conștient de lacunele existente în capacitatea de percepție a copiilor, de dificultățile înțelegerii unui text științific; el nu cunoaște cauzele abaterilor disciplinare repetate, nu are experiența diversității problemelor adolescentului sau a reacțiilor, uneori neașteptate, ale grupului școlar ș.a.m.d. Desigur, pedagogia și metodica l-au învățat ce metode și procedee pot fi utilizate, dar acestea trebuie aplicate având în vedere specificul clasei, al unui anume elev și, mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sunt mijloace educative atotputernice. Schița marelui scriitor rus ne plasează direct în mijlocul dificultăților pe care le întâmpinăm în munca de educație. Să încercăm să enumerăm câteva din ele: a) O primă dificultate o constituie comunicarea dintre adult și copii, chiar adolescenți fiind. De fapt, comunicarea unor fapte între două persoane care se cunosc foarte bine este un lucru facil. Așa e cazul convorbirilor între soți sau între frați. Când însă e vorba de două persoane foarte diferite în ce privește cultura și, mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
morale sunt construite pe conflictul dintre necesitatea de a urma regula morală și încălcări ale acesteia dictate de presiuni individuale reale și justificate). Atenția cercetătorului a vizat mai puțin răspunsul în sine, cât mai ales argumentația folosită de copil și adolescent. Analiza ansamblului răspunsurilor (inițial, cercetarea s-a făcut pe 72 de copii între 10-16 ani din Statele Unite, recurgându-se apoi la studii longitudinale interculturale Ă Canada, Mexic, Anglia, Turcia, Taiwan) i-a permis lui L. Kohlberg să identifice trei niveluri
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
școlară mică. La fel și mai departe: liceanul zgomotos, rebel și fără griji vocaționale dintr-a IX-a și cel meditativ și frământat de opțiuni majore din clasa a XII-a. Sunt liceeni și unul și celălalt, sunt evident și adolescenți, dar psihologic prezintă alte universuri. Prin urmare, pe criteriul utilității practice, pot deveni operante trei delimitări în cadrul vârstelor școlare: elevii între 9-12 ani, cei între 12-15 ani și etapa 16-18 ani. Pentru prezentarea fiecărui nivel este utilă schema clasică de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
etica pot fi extrem de furtunoase, cu diferențe de opinii crâncen susținute. Radicalismul moral este în floare, judecată în alb și negru nu lasă nici o speranță nuanțelor de gri, proprii relativismului moral, mai realist. 3.2.2.c. Caracteristici afective. Unii adolescenți pot trăi ceea ce St. Hall, părintele hebeologiei (cercetarea științifică a vârstei tinereții), a denumit, în urma studiilor sale de la începutul secolului, ca fiind „furtună și stres”. Fie că sunt stări depresive sau de confuzie și anxietate, este cert că perioada nu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
vârstei Ă față de problematica sexualității, a raporturilor cu părinții sau cu vârstnicii Ă, fără perturbări sau tumult emoțional. Raportul celor ce reclamă probleme este, conform rezultatelor lui Offer, de 1 la 5 subiecți investigați. Dar, este mai ales cazul acelor adolescenți ale căror probleme s-au manifestat încă din copilărie. Impulsivitatea, necenzurată încă suficient de autoinhibițiile impuse de normele sociale, poate fi la originea fenomenelor de vandalism cu care școala începe să se confrunte într-o măsură tot mai mare. Activitățile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ce vor să-și continuie studiile. Clarificarea propriului sistem axiologic susține nevoia exprimării punctului personal de vedere în probleme de interes mai general. 3.3.2. Caracterizare analitictc "3.3.2. Caracterizare analitic\" 3.3.2.a. Caracteristici fizice. Mulți adolescenți ating în această perioadă parametrii maturizării fizice și, virtual, aproape toți își încheie puseul pubertar. Băieții continuă să crească. Cei aflați la această vârstă pot trăi o stare de confuzie privind relațiile sexuale. Ea se datorează și unor presiuni relativ
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
socială), căreia i se alătură stimulările oferite de către mediul social, relativ liberalizat în această privință. Pe de altă parte, acestor „incitații” biosociale li se opune educația sexuală, promovată de familie sau instituția școlară, încă racordate valorilor moralității sexuale. Ca atare, adolescenții sunt motivați către această componentă naturală a comportamentului, dar și „puși sub semnul păcatului”. De aici, sentimentul confuziei și vinovăției. La acestea se adaugă și presiunile grupului de vârstă, care poate incita și valoriza astfel de experiențe. Dată fiind creșterea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dar ascunderea „jarului” în dulap poate aduce riscul unui incendiu ce perturbă totul (Sălăgean, V., ș.a., 1997). 