4,426 matches
-
pentru 1999 era de 24,7 ani (conform National Vital Statistics System) Vârsta medie la prima naștere a mamelor biologice din România, pentru 1999, era de 23,5 ani (conform statisticilor INSSE) Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 de părinți adoptatori din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Vârsta medie pentru părinții adoptatori 39 ani, mai exact, pe categorii de vârstă: 46% au 35 de ani 36% au 40 de vârsta cuprinsă între 36 și 45
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a mamelor biologice din România, pentru 1999, era de 23,5 ani (conform statisticilor INSSE) Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 de părinți adoptatori din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Vârsta medie pentru părinții adoptatori 39 ani, mai exact, pe categorii de vârstă: 46% au 35 de ani 36% au 40 de vârsta cuprinsă între 36 și 45 de ani 16% au peste 46 de ani Vârsta medie la prima naștere a mamelor din România
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vârsta cuprinsă între 36 și 45 de ani 16% au peste 46 de ani Vârsta medie la prima naștere a mamelor din România, pentru 2002 era de 24,2 ani (conform statisticilor INSSE) Oficiul Român pentru Adopții, 2007 304 familii adoptatoare din România Vârsta medie pentru părinții adoptatori 38 ani Vârsta medie la prima naștere a mamelor din România, pentru 2002 era de 24,2 ani (conform statisticilor INSSE) Tessier et al., 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ani 16% au peste 46 de ani Vârsta medie la prima naștere a mamelor din România, pentru 2002 era de 24,2 ani (conform statisticilor INSSE) Oficiul Român pentru Adopții, 2007 304 familii adoptatoare din România Vârsta medie pentru părinții adoptatori 38 ani Vârsta medie la prima naștere a mamelor din România, pentru 2002 era de 24,2 ani (conform statisticilor INSSE) Tessier et al., 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
24,2 ani (conform statisticilor INSSE) Tessier et al., 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Vârsta medie pentru mamele adoptive 37,8 ani Vârsta medie pentru tații adoptatori 38,9 ani Mamele biologice 26,7 de ani Tații biologici 29,1 ani Interesante sunt constatările a doi cercetărori Egbert și Lamont 102, care arătau prin studiul lor că, în cazul adopției unui copil cu nevoi speciale vârsta mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Mamele biologice 26,7 de ani Tații biologici 29,1 ani Interesante sunt constatările a doi cercetărori Egbert și Lamont 102, care arătau prin studiul lor că, în cazul adopției unui copil cu nevoi speciale vârsta mai înaintată a părinților adoptatori se asociază pozitiv cu percepția unui grad mai ridicat de pregătire pentru adopție. Din punct de vedere al nivelului educațional, studiile internaționale arată că părinții adoptatori prezintă un nivel de educațional mai ridicat decât părinții biologici. Analizând studiile prezentate în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
că, în cazul adopției unui copil cu nevoi speciale vârsta mai înaintată a părinților adoptatori se asociază pozitiv cu percepția unui grad mai ridicat de pregătire pentru adopție. Din punct de vedere al nivelului educațional, studiile internaționale arată că părinții adoptatori prezintă un nivel de educațional mai ridicat decât părinții biologici. Analizând studiile prezentate în tabelul 2.3, putem constata o medie a părinților care au cel puțin studii liceale de 72%. Farber et al.103 au identificat într-un studiu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinții biologici. Analizând studiile prezentate în tabelul 2.3, putem constata o medie a părinților care au cel puțin studii liceale de 72%. Farber et al.103 au identificat într-un studiu realizat asupra unui număr de 78 de părinți adoptatori din statul Virginia că, 77% dintre aceștia sunt cel puțin absolvenți de liceu, rezultate convergente cu cele obținute de Tessier et al. în 2005104. Potrivit acestora din urmă, 26,4% dintre părinții adoptatori au studii liceale și 47,1% au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
asupra unui număr de 78 de părinți adoptatori din statul Virginia că, 77% dintre aceștia sunt cel puțin absolvenți de liceu, rezultate convergente cu cele obținute de Tessier et al. în 2005104. Potrivit acestora din urmă, 26,4% dintre părinții adoptatori au studii liceale și 47,1% au studii universitare și postuniversitare. Mamele adoptive din România prezintă și ele un nivel educațional ridicat. Astfel, în primul studiu realizat la scală națională sub coordonarea Oficiului Român pentru Adopție în 2007, la care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
