1,733,188 matches
-
supărat, aș dori să-i spun că greșește de două ori în refuzul d-sale. Un premiu poate fi refuzat. Se cunosc destule cazuri, mai mult sau mai puțin, celebre, de la Nobelul lui Sartre la Premiile Naționale pentru Teatru de anul acesta. Și un asemenea refuz este absolut îndrituit. De necomentat, dacă vreți. Fiecare dintre noi e liber în opțiunea sa de a accepta ori nu laurii. Nominalizarea nu se poate însă refuza. Ea este o propunere, nu un rezultat, este
Semnificația unui gest by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15101_a_16426]
-
Gheorghe Grigurcu Barzii noștri din jurul anului 1900 aveau un motiv predilect: cel al dezrădăcinării. Fii ai satului, îi cultivau cu osîrdie nostalgia în paralel cu repulsia pentru "cetatea blestemată", în care se sting visele "curate", se destramă idealurile unei lumi patriarhale. Motivul acesta al meleagului rustic
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
deoarece atît poeții noștri de seamă din interbelic, cît și șaizeciștii "expresioniști" au ajuns la o cosmicizare a crizei afective, la o viziune mai complexă care estompa experiența comună, stereotipă, a despărțirii individului de toposul originar. El revine în ultimii ani, odată cu "reoccidentalizarea" societății românești, cu participarea ei la așa-zisa globalizare. Numai că se produce o mult mai largă deschidere a compasului geografic. Termenii antitetici nu mai sînt cutare sat transilvan și Bucureștii, rolul metropolei autohtone fiind preluat de cele
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
realității imediate, necenzurate, foarte dureroasă" e de găsit doar în versurile rock și hip-hop. În ce măsură Pizdeț e cartea unei generații? E evident faptul că tinerii de azi nu mai au prea multe în comun cu cei de acum douzăeci de ani. Al. Vakulovski încearcă să traseze câteva repere culturale definitorii pentru "generația O", cum o numește el. Nu doar Rushdie, Federman, Miller, Ionesco și Urmuz, dar și Limp Bizkit, Cypress Hill, Marylin Manson, Eminem... E clar faptul că generația O se
Existențialism narcotic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15105_a_16430]
-
Rushdie, Federman, Miller, Ionesco și Urmuz, dar și Limp Bizkit, Cypress Hill, Marylin Manson, Eminem... E clar faptul că generația O se recunoaște în atitudinea grunge venită pe filieră americană. Dacă generația beat se putea defini prin muzica psychedelică, flower-power-ul anilor '60-'70 (pace, întoarcere la natură, halucinogene), astăzi acelor fenomene le răspunde un altul - în esență asemănător - caracterizat prin rock-ul alternativ și fuziunea acestuia cu rap-ul (hart-core), drogurile tari, violență... Florile cusute pe haine de hipioți au fost
Existențialism narcotic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15105_a_16430]
-
Mircea Morariu La ediția din anul 2000 a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, o trupă din Ucraina a prezentat Idiotul, o adaptare liberă după romanul lui Dostoievski. Nu am apucat să văd spectacolul, dar au ajuns până la mine ecouri dintre cele mai variate și cum
Andryi Zholdak sau dinamitarea convențiilor by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15093_a_16418]
-
Doinaș. I-ai cunoscut pe amândoi, ai fost cu amândoi în corespondență. Poate ar fi interesant să vorbești despre relația ta intelectuală cu Doinaș și Sârbu. Virgil Nemoianu: Am intrat în contact cu "Cerul literar" cam prin 1958 (eram în anul 2-3 la Filologia din București) prin Negoițescu și prieteni ai săi. Pentru mine a fost pur și simplu o revelație extraordinară, un miracol: eu aveam impresia că în România nu există, nu mai există nici o literatură sau nici o gândire, că
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
pentru mine ca o universitate alternativă, mi-au îndrumat lecturile, mi-au îndreptat gustul, m-au hrănit cu informație intelectuală. Tot o mirare fantastică a fost să văd solidaritatea și continuitatea acestui grup de oameni constituit cu (atunci) douăzeci de ani în urmă și de fapt continuat cu cel puțin încă 20 de ani. Cu unii din ei am început să mă întâlnesc foarte des, zilnic aproape, cu alții periodic. Mai ales la Doinaș acasă se întâlnea câteodată grupul, spre anxietatea
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