3.3.2.b. Caracteristici socio-morale. Studii mai recente, care și-au propus să identifice mai nuanțat natura și conținutul raporturilor sociale ale adolescenților, s-au oprit la a depista influența opiniei părinților față de cea a colegilor în cazul a trei categorii de opțiuni: cele politice, cele profesional-ocupaționale și cele morale. Rezultatele conduc spre concluzia că, la acest nivel de vârstă, influențele depind de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cea a colegilor în cazul a trei categorii de opțiuni: cele politice, cele profesional-ocupaționale și cele morale. Rezultatele conduc spre concluzia că, la acest nivel de vârstă, influențele depind de miza în atenție. Părinții sunt prezențe mai puternice în ceea ce privește planurile adolescentului pe termen lung, în timp ce colegii sunt mai importanți pentru comportamentul imediat și indicii formali ai statusurilor. Influența părinților este efectivă în situații de afecțiune și respect mutual, și devine inexistentă în absența acestora. În relațiile de prietenie ale perioadei, fetele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
intelectualism cu valoare de autoîncercare a propriilor forțe mintale. Din această „furie” teoretizatoare, timpul, și mai ales efortul propriu, autentic, îi va impune pe cei dedicați acestui drum. Este suficient să reluăm, ca temă analitică, cartea lui M. Eliade, Jurnalul adolescentului miop, pentru a avea radiografia, din interior, a fenomenului. Pedagogic, este momentul autenticului parteneriat cognitiv, în care respectul pentru cel ce se formează se traduce prin găsirea oportunităților care să-l stimuleze și să-i mențină trează forța minții. Unii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
deci din ce în ce mai puține idei. În fine, revenirea la text îți poate semnala și cazurile de înțelegere greșită, având posibilitatea corectării. E bine să recomandăm elevilor acest procedeu de repetare. Numai reproducerea corectă poate fi garanția asimilării unei lecții. Sunt mulți adolescenți care neglijează această verificare și constată la examen că nu-și amintesc multe lucruri. Însă principala preocupare a unui profesor rămâne aceea de a orienta elevii spre o temeinică înțelegere a ceea ce învață. Nu trebuie să tolerăm o memorare mecanică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
știință), ce obiecții i-ar putea aduce. Și numai când rezolvarea rezista la această discuție imaginată, definitiva textul și-l trimitea efectiv prin poștă, așteptând confirmarea ipotezelor sale. Nivelul acestei dezbateri mentale, interioare, depinde mult de nivelul discuțiilor la care adolescentul și apoi tânărul participă în mod efectiv. Importanța ei este relevată și de ponderea semnificativă pe care o au seminariile, conferințele, congresele în viața științifică. 4. Formele gândirii privite din punct de vedere psihologictc "4. Formele gândirii privite din punct
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
model. Bibliografietc "Bibliografie" • Abraham, A., 1972, Le monde intérieur des enseignants, Epi, Paris. • Allport, G., 1981, Structura și dezvoltarea personalității, EDP, București. • Ausubel, D., Robinson, F., 1981, Învățarea în școală, EDP, București. • Badea, E., 1997, Caracterizarea dinamică a copilului și adolescentului (de la 3 la 17/18 ani) cu aplicații la fișa școlară, ed. a II-a, Ed. Tehnică, București. • Banciu, D., Rădulescu, S.M., Voicu, M., 1987, Adolescenții și familia, Editura Științifică și Enciclopedică, București. • Bandura, A., „Human Agency în Social Cognitive
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1981, Învățarea în școală, EDP, București. • Badea, E., 1997, Caracterizarea dinamică a copilului și adolescentului (de la 3 la 17/18 ani) cu aplicații la fișa școlară, ed. a II-a, Ed. Tehnică, București. • Banciu, D., Rădulescu, S.M., Voicu, M., 1987, Adolescenții și familia, Editura Științifică și Enciclopedică, București. • Bandura, A., „Human Agency în Social Cognitive Theory”, American Psychologist, 44(9), pp. 1175-1184. • Barthélémy, A., 1996, „Médiation: Les ambiguités d’un succes”, Spirale Ă Revue de Recherche en Education, nr. 14, pp.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Ă o metodă insuficient elaborată”, in Revista de psihologie, 2. • Cosmovici, A., 1984, „Rolul activităților didactice pe grupe în dezvoltarea tendințelor de cooperare”, in Revista de Pedagogie, 10. • Cosmovici, A., 1996, Psihologie generală, Polirom, Iași. • Cosmovici, A., Caluschi, M., 1985, Adolescentul și timpul său liber, Junimea, Iași. • Crețu, C., 1994, „Succesul și insuccesul școlar. Psihopedagogia elevilor cu aptitudini înalte”, în Psihopedagogie, Spiru Haret, Iași. • Crețu, C., 1995, Politica promovării talentelor, Ed. Cronica, Iași. • Crețu, C., 1997, Psihopedagogia succesului, Polirom, Iași. • Cristescu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
F., Mercier, P., 1992, Les fondements de l’apprentissage et de la cognition, Morin G., Québec. • Dornbush, S.M., Glasgow, K.L., I-Chun Lin, 1996, „The social structure of schooling” in Annual Review of Psychology, 47, 401-429. • Douvan, E., Adelson, J., 1966, The Adolescent Experience, J. Wiley, New York. • Dragomirescu, V., 1976, Psihologia comportamentului deviant, Editura Științifică, București. • Dumitrana, M., 1991, „Eșecul școlar și cauzele sale Ă determinanți ai ideii unei noi pedagogii”, in Tribuna învățământului, nr. 5. • Duriè, L., 1991, Elements de psychologie de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]