47,1% au studii universitare și postuniversitare. Mamele adoptive din România prezintă și ele un nivel educațional ridicat. Astfel, în primul studiu realizat la scală națională sub coordonarea Oficiului Român pentru Adopție în 2007, la care au participat 303 mame adoptatoare, s-a arătat că 80,45% dintre acestea au absolvit cel puțin liceul (vezi tabelul 2.3). Tabelul 2.3 Procentul părinților adoptatori în funcție de nivelul educațional Autorul/anul cercetării Eșantion Procentul părinților adoptatori în funcție de nivelul educațional Tessier et al. 2005
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la scală națională sub coordonarea Oficiului Român pentru Adopție în 2007, la care au participat 303 mame adoptatoare, s-a arătat că 80,45% dintre acestea au absolvit cel puțin liceul (vezi tabelul 2.3). Tabelul 2.3 Procentul părinților adoptatori în funcție de nivelul educațional Autorul/anul cercetării Eșantion Procentul părinților adoptatori în funcție de nivelul educațional Tessier et al. 2005 1333 de familii din Québec care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 23,45% gimnaziu 25,3% liceu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
2007, la care au participat 303 mame adoptatoare, s-a arătat că 80,45% dintre acestea au absolvit cel puțin liceul (vezi tabelul 2.3). Tabelul 2.3 Procentul părinților adoptatori în funcție de nivelul educațional Autorul/anul cercetării Eșantion Procentul părinților adoptatori în funcție de nivelul educațional Tessier et al. 2005 1333 de familii din Québec care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 23,45% gimnaziu 25,3% liceu 30,55% facultate 17,5% masterat și doctorat 3.65
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Québec care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 23,45% gimnaziu 25,3% liceu 30,55% facultate 17,5% masterat și doctorat 3.65% alte forme de învățământ Farber et al. 2003 78 de părinți adoptatori din statul Virginia 77% absolvenți de liceu Oficiul Român pentru Adopții, 2007 303 mame adoptatoare din România 0,70% neșcolarizate 8,45% școală generală 8,45% au absolvit între 9 și 11 clase 34,85% studii liceale 10,91% au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
gimnaziu 25,3% liceu 30,55% facultate 17,5% masterat și doctorat 3.65% alte forme de învățământ Farber et al. 2003 78 de părinți adoptatori din statul Virginia 77% absolvenți de liceu Oficiul Român pentru Adopții, 2007 303 mame adoptatoare din România 0,70% neșcolarizate 8,45% școală generală 8,45% au absolvit între 9 și 11 clase 34,85% studii liceale 10,91% au urmat o școală profesională 8,09% au urmat școală postliceală 0,35% a absolvit Studii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
școală postliceală 0,35% a absolvit Studii universitare de scurtă durată (colegiul) 24,64% au studii superioare 3,51% studii postuniversitare O serie de studii au investigat impactul pe care îl are nivelul educațional al părinților, în special al mamelor adoptatoare, asupra adopției. În majoritatea acestora s-a arătat că mamele cu un nivel educațional ridicat sunt mai predispuse să înregistreze un eșec în construirea relației cu copilul adoptat 105. De exemplu Barth și Berry 106 demonstrau că rata de întrerupere
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
s-a arătat că mamele cu un nivel educațional ridicat sunt mai predispuse să înregistreze un eșec în construirea relației cu copilul adoptat 105. De exemplu Barth și Berry 106 demonstrau că rata de întrerupere a adopțiilor în rândul părinților adoptatori absolvenți de facultate este de două ori mai ridicată (26%) decât rata adopțiilor întrerupte în cazul părinților adoptatori absolvenți de liceu (11%), în ciuda faptului că, părinții cu un nivel educațional ridicat acceptă, într-un procent mai mic, adopția copiilor cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
construirea relației cu copilul adoptat 105. De exemplu Barth și Berry 106 demonstrau că rata de întrerupere a adopțiilor în rândul părinților adoptatori absolvenți de facultate este de două ori mai ridicată (26%) decât rata adopțiilor întrerupte în cazul părinților adoptatori absolvenți de liceu (11%), în ciuda faptului că, părinții cu un nivel educațional ridicat acceptă, într-un procent mai mic, adopția copiilor cu nevoi speciale. Aceeași autori, într-un studiu ulterior au constatat că există o legătură invers proporțională între nivelul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
