5,298 matches
-
Zoltán; Antonio Momoc, Antonio (eds.), Activiști mărunți. Istorii de viață, Editura Curtea Veche, București, 2007. Șerbănescu, Tia, Femeia din fotografie. Jurnal, 1987-1989, Editura Compania, București, 2002. Touraine, Alain, Lumea femeilor, traducere de Magda Jeanrenaud, Grupul Editorial Art, București, 2007. Voinescu, Alice, Jurnal, vol. I-II, Editura Polirom, Iași, 2013. "Emanciparea prin muncă" și reconstrucția statutului femeii: o privire dinspre postcomunism Alina HURUBEAN Abstract: The domestic work, seen as a hypostasis of the labour of care performed within the family mainly by
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
16 V. Țârău, " Problema femeii și instaurarea comunismului în Europa Centrala și de Est", în Ghizela Cosma și Virgiliu Țârău (coord.), Condiția femeii în secolul XX, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, p. 137. 17 Băluță, Oana, Dragolea, Alina, Iancu, Alice, Gen și interese politice. Teorii și practici, Editura Polirom, Iași, 2007, pp. 46 și 94. 18 Ph. Barthelemy, R. Granier, M. Robert, Demografie și societate, traducere de Doina-Nicoleta Mitroiu, prefață de Adrian Netedu, Editura Institutul European, Iași, 2009, p. 185
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
fost domiciliul forțat), enumerăm doar câteva titluri, care trimit la relatări consistente ale cotidianului din perioada comunistă, imposibil de ignorat: Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat. Memorii, vol. I. (1944-1947), și vol. II (1947-1959), Editura Humanitas, București, 2007-2009; Alice Voinescu, Jurnal, vol. I-II, Editura Polirom, Iași, 2013; Doina Jela, Telejurnalul de noapte. Jurnal, Polirom, Iași, 1997; Maria Banuș, Însemnările mele, 1945-1999, Editura Cartea Românească, București, 2014; Constanța Buzea, Creștetul ghețarului. Jurnal, 1969-1971, Editura Humanitas, București, 2009; Ioana Em
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de admirație pentru binemirositoarea ei mătușă de la oraș, cea cu unghiile lăcuite și elegant îmbrăcată, țâșnește cu prima ocazie din lumea satului spre cea a orașului. Fabrica îi oferă posibilitatea independenței, apoi se mărită cu Gicu și o are pe Alice, cea care urmează să plece în Canada de unde îi aduce și un ginere. Canadianul i se pare prea puțin pentru ce visa ea pentru Alice, e prea neprotocolar, e direct, e practic. El vine în România să-i cunoască pe
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
orașului. Fabrica îi oferă posibilitatea independenței, apoi se mărită cu Gicu și o are pe Alice, cea care urmează să plece în Canada de unde îi aduce și un ginere. Canadianul i se pare prea puțin pentru ce visa ea pentru Alice, e prea neprotocolar, e direct, e practic. El vine în România să-i cunoască pe părinții Alicei, drept urmare mama se pregătește cu mâncăruri specifice sărbătorii dar... canadianul preferă restaurantul. Altă dilemă acum, cu ce se îmbracă ea și soțul, abia
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
care urmează să plece în Canada de unde îi aduce și un ginere. Canadianul i se pare prea puțin pentru ce visa ea pentru Alice, e prea neprotocolar, e direct, e practic. El vine în România să-i cunoască pe părinții Alicei, drept urmare mama se pregătește cu mâncăruri specifice sărbătorii dar... canadianul preferă restaurantul. Altă dilemă acum, cu ce se îmbracă ea și soțul, abia de au niște haine vechi de gală. Se împopoțonează cum pot mai bine, doar e sărbătoare, își
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în uzaj și variante extinse, precum it. "psittaco- ornitosi polmonare" (s.f.), pt. "pulmăo dos criadores de pάssaros" (s.m.) [BR]. III.9.2. Metafore "călătoare" Fac parte din clasa metaforelor "călătoare": med. blestemul Ondinei, călcâiul lui Achile, mărul lui Adam, sindromul Alice în Țara Minunilor etc. utilizate în sociolingvistică, mai ales, în discursul specializat cu grad mare de popularizare a științei. În sens general, conceptul de metaforă "călătoare" este utilizat în studiul lexicului și are în vedere construcții cvasi-universale, aparținând "moștenirii culturale
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
La Découverte et UNESCO, Paris. TAGLIAVINU C., 1977: Carlo Tagliavini, Originile limbilor neolatine - Introducere în filologia romanică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. TENESIERE, L., 1959: Lucien Tesnière, Éléments de syntaxe structurale, préface de Jean Fourquet, Librairie C. Klincksieck, Paris. TOMA ALICE, 2006: Alice-Cristina Toma, Lingvistică și matematică. De la terminologia lexicală la terminologia discursivă, EU, București. TURNER M., 1987: Turner M., Death is the Mother of Beauty: Mind, Metaphor, Criticism, University of Chicago Press, Chicago. URSU, N.A., 1962: N.A. Ursu, Formarea terminologiei
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
