10,371 matches
-
glas de clopot..., I, Chișinău, 1989; Peste Carpați, peste cutremure..., Chișinău, 1989; 101 poeme haiku - 101 poèmes haiku - 101 Haiku Poems, ed. trilingvă, tr. Constantin Frosin, Virginia Cazacu, București, 1994; Dialoguri de sânge, București, 1995; Necropole pentru suflet, București, 1996; Altarul muzelor, București, 1997; La casa cu nebuni, București, 1997; Ucenic la Eminescu, București, 1997; Din gulagul românilor..., București, 1998; Eu sunt născut în Bucovina..., București, 1999; Codrii Cosminului, București, 1999; Poem nocturn sau Testamentul unui poet postmodernist, Timișoara, 2000; 111
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
drum al ispășirii spre țară („Crucea Ta o duc în spate,/ Drum al vântului și-al ploii/ Dor pribeag, singurătate.../ Și cum urc cu Tine-n pripă,/ Tu Te scrii în pieptul meu,/ Zbor cu moartea-ntr-o aripă,/ Scump altar Lui Dumnezeu.”). Cântece din fluier adună poeme datând din anii ’50-’51, din care doar puține și-au găsit locul în paginile revistelor românești din exil. De aici, și o anume tentație a înregistrării conjuncturale, ca și o vizibilă tendință
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Sus, pădurea, fantasmele medievale, copilăria circumscriu un filon autohton prezent și în scrisul altor poeți tineri (bucovineni și ardeleni) din anii ’30. M. cultivă ipostaza unui dezrădăcinat răzvrătit, peregrin anonim „între două lumi”, între „orașul desfigurat de cimitire multe” și „altarul unei mici biserici”, căutând „calea către Olimp”. Târzii, celelalte două culegeri de poeme, Iarba stelelor (1968) și Momentele marmorei (1976), redimensionează universul imagistic inițial în „forme de expresie tot mai sintetice” (Haralambie Țugui), reduse uneori la simpla notație, cu miza
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
să se refugieze din Cernăuți, unde revine în 1941, pentru a-l părăsi definitiv în 1944. Retras la Râmnicu Vâlcea, continuă să scrie și mai colaborează până în 1947, când i se interzice să mai publice, la „Gazeta Transilvaniei”, „Candela”, „Provincia”, „Altarul Banatului”. A continuat și după 1947 să acorde timp și energie preocupărilor sale, lăsând mai multe lucrări definitivate, printre care se numără monografia Iraclie și Ciprian Porumbescu (parțial publicată postum, în 1986), tratatul Stilistica românească și cartea de însemnări Drumuri
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
adjunct al lui Perpessicius, apoi - între 1971 și 1983 - director), Pavel Pereș, Adriana Daia, Nicolae Ciobanu (1985-1987), Dan Petrescu și Alexandru Condeescu. La Fondarea M. L. R. a contribuit hotărâtor Perpessicius, care spunea că această instituție culturală „cată să fie altarul pe care flacăra verbului românesc, întrupat în cele mai frumoase opere ale scriitorilor, să continue să ardă, să lumineze și să încălzească”. Fondatorul a fost ajutat de numeroase personalități, între care Tudor Arghezi, Mihai Beniuc (atunci președinte al Uniunii Scriitorilor
MUZEUL LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288341_a_289670]
-
decernat Marele Premiu ,,Năsturel Herescu” al Academiei Române (1913) pentru traducerea epopeii Iliada de Homer. După începutul modest cu poeziile din Gânduri și vise, talentul poetic al lui M. se manifestă în volumele Alme sol (1925), Bair di cântic armânescu (1931), Altare (1934), Ritual pentru tine (1934) și Tropare (1940). Versurile îi sunt influențate de lirica greacă, lucru vizibil în special în secțiunea Anacreontice din placheta debutului. Spiritul apolinic este tot mai pregnant începând cu Alme sol, în care soarele este slăvit
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
