5,509 matches
-
analizelor sale pe marginea unor realități de a dreptul terifiante, înscrise în tradiția Ivan cel Groaznic-Lenin-Stalin. Acestea ar putea fi grupate, la modul general și incomplet, în felul următor: 1. Terorismul de stat. Pentru a opri orice mișcare separatistă, ce animă în special populațiile islamice din Caucazul de Nord, serviciile secrete înscenează acțiuni „teroriste”, pentru a-și motiva declanșarea unor operațiuni „antiteroriste” extrem de dure și a unor războaie de exterminare ca acelea din Cecenia. Teama de o dezintegrare după modelul iugoslav
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
3.5. Diferența cu privire la procedura de aviz conform este că, în acest caz, Parlamentul dispune nu numai de drept de veto, ci și de dreptul de a fi consultat pentru a-și sugera opțiunile. Acest drept, la rândul lui, va anima unele grupuri de interes să transmită Parlamentului politicile lor favorite, fapt ce va furniza Parlamentului mai multe alternative, reprezentate în figură cu cerculețe. Ca și în cazul procedurii de aviz conform, propunerea inițială a Comisiei va fi cea marcată cu
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
a), caz în care repartizarea puterii produce un câștig de eficiență, sau dimpotrivă (cazul II.b), caz în care politica ar fi una excesivă. Cadranul III, la rândul lui, prezintă cazul opus celui din cadranul II. Costurile concentrate îi vor anima pe adversarii politicii să preia această arie de putere. Să ne gândim, de exemplu, la politica de demontare a centralelor nucleare vechi. Costurile de reconversie se vor concentra în țara sau țările care le dețin, în timp ce beneficiile se pot extinde
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond (3e), Allyn and Bacon, Boston London Toronto et, 1999. Walker, Rob, Inside/Outside: International Relations as Political Theory, Cambridge University Press, Cambridge, 1993. Weber, Max, Politica, o vocație și o profesie, Editura Anima, București, 1992 Weber, Cynthia, International Relations Theory. A Critical Introduction, Routledge, London and New York, 2001. Waltz, Kenneth, Omul, statul și războiul. O analiză teoretică, Institutul European, Iași, 2001. Waltz, Kenneth, Teoria politicii internaționale, Polirom, Iași, 2006. Wight, Martin, Politica de
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Ibidem, p. 4. 125 Ibidem. 126 Reus-Smit, Christian, Op. cit. 127 Bukovansky, Mlada, Legitimacy and Power Politics: The American and French Revolutions in International Political Culture, Princeton University Press, New York, 2002. 128 Weber, Max, Politica, o vocație și o profesie, Editura Anima, București, 1992, p. 9. 129 Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, Antet XX Press, Filipeștii de Târg, Prahova, 2003, pp. 123-124. 130 Jaspers, Karl, Texte filosofice, Editura Politică, București, 1986, p. 270. 131 Ibidem, p. 271. 132 Marga, Andrei, Filosofia lui
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
astfel încât noua formație pare a fi un compus trunchiat parțial: engl. advertorial "editorial publicitar" < advert[isement] + [edi]torial; animatronics "desene animate realizate electronic" < animat[ed] "animat" + [elec]tronics "electronică"; blaxploitation "exploatarea negrilor" < blacks "negri" + exploitation "exploatare"; japanimation "tip de desene animate de origine japoneză, cu personaje robotizate" < Japan + animation; motel (care la început, în 1925, a fost o denumire comercială) < mot[or(ists')] "automobil(iști)" sau mot[or (car)] "automobil" + [h]otel "hotel"; parascending "ascensiune cu parașuta" < para[chute] + ascending; slanguage
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mult lipsite de temei. Note 1. Martha Bibescu în timpul ocupației germane la București. Studiu de Constantin Iordan, urmat de un fragment din jurnalul prințesei (15 noiembrie 1916-17 martie 1917) în traducerea Lidiei Simion și alte documente. Ediție bilingvă, București, Editura Anima, 2005, p. 14. 2. Arhiva Bibliotecii Naționale a României (în continuare ABNR). Fond Saint Georges. Pachet XCV, Dosar 2, ff. 116-117. 3. Vezi Studiul introductiv la Martha Bibescu..., p. 99. 4. Vezi Alexandru Marghiloman, Note politice, vol. II, Războiul (1916-1917
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Pentru unele detalii, vezi și Martha Bibescu în timpul ocupației germane la București. Studiu de Constantin Iordan urmat de un fragment din jurnalul prințesei (15 noiembrie 1916-17 martie 1917) în traducerea Lidiei Simion și alte documente (ediție bilingvă româno-franceză), București, Editura Anima, 2005, passim. 42 Elisabeta, Paula-Otilia-Elisa, prințesă de Wied (1843-1916), regină a României, cu pseudonimul literar Carmen Sylva. 43 Jules Laforgue (1860-1887), om de litere francez; a fost, printre altele, lector, la Berlin, al împărătesei Augusta, între anii 1881-1886. S-a