etc.”. Ori „Păstorel n-a făcut...”, dar e „chemat”. Păstorel ar fi fost chemat „să spună ce anecdote spune, ce glume făcea la adresa guvernului sau a nu știu cui”. Sache o Întreabă „cum e aia cu măgarul, că el nu-și amintește”. Alice (soția) Întreabă dacă au găsit-o, doamna zice că nu. Pastorel a publicat-o, dar În casă avea cartea cu filele tăiate. E vorba de fabula sa intitulată „Măgarul”. Sache apreciază că „Păstorel a fost prudent, nefiind deloc zăpăcit”, doamna
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
va fi chemat, el, Sache, va ști el ce să spună. Din când În când sună telefonul, vocea din off apreciază apoi că „a stat În liniște În pat”. Iată și alte relatări privind siguranța statului: „Sache a discutat cu Alice despre starea sănătății lui”, „Sache a stat În liniște În casă”, „Sache a stat În liniște, iar Alice s-a ocupat de pisici”, „Sache și Alice au discutat despre chestiuni gospodărești, apoi despre casa lor”, „Alice s-a dus la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
din off apreciază apoi că „a stat În liniște În pat”. Iată și alte relatări privind siguranța statului: „Sache a discutat cu Alice despre starea sănătății lui”, „Sache a stat În liniște În casă”, „Sache a stat În liniște, iar Alice s-a ocupat de pisici”, „Sache și Alice au discutat despre chestiuni gospodărești, apoi despre casa lor”, „Alice s-a dus la croitor”, iar „la ora 22.45 au venit În cameră și s-au culcat, s-a făcut liniște
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
liniște În pat”. Iată și alte relatări privind siguranța statului: „Sache a discutat cu Alice despre starea sănătății lui”, „Sache a stat În liniște În casă”, „Sache a stat În liniște, iar Alice s-a ocupat de pisici”, „Sache și Alice au discutat despre chestiuni gospodărești, apoi despre casa lor”, „Alice s-a dus la croitor”, iar „la ora 22.45 au venit În cameră și s-au culcat, s-a făcut liniște, care s-a menținut În tot restul nopții
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Sache a discutat cu Alice despre starea sănătății lui”, „Sache a stat În liniște În casă”, „Sache a stat În liniște, iar Alice s-a ocupat de pisici”, „Sache și Alice au discutat despre chestiuni gospodărești, apoi despre casa lor”, „Alice s-a dus la croitor”, iar „la ora 22.45 au venit În cameră și s-au culcat, s-a făcut liniște, care s-a menținut În tot restul nopții”. Individul a vegheat deci toată noaptea, să audă dacă mai
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
paradisiace, când corectitudinea politică nu teroriza plaiurile mioritice prin vigilența unor comisari străini și autohtoni, printre cimiliturile benigne ale zilei circula și aceasta: „Ce ne facem noi, țiganii,/ Dacă vin americanii?/ Că ne scuipă din service/ Și ne-mpușcă cu alice”. Deși mulți din bunicii noștri, de diferite etnii dar cu toții cetățeni români, jucau table, așezați pe taburete în jurul Arcului de triumf, așteptându-i pe americani, aceștia n-au apărut. Au venit ceva mai târziu, după ce cu scuipatul oamenilor „din service
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
peste lanuri și pe întinderea șesului vedere mai largă, așa că peisajul era variat, vederea mai puțin închisă de marile lanuri de porumb și floarea-soarelui. Până la vremea prânzului, ne-am așezat gospodăria, fân proaspăt pentru culcuș în colibă, pușca, praful și alicele, cutia cu chibrituri și sarea la un loc mai sus ferit de umezeală, săculețul cu făină în fundul colibei, căruța în latura colibei și sub căruță locul coteiului lângă o roată acoperită cu fân ca să aibă și el umbră. Mai departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
nepoților care se jucau de-a v-ați ascunselea. Moș Gheorghe nu avusese decât un singur copil, dar îl binecuvântase Dumnezeu cu patru nepoți, doi băieți și două fețe, frumoși, sănătoși tun și foarte inteligenți. Cei mai mari, Crin și Alice, erau de vârste foarte apropiate și stăteau mai mult împreună. Cei mai mici, Lăură și Sorin, formau o altă „echipa”, măi veselă și mai neastâmpărata. Curtea părinteasca era destul de mare, cu multe acareturi, așa încât copiii își găseau cele mai tainice
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Colecția UNIVERSITARIA 131 Seria Sociologie Seria Sociologie este coordonată de Ion I. Ionescu Consiliul științific: ALAIN VILBROD, Brest, Franța; GILLES FERRÉOL, Poitiers, Franța; ALICE TOME, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mons, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța, MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEANLOUIS DEROUET, Paris, Franța; GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Algarve, Portugalia. Dumitru Popovici este conf. univ. dr. la Catedra
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