un grad de coeziune mai ridicat decât cele care eșuează în procesul de adopție 108. Din punct de vedere economic studiile arată că familiile adoptive au un standard de viața peste medie 109. Această constatare este valabilă și pentru părinții adoptatori români așa cum s-a arătat în studiile realizate până în prezent. Studiul realizat de Mărginean, Cojocaru și Furman 110 asupra familiilor care au adoptat prin intermediul Fundației Holt arată că media venitului lunar al acestor familii este de 247,15$, respectiv 78
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
30$. Cu toate acestea, 27% dintre familiile adoptive din România care au adoptat între 1990 și 1999 prin intermediul Fundației Holt au declarat că au resimțit nevoia unui suport financiar din partea statului pentru creșterea copilului adoptat 111. Discrepanțe în ceea ce privește venitul părinților adoptatori în raport cu a celor biologici sunt înregistrate și în studiile internaționale (Tabel 2.4). Tabelul 2.4 Venitul mediu al părinților adoptatori comparativ cu venitul mediu a părinților biologici Autorul/ anul cercetării Eșantion Media venitului lunar pentru familia adoptivă în anul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
declarat că au resimțit nevoia unui suport financiar din partea statului pentru creșterea copilului adoptat 111. Discrepanțe în ceea ce privește venitul părinților adoptatori în raport cu a celor biologici sunt înregistrate și în studiile internaționale (Tabel 2.4). Tabelul 2.4 Venitul mediu al părinților adoptatori comparativ cu venitul mediu a părinților biologici Autorul/ anul cercetării Eșantion Media venitului lunar pentru familia adoptivă în anul realizării studiului Media venitului lunar pentru familia biologica în anul realizării studiului Tessier et al, 2005 1333 de familii din Canada
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
anul realizării studiului Tessier et al, 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Familie adoptivă 7338$ Salariul mediul lunar 4665$ Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 de părinți adoptatori din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Familie adoptivă 247,15$ Pe cap de familie 78.46$ Salariul mediul lunar -106,30$ Evaluând printre alte variabile, asocierea dintre venitul familiei și reușita adopției în cazul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au adoptat copii cu dizabilități. Rezultatele referitoare la impactul structurii familiei (mai ales prezența sau absența altor copii in familie (biologici, adoptați) sunt în multe cazuri contradictorii. O serie de studii au arătat că prezența copiilor biologici in cadrul familiilor adoptatoare și cu atât mai mult a copiilor de vârstă apropiată cu cea a copiilor adoptați determină o creștere a riscului de eșec în procesul de adopție 115. Aceste rezultate nu au fost însă confirmate de alte studii 116. Barth și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copiilor adoptați determină o creștere a riscului de eșec în procesul de adopție 115. Aceste rezultate nu au fost însă confirmate de alte studii 116. Barth și Berry 117 au arătat că, impactul diferă în funcție de relația celorlalți copii cu părinții adoptatori: copii biologici, copii adoptați, posibil frați. Berry 118 arăta ulterior, mai precis în 1997 că, adopția fraților nu influențează nici negativ, nici pozitiv stabilitatea adopției, dar plasarea unor frați într-o familie în care există copii biologici determină un risc
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
masculin, în timp ce rata adopțiilor desfăcute este ușor mai ridicată pentru copiii de gen feminin Tabelul 2.5 Stabilitatea adopției în raport cu genul copilului Autorul/ anul cercetării Eșantion Procentul adopțiilor întrerupte/desfăcute în funcție de genul copilului Smith et al. 2006 15.947 familii adoptatoare din SUA întrerupte Masculin 9,7 Feminin 9,26 Barth et al., 2002 8.647 familii adoptatoare din Carolina de Nord desfăcute Masculin 0,60 Feminin 1,00 Cercetările referitoare la vârstă sunt mult mai relevante. Majoritatea cuplurilor preferă și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Stabilitatea adopției în raport cu genul copilului Autorul/ anul cercetării Eșantion Procentul adopțiilor întrerupte/desfăcute în funcție de genul copilului Smith et al. 2006 15.947 familii adoptatoare din SUA întrerupte Masculin 9,7 Feminin 9,26 Barth et al., 2002 8.647 familii adoptatoare din Carolina de Nord desfăcute Masculin 0,60 Feminin 1,00 Cercetările referitoare la vârstă sunt mult mai relevante. Majoritatea cuplurilor preferă și adoptă copii mici, cu vârsta sub patru ani. De exemplu statisticile naționale arată că, în Anglia și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]