cântec, o, Soare,/ Și urma ta albă sărut.//[...] Și cum ești în faptă sublim/ Pe calea ce urcă spre singurul bine,/ Învață-ne vrednici să fim/ De viață prin jertfa de sine,/ Tot astfel și noi să iubim”). Și în Altare ofranda lirică e închinată astrului suprem, iar cultul fecundității naturii se desăvârșește în poeme precum Ideal, Nepenthes, Piramidă, Înger de lumină, Nupțială, Fugară, Urania. Devot al calofiliei baudelairiene și al simbolismului, poetul înalță mereu imnuri frumuseții care nu moare (,,Floriș
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
1908; Atena și ruinele ei, București, 1910; Istoria Românilor din Pind. Vlahia Mare (980-1259). Studiu istoric după izvoare bizantine, București, 1913; Alme sol, București, 1925; Poezii, București, 1925; Descătușare, București, 1928; Bair di cântic armânescu, București, 1931; ed. București, 1989; Altare, București, 1934; Ritual pentru tine, București, 1934; România și Elada, București, 1934; Români din Bulgaria medievală, București, 1937; Tropare, București, 1940; Poeme, îngr. Sanda Diamantescu și Radu Hâncu, București, 1970; Studii istorice privitoare la trecutul românilor de peste Dunăre, îngr. Nicolae
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
5 apartamente, București, str. Episcop Ilarion 17. Galați, str. Republicii 154. 3042. Glatz Alex., 2 apartamente, București, str. Moise Nicoară 7. Predeal, Gen. Dobrescu. 3043. Georgescu Paraschiv, 4 apartamente, București, str. Zaharia 10. 3044. Gheorghiceanu Ștefan, 4 apartamente, București, str. Altarului 2 bis. 3045. Garoiu Niculina, 3 apartamente, București, str. Vasile Conta 3-5, str. Brezoianu 53. 3046. Goldenberg Michel, 5 apartamente, București, cal. Văcărești 83. 3047. Georgescu Gh. și Maria, 4 apartamente, București, cal. Dudești 171. 3048. Gutman A., 4 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Georgescu Petre, 2 apartamente, București, str. Jules Michelet 25, str. Episcopiei 5. 3315. Gohl Andrei și Gohl Ludmila, 6 apartamente, București, str. Serg. Nastase Pamfil 31 A. 3316. Gherghiceanul Niculae și Elenă, 5 apartamente, București, str. Procopie Dumitrescu 6, str. Altarului 6, 26. 3317. Granescu Vasile, 4 apartamente, București, str. Andrei Muresanul 27, str. 11 Iunie 7, str. Atena 8. 3318. Ganea Tania și Sterie, 4 apartamente, București, str. Viitor 99. 3319. Grigorescu Moștenitori, 14 apartamente, București, str. G-ral Doda 10
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
3373. Gavrilescu Tudor, 4 apartamente, București, aleea Zânelor 3. 3374. Georgescu Elenă, 4 apartamente, București, str. Cazărmii 22 a; str. Nerva Traian 88. 3375. Gregorian Ana, 4 apartamente, București, str. Dr. Severeanu 25. 3376. Gherghiceanu Matei, 4 apartamente, București, str. Altarului 6. 3377. Garoflid Elenă, 2 apartamente, București, str. Alex Sahia 35. 3378. Georgescu Mihail, 3 apartamente, București, str. Aviat. N. Drossu 29; str. Aviat. P. Cretu 43; str. C. A. Rosetti 14. 3379. Gheorghelas Pavel, 4 apartamente, București, str. Av.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
apartamente, Ploiești, str. Mareșal Malinovski 11; str. M. Kogălniceanu 1. 3385. Golescu Dimitrie, 9 apartamente, București, str. Dr. Ciru Iliescu 26. Vasile Roaita, Vila Neptun. Constantă, str. Ștefan cel Mare 2. 3386. Gherghiceanu N. Gh. Ion, 3 apartamente, București, str. Altarului 2; calea Moșilor 189; str. Vaselor 31. 3387. Gembech Aurora, 3 apartamente, București, str. Lucaci 11. 3388. Gerota Maria, 2 apartamente, București, str. Alex Sahia 7-9. H. 3389. Haralamb Doroteea, 5 apartamente, București, str. Delea Veche 33. 3390. Hilt George
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
