4,162 matches
-
antropologia însăși. Apar ramuri antropologice noi, centrate pe probleme sociale. Una dintre ele este antropologia bolii. Ea ,,aruncă o lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei...,,.11 Marc Auge și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia,economia și ecologia, politicași religia,filmul etnograficși antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, ce cea aplicată. 3.Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre subiectele clasice
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei...,,.11 Marc Auge și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia,economia și ecologia, politicași religia,filmul etnograficși antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, ce cea aplicată. 3.Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre subiectele clasice ale antropologiei aplicate (rudenia și practicile economice) cunosc astăzi ipostaze actuale pe care autorii cărții le pun foarte bine în evidență. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia,economia și ecologia, politicași religia,filmul etnograficși antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, ce cea aplicată. 3.Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre subiectele clasice ale antropologiei aplicate (rudenia și practicile economice) cunosc astăzi ipostaze actuale pe care autorii cărții le pun foarte bine în evidență. Astfel, relațiile de rudenie sunt, în fond, un subiect clasic și mereu actual. În termenii
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia,economia și ecologia, politicași religia,filmul etnograficși antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, ce cea aplicată. 3.Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre subiectele clasice ale antropologiei aplicate (rudenia și practicile economice) cunosc astăzi ipostaze actuale pe care autorii cărții le pun foarte bine în evidență. Astfel, relațiile de rudenie sunt, în fond, un subiect clasic și mereu actual. În termenii celor doi autori, rudenia rămâne și
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
genetică, de exemplu. Astfel, transsexualismul, sindromul ,,mamelor mercenare,, , conceperea in-vitro și dezbaterile despre posibilitatea clonării umane ne obligă să regândim relațiile tradiționale și moderne de rudenie ce au dominat și domină spațiul european 12 . Un al doile subiect clasic al antropologiei este cel referitor la practicile economice. În Occident, ele sunt gândite acum în raport cu reprezentarea clasică a economiei. Aceasta din urmă este înțeleasă ca un ,,sector autonom,, ce mizează pe datele clasice ale științei economice: ,,mijloace de producție,, , ,,profit,, , ,,raport cerere-
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de producție,, , ,,profit,, , ,,raport cerere- ofertă,, , ,,vânzare-cumpărare,, , ,,credit,, , ,,salariu,, , ,,capital,, etc. Perspectiva de înțelegere a practicilor economice de catre Marc Auge și Jean-Paul Colleyn este una mai rafinată și subtilă. Ea se revendică de la textele clasice de hermeneutică a sacrului, de antropologie și etnologie a religiilor. Conform acestora, faptul economic este, deopotrivă, și fapt social, spiritual, religios, juridic și politic. Trimiterile sunt la studiile clasice despre schimbul economic, combinate cu cercetările de teren despre dar, magie și sacrificiu semnate de Franz Boas
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de Franz Boas, Bronislaw Malinowschi, Marcel Mauss. Toate luate împreună, dar și fiecare dintre ele în parte, sunt ,,fapte sociale totale,, (Marcel Mauss)13. Astazi, cercetarea socio-antropologică a lor nu poate face abstracție de filmul etnografic și, în general, de antropologia vizuală. 4.Filmul etnografic și antropologia vizuală Așa cum afirmă cei doi antropologi, noțiunea de ,,film etnografic,, este una complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține ,,filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale reporterilor de televiziune,,14. Dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Mauss. Toate luate împreună, dar și fiecare dintre ele în parte, sunt ,,fapte sociale totale,, (Marcel Mauss)13. Astazi, cercetarea socio-antropologică a lor nu poate face abstracție de filmul etnografic și, în general, de antropologia vizuală. 4.Filmul etnografic și antropologia vizuală Așa cum afirmă cei doi antropologi, noțiunea de ,,film etnografic,, este una complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține ,,filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale reporterilor de televiziune,,14. Dincolo de aceste realități, cei doi autori pledează