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
vorbească despre toate amintirile sale. Iată și cabinetul de lucru al împăratului; intrăm cu grijă, oarecum clandestin, puțin surprinși de propria noastră îndrăzneală și de a vedea, în imobilitatea lucrurilor lipsite de viață, acest loc retras pe care l-a animat prezența agitată a stăpânului. Aici se ține Consiliul, aici se decid acțiunile mașinăriei care poate pune în mișcare sute de mii de oameni, de aici pornesc ordine ale căror consecințe pot fi nespus de temute și de îndepărtate. Mă gândesc
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
un poney de Shetland, care e în grajd, căci nimic nu e mai amuzant decât să vezi cum îi fugărește calul pitic. Se organizează scenariul. Calul va fi urmărit de ogar, mai rapid și mai mare decât el, potaia va anima, cu furia sa, partida în care el nu va fi decât spectatorul. El e cel care-i determină pe rivali să alerge și să se depășească. Înnebunit de lătratul neîntrerupt, îi incită la luptă, îi insultă cu vocea lui cea
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
de rezolvare a problemelor externe). Dacă analizăm câmpul educativ școlar, trebuie să acceptăm că relația profesor elev este una esențialmente dezechilibrată. Dacă pe coordonatele cunoașterii profesorul este știutorul, în mod automat elevul este mai puțin știutorul (și nu este întotdeauna animat de dorința de a cunoaște sau, în orice caz, nu ceea ce oferă școala în planul cunoașterii); dar profesorul reprezintă în mod inerent și adultul, cel înzestrat cu autoritate (chiar putere), ceea ce înseamnă că elevul este copilul, cel nerăbdător să dețină
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
nu este o abstracție. Ea este incarnată într-o persoană care trăiește, ea este o persoană. Exercitându-se, autoritatea este condusă de anumite intenții. Activitatea sa este una morală; rezultă că autoritatea își schimbă complet natura, în funcție de intenția care o animă 76. În conformitate cu această intenție, există două tipuri de autoritate: autoritatea care aservește și autoritatea eliberatoare. Autoritatea care aservește nu are un caracter moral, deoarece nu este animată de intenții dezinteresate. Ea [...] uzează de puterea și de abilitățile de care dispune
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
una morală; rezultă că autoritatea își schimbă complet natura, în funcție de intenția care o animă 76. În conformitate cu această intenție, există două tipuri de autoritate: autoritatea care aservește și autoritatea eliberatoare. Autoritatea care aservește nu are un caracter moral, deoarece nu este animată de intenții dezinteresate. Ea [...] uzează de puterea și de abilitățile de care dispune pentru a-i subordona pe ceilalți scopurilor sale particulare; ea nu caută decât să se înstăpânească asupra lor, pentru profitul propriu 77. În acest caz, profesorul ignoră
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ea nu caută decât să se înstăpânească asupra lor, pentru profitul propriu 77. În acest caz, profesorul ignoră modelul către care urmează să-l îndrume (chiar prin constrângere) pe elev, pentru că, dacă ar sta "cu ochii pe cer", ar fi animat de iubire pentru copiii din fața lui, ceea ce nu i-ar aservi voinței sale. Autoritatea eliberatoare are conștiința faptului că ea nu constituie decât o oportunitate (esențială) în drumul copilului către libertate. De aceea, animată fiind de simțământul carității creștine, ea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
cu ochii pe cer", ar fi animat de iubire pentru copiii din fața lui, ceea ce nu i-ar aservi voinței sale. Autoritatea eliberatoare are conștiința faptului că ea nu constituie decât o oportunitate (esențială) în drumul copilului către libertate. De aceea, animată fiind de simțământul carității creștine, ea se va pune la dispoziția copilului. Ea [...] uzează de puterea și de abilitățile de care dispune pentru a se subordona ea însăși, într-un anume sens, acelora care, la rândul lor, îi sunt supuși
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de clasă, totuși el va intra uneori mai liniștit, iar profesorul va aproba și va întări exact aceste intrări mai aproape de normalitate. Cercetările arată că, treptat, prin modelare, comportamentul se va apropia din ce în ce mai mult de comportamentul acceptabil 140; • deși este animat de cele mai bune intenții, profesorul nu poate ignora orice tip de comportament pe considerentul că nu trebuie să transmită o întărire elevului respectiv; de pildă, nu se pot tolera acele comportamente care îi rănesc pe ceilalți elevi și nu
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