asumă riscul, desfășurând un adevărat ceremonial de trucuri și de subterfugii pentru a limita sfîșierea cuvintelor, cu care vrea să sperie moartea, păstrându-și vigoarea și tinerețea. Are conștiința destinului („tigrii albi”) și a artei sale, ca o pedeapsă pe altarul unui „poem sacrificial”, de unde nu există cale de întoarcere, și își întoarce ruga către Dumnezeu, „principiul principiilor”, știind că va fi primită în grădina unde bat zilnic la poartă poeme însângerate. În placheta Ecoul clipei (2003) este experimentat și laconismul
MILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
vedere. Toți comentatorii au remarcat tensiunea emoțională și forța liricii sale, dar au subliniat totodată imperioasa necesitate a autocontrolului, a impunerii unei rigori stilistice. Fiindcă, în cadrul aceleiași poezii, pot fi întâlnite imagini de o remarcabilă puritate: „Și tu ești un altar de borangic ușor /sub care se cunună soarele cu luna, /tu ești în fruntea mea de foișor /un uriaș copil, râzând întruna” (Rugăciune către Efemera), alături de incredibile asociații de vocabule, care șochează nu prin insolitul lor (benefic, dacă ar fi
MITROI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288187_a_289516]
-
ca acest volum să fie o ediție definitivă. Doresc să mulțumesc tuturor celor care au sprijinit vocea subiectivă a acestei cărți și, mai ales, soției mele Ema. M-am bucurat totodată de sfatul părintesc și prietenesc al unor slujitori ai altarului, pe care doresc să-i menționez: ieromonahul Iustin Marchiș de la biserica Stavropoleos din București, în prezența căruia am simțit puterea vindecătoare a rostirii adevărului; preotul Nicolae Marcu din parohia Micălaca-Nouă a orașului Arad, sacerdot transilvănean mult încercat în anii grei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
era rostită, adesea, într-o cheie apocaliptică. În 1989, freamătul Revoluției din Timișoara ajunge la Arad mai devreme decât în toată țara. Catedrala avea porțile închise și protestatarii au fost secerați pe treptele ce puteau duce, în zile binecuvântate, către altar. Mitropolitul locului era într-o vizită ecumenică. La Arad, în seara de 20 decembrie 1989, lumea aștepta un gest de solidaritate între bănățeni. După doar douăzeci și patru de ore vedeam șiruri lungi de mașini blindate (în traducere liberă: orbite) venind dinspre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
profetism. Transferând responsabilitatea instrucției religioase pe umerii laicilor care profesează în școlile primare și gimnaziale, liderii Bisericii n-ar trebui să mai deplângă proporția în care adolescenții români și țigani se întâlnesc nu la rugăciune, la școlile duminicale și în fața altarelor, ci la zaiafet, în orbitoarele discoteci orășenești. Ineficienta intervențiilor statului în problema integrării țiganilor este vizibilă, deși resursele financiare ale instituțiilor guvernamentale nu sunt deloc neglijabile. Politicile welfare state sunt însă rareori garantul unei juste emancipări sociale, care nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cosmic; existența nu pare să aibă decât o consistență granulară. Când oftăm îngândurați și zicem „deșertăciunea deșertăciunilor, totul e deșertăciune”, nu facem decât să incriminăm lotul comun de ambiții și decepții subiective; pasiunile umanității atee sunt tot atâtea pietre de altar într-o jertfă colectivă cerută de idolii nevrozei. Din acestea se înalță, treptat, zidul plângerii noastre; acolo, omul deploră infinita caducitate a unei lumi prăbușite în uitare. Denunțul mondenitățiitc "Denunțul mondenității" Plânsul pocăinței silabisește dorința noastră de veșnicie. Deznădejdea la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