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține ,,filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale reporterilor de televiziune,,14. Dincolo de aceste realități, cei doi autori pledează argumentat pentru filmul antropologic realizat de profesioniști și, prin urmare, pentru predarea antropologiei vizuale în universități - inclusiv în cele românești, aș adăuga eu. De ce? Pentru că nu poți surprinde prin scriitura clasică subtilitățile unui anumit ritual, de exemplu. În Africa, mai mult decât oriunde, ai nevoie (și) de imagine. Dacă nu ești un scriitor
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
15 Până la urmă, provocarea este dublă. Odată din partea celorlalți la adresa ta. Filmând comunități exotice, riști etaliind subtilitățile tehnice ale captării vieții exotice și indigene de către cineaști, Marc Auge și Jean-Paul Colleyn remarcă și o mutație spectaculoasă și oarecum inedită în antropologia vizuală: ,,din ce în ce mai mult, oamenii care erau ,,subiecții,, filmelor etnografice își produc propriile lor imagini și ța socială. Utilizarea strategică a mijloacelor media de către ,,popoarele indigene,, le permite, pentru prima dată în istorie, să-și controleze propria imagine și să lanseze
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
lor imagini și ța socială. Utilizarea strategică a mijloacelor media de către ,,popoarele indigene,, le permite, pentru prima dată în istorie, să-și controleze propria imagine și să lanseze comunității internaționale mesajele pe care le dorește,,17. În concluzie, cartea de- Antropologie lui Marc Auge și Jean-Paul Colleyn este un volum concis și subtil, captivant și provocator, scris clar și accesibil tuturor. Actuala versiune românească este adresată specialiștilor în științele socio-umane, dar și publicului larg cultivat. Magie, știință, vrăjitorie 1. Jean Servier
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
carte din 1977, Les Mots, la Mort, les Sorts, unde sunt analizate practicile vrăjitorești din Bocage. Este o lucrare provocatoare, scrisă în stilul epistemologiei lui Paul Feyerabend și Hans Peter Duerr. Ea aruncă în aer câteva dintre principiile prăfuite ale antropologiei clasice. Iată un exemplu în acest sens: "dintre toate capcanele care ne amenință în munca noastră, sunt două de care am fost învățați să ne ferim ca de ciumă: să acceptăm să "participăm" la discursul indigenului și să cedăm tentațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
reală sensibilitate religioasă. Ambele ipostaze surprind ceva semnificativ din perspectiva lui Mirel Bănică. Se distinge clar din această secțiune textul consacrat pelerinajului, subiect al viitoarei cărți a lui Mirel Bănică 76. Pelerinajul este în opinia autorului ,,o componentă esențială a antropologiei religioase care a traversat culturile și timpul; el a găsit astăzi noi forme de expresie, majoritatea adaptate modernității rituale. Societatea pelerinajului este una a efemerului și a extraordinarului, în care se articulează profund sacrul contaminat, sărbătoarea și o libertate situată
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Până la urmă, scrie Eliade, mitul tare, viu, este cel care ne explică modul cum a ajuns omul ființă culturală, muritoare și sexuală. Sunt luate în seamă semnificațiile unor ,,noțiuni operaționale" ale mitului, cum ar fi cele precosmogonice, teogonice și de antropologie. Pe această linie poate fi asumată și dezvoltată inclusiv distincția lui Eliade între ,,mituri de origine" și ,,mituri cosmogonice". O analiză a transmiterii Tradiției prin cadrele anistorice ale mitului cosmogonic ar putea lua în calcul și stadiile/motivele mitului cosmogonic
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
inlocuit! Mitologii ascunse și manipulări politice Cartea lui Gelu Teampău are un titlu cu adevărat sugestiv: Mit și bandă desenată 90. Abordează o temă inedită, realmente interesantă în peisajul lumii culturale românești. O asemenea temă îmbină eficient filologia cu filosofia, antropologia cu istoria religiilor și cea a mentalităților. Este vorba de relația dintre mit și banda desenată, ultima înțeleasă ca fenomen al culturii de masă. În mod original și creativ, Gelu Teampău plasează mitologia ,,ca fundal și materie primă a narațiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