aceasta constituie premisa unei interogări de tip disciplinar. În cazul interesului, Dewey discriminează trei elemente: unul propulsiv, unul obiectiv și unul afectiv. În ceea ce privește elementul propulsiv, John Dewey susține că nu există conștiință vidă, că în orice moment ființa umană este animată de o intenționalitate care o dislocă din indiferență; mai mult, intenționalitatea se obiectivează prin intermediul activității: Acolo unde este viață este și activitate, activitatea fiind animată de o tendință sau de o direcție proprie 207. Intenționalitatea dată a ființei umane generează
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
John Dewey susține că nu există conștiință vidă, că în orice moment ființa umană este animată de o intenționalitate care o dislocă din indiferență; mai mult, intenționalitatea se obiectivează prin intermediul activității: Acolo unde este viață este și activitate, activitatea fiind animată de o tendință sau de o direcție proprie 207. Intenționalitatea dată a ființei umane generează întotdeauna impulsuri și activități spontane care constituie "baza interesului natural"; așadar, clipă de clipă, ființa umană se află sub imperiul unor interese orientate către o
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Vlăduț, secretarul general adjunct, Ioana Lazar și consilierii ministrului și al secretarului de Stat, Maria Busoni, respectiv Tudorel Urian, în fruntea cărora s-au aflat însuși ministrul, Daniel Petru Funeriu și secretarul de Stat pentru Învățământ Preuniversitar, Oana Badea, a animat dialogul cu cei 42 de inspectori școlari generali din toată țara. Această întâlnire a fost un adevărat eveniment, deși caracterul eminamente lucrativ nu a permis nici o manifestare de festivism, cuvinte goale de conținut sau fraze rostite de complezență. “Desantul” conducerii
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
dar folosite în virtutea tradiției culturale universale pe care o moștenim fără voia noastră. (ianuarie 20, 2010) Militantismul feminin și teoriile de gen (II) Studiile de gen reprezintă un subdomeniu al investigațiilor culturale ce proliferează în ultimele două decenii în cadrul dezbaterilor animate de problematica relației bărbat-femeie. Această inepuizabilă temă de discuție marchează istoria civilizațiilor într-o dialectică a relației dintre genuri, locul și rolul femeii în societate constitutind o sursă de opinii generatoare de atitudini de cele mai multe ori contrarii discursului, fie el
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
fel acolo. Imaginea își „ia“ sau obține un loc în societate, cuprinde un loc acolo. Acum, după 11 ani, aș zice că imaginea transmisă se materializează în societate. Așa și cu banii. Avem un băiat care e crainic acolo și animează un pic lumea să vină la deal. El primește banii câștigați de Chris, iar eu îi dau banii lui Chris imediat. Tranzacție directă. Lumea se înghesuie în față și vine cu tot felul. De fapt, oamenii se prezintă mai mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
ieșit totuși la lumină“. Iar Jentsch zice că ai sentimentul ăsta al straniului atunci când „nu știi sigur dacă o ființă care pare să fie în viață trăiește într-adevăr sau, invers, atunci când un obiect lipsit de viață pare să fie animat“. Freud vine și el și spune că e o formă atenuată de anxietate, provocată de ceva ce ți-a fost familiar, dar a devenit straniu. Apare și în literatură, și în film (pentru că eseul e apărut de-abia în 1919
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
ce faci cu el, în ce fel îi dai sens și substanță, ci știind că aveai să te întâlnești cu tovarășii, cu care aveai să critici societatea de consum, să faci proiecte, să militezi, să fii împreună, întotdeauna împreună și animat de un scop și un ideal mai presus de meschina ta persoană". Este într-adevăr mult mai simplu să nu fii tu cel care ia zilnic în piept viața, hotărând ce ai de făcut, ci să faci ce-ți spune
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
-o din greșeală și nici ca să-i vexez memoria. Profesioniștii sunt dedicați, cu un entuziasm așezat, pragmatic, oarecum casnic, exclusiv propriei literaturi, sau cel mult, în timpul liber, celei a unui confrate privilegiat. Gheorghe Crăciun născocea reviste, iniția vaste proiecte editoriale, anima ateliere de creative writing, alcătuia dicționare și antologii ale generației, crea concepte și le punea la lucru, participa la lansări și la emisiuni literare, scria eseuri despre rostul și șansa literaturii, ca și cum ar fi văzut în literatură o instituție de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
chiar și substanța scrisului meu e compusă din dorința, intenția de a scrie." Există desigur de-a lungul acestor zece ani la propriu agonici, și momente de revenire a vitalității și speranței. Dar de cele mai multe ori, ceea ce pare să-l anime nu e un imbold interior ci un admirabil sentiment al datoriei: "Scrisul e o activitate care depersonalizează, până și cei care te citesc cred asta. Dacă ai fost recunoscut ca scriitor, nu mai ai dreptul la ezitare, abandon, slăbiciune. Cei
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]