gustul, m-au hrănit cu informație intelectuală. Tot o mirare fantastică a fost să văd solidaritatea și continuitatea acestui grup de oameni constituit cu (atunci) douăzeci de ani în urmă și de fapt continuat cu cel puțin încă 20 de ani. Cu unii din ei am început să mă întâlnesc foarte des, zilnic aproape, cu alții periodic. Mai ales la Doinaș acasă se întâlnea câteodată grupul, spre anxietatea soției, Irinel (cine ar putea s-o condamne, date fiind condițiile), unii au
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
de la începutul secolului: n-avea nimic comun cu bolșevicii, care au sfârșit prin a-l băga la pușcărie, ca și pe toți alți oameni de stânga, după cum bine știm. Cu Doinaș am lucrat cot la cot vreme de 10-20 de ani; eu, știind multe limbi străine, îi traduceam pe loc din poezii engleze, germane; ce era interesant este că talentul lui poetic-lingvistic era atât de colosal că atunci când eu mă împiedicam, căutând cuvântul cel mai potrivit pentru traducere, el (care nu
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
traducere, el (care nu știa limbile acestea străine nici pe departe cât mine) îmi dădea, chiar el cuvântul potrivit. Eu învățam imens, făceam traducerea brută, el o punea în versuri, apoi le citeam împreună, făceam corecturi. Asta în tot cursul anilor '60 și începutul anilor '70; era o delectare excepțională. Pe vremea aceea îl vedeam mai puțin pe Gary, dar în schimb în anii '80, prin corespondență (publicată aproape toată) am compensat, mi-am dat seama mai bine de inteligența și
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
știa limbile acestea străine nici pe departe cât mine) îmi dădea, chiar el cuvântul potrivit. Eu învățam imens, făceam traducerea brută, el o punea în versuri, apoi le citeam împreună, făceam corecturi. Asta în tot cursul anilor '60 și începutul anilor '70; era o delectare excepțională. Pe vremea aceea îl vedeam mai puțin pe Gary, dar în schimb în anii '80, prin corespondență (publicată aproape toată) am compensat, mi-am dat seama mai bine de inteligența și erudiția lui. Eu eram
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
traducerea brută, el o punea în versuri, apoi le citeam împreună, făceam corecturi. Asta în tot cursul anilor '60 și începutul anilor '70; era o delectare excepțională. Pe vremea aceea îl vedeam mai puțin pe Gary, dar în schimb în anii '80, prin corespondență (publicată aproape toată) am compensat, mi-am dat seama mai bine de inteligența și erudiția lui. Eu eram va să zică în America și doar 3 oameni, afară de familie, au avut curajul să corespondeze regulat cu mine: Sârbu, Doinaș
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
drum spre Washington. Am scris îndată un articol sau chiar două în "Times Literary Supplement" din Londra (care este și a rămas, zic eu, cel mai bun hebdomadar intelectual din lume) în care ziceam că cei doi mari scriitori ai anilor '80 în România sunt Sârbu și Steinhardt. Îmi mențin părerea. Aceștia sunt adevărații "optzeciști", nu diverși anonimi care se tot semețesc și se afirmă în sus și în jos. C.F.: Crezi că dacă ar fi fost publicate la timp, cărțile
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
se afirmă în sus și în jos. C.F.: Crezi că dacă ar fi fost publicate la timp, cărțile lui ar fi schimbat ceva în literatura română? V.N.: Nu-mi dau prea bine seama cum ar fi schimbat literatura română a anilor '80. Da, probabil că ar fi schimbat-o, ar fi adus mai multă realitate, mai multă crudă întunecime în ea. Altceva sunt însă absolut sigur că ar fi schimbat, și anume imaginea României. Vezi, dacă Adio Europa ieșea în Occident
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
Cătălin Constantin La sfîrșitul anilor șaptezeci Mathew Lipman, profesor de filosofie la Columbia University, gîndește un program filosofic, destinat nu studenților săi, ci copiilor cu vîrste între șase și optsprezece ani, numit Filosofia pentru copii. Nu o glumă, ci un program serios, în care s-
Copiii nu înțeleg lucruri abstracte by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15104_a_16429]
-
Cătălin Constantin La sfîrșitul anilor șaptezeci Mathew Lipman, profesor de filosofie la Columbia University, gîndește un program filosofic, destinat nu studenților săi, ci copiilor cu vîrste între șase și optsprezece ani, numit Filosofia pentru copii. Nu o glumă, ci un program serios, în care s-a aventurat, mărturisește astăzi profesorul, din neștiință - nu era pe atunci la curent cu teoria lui Piaget potrivit căreia copiii nu pot înțelege ideile abstacte. în ciuda
Copiii nu înțeleg lucruri abstracte by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15104_a_16429]