vizuale privitoare la evenimentele actuale -, piesa lui Vlad Zografi reintră în cele din urmă în vadul tragediei antice. Omul și destinul La o distanță de trei decenii una de cealaltă, apar două monografii românești despre marii tragici elini : Eschil de Alice Voinescu (1946) și Sofocle și condiția umană de Zoe Dumitrescu-Bușulenga (1974). Autoarele provin din lumea universitară bucureșteană : prima predă istoria teatrului la Conservatorul de muzică și artă dramatică, a doua explică literatura universală și comparată la Universitate. Turnura sistematică și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
din lumea universitară bucureșteană : prima predă istoria teatrului la Conservatorul de muzică și artă dramatică, a doua explică literatura universală și comparată la Universitate. Turnura sistematică și didactică a expunerii trădează formația autoarelor, destinatarul prelegerii fiind vădit în cazul lui Alice Voinescu, mereu preocupată să atragă atenția asupra dificultăților de interpretare a textului antic de către actorii moderni . Lucrările prezintă trăsături comune, de formă și de conținut. Organizarea este similară : după două capitole introductive menite să fixeze locul autorilor cercetați în literatura
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tragediilor în cauză, pentru ca apoi concluziile ample să rețină aspectul cel mai semnificativ al exegezei. În deschiderea monografiei sale - contemporană cu tentativele unor dramaturgi ca Dan Botta, Mircea Eliade și Radu Stanca de a relua în spirit modern miturile eline -, Alice Voinescu arată de ce nașterea tragediei este esențială în cultura greacă. Concentrându-se asupra ființei celei mai slabe din univers și întrebuințând stilul dramatic, în stare să exprime natura dinamică a omului înfiripată din tensiunea dintre trupul și sufletul său (p.
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
afirmă în lupta de la Salamina unde grecii înfruntă destinul spre a asigura izbânda democrației asupra despotismului : actul tragic îl săvârșește conștiința liberă a unui neam întreg (p. 103). Protagonistul din Cei șapte în fața Tebei corespunde profilului eroului tragic imaginat de Alice Voinescu. De la început, Eteocle respinge lamentația corului de femei și își îndeamnă concetățenii să lupte împotriva naturii pasive a deznădejdii (p. 112). Adept al eroismului bărbătesc în fața resemnării feminine, el este omul cel nou care prin act își salvează eul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
se descătușa din determinism (p. 125). Eteocle nu speră în propria salvare, dar acceptă jertfa vieții sale pentru a răscumpăra prin ea o vină strămoșească (p. 125). Supraviețuirea Tebei compensează pierirea celor doi frați. Din punctul de vedere al lui Alice Voinescu, orașul rezistă asediului pentru că Eteocle, prin actul riscului total, preia răspunderea de a împlini rânduiala destinului (p. 133). În Prometeu înlănțuit protagonist este titanul pedepsit pentru că a susținut cauza oamenilor cărora le-a dăruit focul. În această interpretare, oricât
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
fapta eroică a cugetului. Pe de altă parte, spiritul elin se face simțit într-o tragedie în care geniul etern omenesc biruie haosul (p. 175). Orestia dezvăluie pe larg concepția eschiliană despre relația eroului tragic cu destinul, așa cum o descifrează Alice Voinescu. Din legenda bazată pe o concepție religioasă primitivă dramaturgul alege momentele cu care poate construi morala nouă a omului tragic. În locul unității rasiale și al legii talionului, centrală devine problema răspunderii omului în contextul întâmplărilor care-l covârșesc (p.
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
apare omul tragic care își cucerește Eul în suferință (p. 281). Uciderea Clitemnestrei este fapta destinului, dar Oreste este un instrument răspunzător. Scena furiilor înfățișează trezirea morală a eroului care își caută altă justificare decât dreptatea răzbunării. În opinia lui Alice Voinescu, zbuciumul personajului nu îi provoacă zdruncinarea minții, ci luciditatea. Oreste își asumă vina pentru faptele lui cu eroismul riscului total (p. 284). Dintre personaje, Electra are o natură exclusiv lirică, căci în pofida agitației, nu iese din ordinea firească : o dată ce
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de la Salamina. Doar întâlnirea cu absolutul destinului dă ființei relative a omului locul său propriu în univers, tragicul fiind categoria constitutivă a omenescului (p. 334). Dacă Werner Jäger socotea că în centrul operei eschiliene se află destinul ce domină cosmosul, Alice Voinescu crede că relevant este interesul pasionat pentru soarta individului (p. 335). Noutatea creației eschiliene nu constă într-o dramatizare exterioară prin punerea în scenă a întâmplărilor mitice, ci în nașterea omului tragic din actul dramatic al luptei cu destinul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]