luminii necreate, precum și puterea lui Hristos peste începătoriile, domniile și stăpâniile întunericului. Rugăciunea de mijlocire pentru milioanele de victime jertfite în absurdul război mondial (1939-1945) s-a lipit zi și noapte de inima părintelui Sofronie, transformându-i mintea într-un altar sfânt pentru neîncetata jertfă către Domnul. Doar atingând prin răstignire, precum Hristos, abisul iadului făcut de mâna omenească, Sofronie avea să cunoască slava învierii și a înălțării întru cunoașterea veșnicului Dumnezeu 1. Această necondiționată dăruire de sine l-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
este „început și sfârșit” (Apocalipsa 1, 8) în tot ceea ce Scriptura jertfește înțelegerii noastre. Deloc întâmplător, Sfânta Scriptură este venerată de credincioșii ortodocși precum o icoană: la intrarea în biserică, aceștia sărută Evanghelia așezată, alături de icoana praznicului, pe stativul din fața altarului. În timpul citirii pericopei - la liturghie - foarte mulți creștini, în semn de cinstire, îngenunchează. Biserica propune credincioșilor o lectură inspirată, în duh de rugăciune, precedată de un solemn ritual liturgic care pregătește întâlnirea cu Evanghelia. La intrarea (de cele mai multe ori în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
școlii duminicale” pentru creștinii adulți care simt nevoia unui dialog pe teme legate de credință și cunoaștere. Deocamdată, în Biserică, laicul nu are nici un prilej de a fi angajat într-un dialog viu și real, pe temele credinței, cu slujitorii altarului. Câți tineri mai sunt dispuși astăzi să asiste docil la monologul moralist al predicii duminicale? După secole la rând în care pastorația s-a făcut pentru oameni lipsiți, în covârșitoarea lor majoritate, de orice vigilență critică, pasivitatea totală la care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
deceniu aproape contextualist - critica lui Gray din cartea de față e prin urmare ușor decalată. Totuși, cred că Gray are în continuare dreptate să reproșeze lui Rawls și celor care-l urmează pe acesta tendința de a sacrifica politicul pe altarul juridicului. Tendința nu e nici nouă în Statele Unite, nici exclusiv teoretică. Autoritatea simbolică și consecințele practice ale deciziilor tribunalelor americane dau de gândit: Curtea Supremă în special, care are ultimul cuvânt, dar și alte instanțe mai modeste, care inițiază diversele
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
biet schelet. Viața îmbrăca Moartea; Moartea sprijinea Viața; aprigul zeu se cununa cu tînăra Viață, zămislind splendori cu capetele cîrlionțate. Cînd am vizitat, împreună cu regele Tranquo, locul unde era expusă acea magnifică balenă și am văzut craniul ei prefăcut în altar și fumul artificial înălțîndu-se prin deschizătura pe unde-i ieșise cîndva jetul, m-am minunat că regele considera o capelă drept un obiect vrednic de colecția lui. A rîs cînd i-am spus. Dar și mai mult m-a uimit
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Flăcări palide tiveau toate capetele de vergi, iar în vîrful întreit al fiecărui paratrăznet pîlpîiau limbi de foc, astfel încît cele trei catarge ardeau în tăcere în văzduhul cu miros de pucioasă, aidoma a trei lumînări gigantice, aprinse în fața unui altar. Ă Lua-o-ar naiba de barcă! exclamă Stubb, în clipa cînd un talaz uriaș îi lua pe sus mica ambarcațiune, a cărei copastie îi lovise zdravăn mîna cu care încerca s-o priponească. Lua-o-ar naiba, du-că-se! Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ușa gazetelor „independente” și a caselor de editură! Neorientați, cu simplul și insuficientul elan al voinței de manifestare Într-o lume a „frumosului” În care credeam cu un fanatism cam prea confuz, ne ofeream singuri drept jertfe, drept sacrificați pe altarul nesățios al acelui monstru care se numea societatea burgheză „liberală”, - societate În care Într-adevăr aveai libertatea să fii naiv și să mori de foame cu naivitatea ta, să crezi În „absoluturi” estetice intangibile, dar să nu Îndrăznești a-ți
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]