-
sau Eugenio Montale, născuți înainte de 1900, îi găsim pe Vittorio Sereni și Mario Luzi, născuți în preajma primului război mondial, pe mult mai mai tinerii Andrea Zanzotto, P.P. Pasolini, Giovani Giudici și Maria Luisa Spaziani, pe cei veniți pe lume în anii '30, precum Silvio Ramat și Giovanni Raboni, urmați de ceilalți (este bogată lista numelor de poeți veniți pe lume în anii '50), pînă la cei mai recenți avînd astăzi în jur de patruzeci de ani, între care Francesco Scaramozzino, Giancarlo
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
mai mai tinerii Andrea Zanzotto, P.P. Pasolini, Giovani Giudici și Maria Luisa Spaziani, pe cei veniți pe lume în anii '30, precum Silvio Ramat și Giovanni Raboni, urmați de ceilalți (este bogată lista numelor de poeți veniți pe lume în anii '50), pînă la cei mai recenți avînd astăzi în jur de patruzeci de ani, între care Francesco Scaramozzino, Giancarlo Sissa, Edoardo Zuccato, Maria Luisa Vezzali. Selecția nu a fost deloc ușoară avînd în vedere că astăzi, în italiană, scriu circa
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
cei veniți pe lume în anii '30, precum Silvio Ramat și Giovanni Raboni, urmați de ceilalți (este bogată lista numelor de poeți veniți pe lume în anii '50), pînă la cei mai recenți avînd astăzi în jur de patruzeci de ani, între care Francesco Scaramozzino, Giancarlo Sissa, Edoardo Zuccato, Maria Luisa Vezzali. Selecția nu a fost deloc ușoară avînd în vedere că astăzi, în italiană, scriu circa opt sute de poeți. în afara acestui tip de culegeri, cu caracter general, există multe altele
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
și trimiteri, creionează panorama poeziei de expresie română în secolul XX, punctînd și modificările de optică ale criticii. Astfel, invocîndu-se analize intertextuale și declarațiile unor scriitori (între care Marin Sorescu), al căror debut a coincis cu paranteza de liberalizare din anii '60, se arată că fractura generațională a fost doar aparentă, în ciuda interdicției oficiale de a se vorbi în perioada imediat succesivă celui de al doilea război mondial despre Arghezi, Blaga, Ion Barbu sau Bacovia. Pornindu-se de la această afirmație și
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
Cristian Teodorescu Niște amărîți de țigani care trăiesc din ce găsesc prin gunoaiele Bucureștiului au fost amendați de curînd cu cîte un milion de lei. Tartagă-fiul a fost eliberat din închisoarea unde n-are de stat decît vreo doi ani după ce a ucis doi oameni, judecătorii miloși l-au trimis să-și îngrijească părinții. Primarul Capitalei i-a sfătuit de curînd pe locuitorii cartierelor Militari și Drumul Taberei să învețe să zboare, pînă va fi gata inepția care se cheamă
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]
-
acea stare de "Nu se poate!" vecină cu beatitudinea, față de care rîsul e nimica toată. (Îi sînt și azi recunoscător lui Jean Grossu pentru cele vreo două zile de fericire pe care mi le-a dăruit cînd aveam vreo 13 ani, citind traducerea lui din Svejk.) Perplexitatea pe care mi-o provoacă autoritățile noastre îmi omoară cheful de rîs. Căci semnalul pe care vor să-l dea majoritatea măsurilor enunțate mai devreme ar fi, în esența lui, unul pozitiv: "Ordine, umanitarism
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]
-
dezumflat o minciună: în urma dezvăluirilor din ultimele zile, s-a dovedit că dacă S.R.I. zici, Securitate zici. Tromboanele cu eliminarea vechilor torționari, cu trecerea în rezervă a celor care-au făcut poliție politică s-au risipit precum păpădiile. Am râs ani de zile de argumentele lui Virgil Măgureanu, potrivit cărora a păstrat în S.R.I. doar treizeci la sută din vechii securiști, și nici nu știm ce bine o nimerisem. Șmecheră logică: dl. Măgureanu a uitat să spună că instituția ctitorită de
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
transilvănene, unde biografia securiștilor s-a schimbat într-un singur fel: prin avansarea în grad. Prin urmare, nu mi-am făcut nici o iluzie că dl. Măgureanu chiar a populat cu sfinți instituția în fruntea căreia a tronat vreme de șapte ani. Nu trebuie, totuși, să ne indignăm că Securitatea a încercat, prin toate mijloacele, să-și mențină influența. Chiar instituții mai neînsemnate ar fi făcut la fel. De ce să fi acceptat securiștii să se călugărească în masă, când profiturile și inimaginabilele
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]