emoție etc.". Funcțiile benzii desenate sunt clar prezentate: delectare, educație și îndoctrinare, în special pentru elevii ciclului primar din perioada României comuniste . În concluzie, Mit și bandă desenată, prima lucrare de autor a lui Gelu Teampău, este o carte de antropologie culturală cu un subiect rar abordat în România, însă deosebit de incitant și interesant. Este scrisă plăcut și cu nerv. Gelu Teampău ne oferă o carte specială, cu o temă delicată, complexă și dificilă. Reușește finalizarea cu brio a acestui proiect
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
alte religii ale lumii. Dacă am cerceta planul de învățământ și foaia matricolă a absolvenților angajați la Charlie Hebdo (sau la alte jurnale europene) am vedea că respectivii ziariști nu au urmat niciun curs elementar de Istoria religiilor sau de Antropologia și sociologia religiilor. Efectele tragice se văd cu ochiul liber. Cât despre faptul că cei ofensați au mijloace legale pentru a se apăra... nu pot decât să râd. Să râd cu tristețe, evident. Parcă aud discursul unor politicieni autohtoni. Când
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
creștinismului în care Dumnezeu-Tatăl, Fiul și Sfântul Duh apar într-o ,,orgie homosexuală,, fiind vorba de ,,sex în grup cu cele trei persoane ale Sfintei Treimi?" Întrebarea este departe de a fi una retorică. Dimpotrivă. Bibliografie Augé, Marc, Colleyn, Jean-Paul, Antropologia, traducere de Camelia Grădinaru, Editura Institutul European, Iași, 2013. Bălăceanu-Stolnici, Constantin, Dialoguri despre cele văzute și cele nevăzute, Editura Harisma, București, 1995. Bănică, Mirel, Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană, Editura Polirom, Iași, 2014. Bănică, Mirel, Religia în
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
les Sorts, Gallimard, Paris, 1994. Frunză, Sandu, Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor, editia a II-a revăzută și adăugită, 2015. Gavriluță, Cristina, Sacrul și californizarea culturii. Șapte interviuri despre religie și globalizare, Editura Paideia, București, 2008. Gavriluță, Nicu, Antropologie socială și culturală, Editura Polirom, Iași, 2009. Gavriluță, Nicu, Mentalități și ritualuri magico-religioase. Studii și eseuri de sociologie a sacrului, cuvânt-înainte de Ștefan Afloroaei, Editura Polirom, Iași, 1997. Hurezeanu, Emil, Cutia neagră. Istoria prezentă a României in 1001 de minute
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Țepeneag Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea românească în tranziție. Contribuții la o sociologie a capitalismului actual, Ion I. Ionescu Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viață privată, Alina Hurubean (coord.) 1 Marc Auge, Jean-Paul Colleyn, Antropologie, traducere de Camelia Grădinaru, Editura Institutul European, Iași, 2013, p. 7. 2Ibidem 3 Ibidem 4Ibidem 5Ibidem, p. 49. 6 Cristina Gavriluță, ,,Lumea văzută prin ochii antropologului vizual. Interviu cu Jean-Paul Colleyn,, în volumul Sacrul și californizarea culturii. Șapte interviuri despre
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Sacrul și californizarea culturii. Șapte interviuri despre religie și globalizare, București, Editura Paideia, 2008, p. 188. 7Marc Auge, Jean-Pau Colleyn, op. cit., p. 50 8Ibidem 9Ibidem, p. 11 10Ibidem 11 Ibidem, p. 18 12 Pentru detalii asupra subiectului vezi Nicu Gavriluță, Antropologie socială și culturală, Iași, Editura Polirom, 2009, pp. 210-216; 250-257. 13 Amănunte despre semnificațiile metafizice, juridice, politice, sociale și religioase ale darului se regăsesc și în volumul meu, Mentalități și ritualuri magico-religioase. Studii și eseuri de sociologie a sacrului, cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
religiilor, în Jurnal-ul său din 15 septembrie 1979: "Termin Prefața la cartea lui Jean Servier, începută ieri. Cartea e demult epuizată și îmi părea rău că nu o puteam recomanda anumitor studenți, interesați de acest fel de a face antropologie". Eseul de față, intitulat simplu Magia, a apărut în prima sa ediție în 1993 la Presses Universitaires de France. După ea s-a făcut și traducerea în limba română. 24 Constantin Bălăceanu-Stolnici, Dialoguri despre cele văzute și cele nevăzute, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
poveștilor populare românești, 1960), Sabina Cornelia Stroescu (Cu privire la sistemul de clasificare al snoavelor, 1965), Tony Brill ( Principiile clasificării legendelor populare românești, 1966). Se tipăresc bibliografii și alte instrumente de cercetare, studii de istoria folclorului, folcloristicii și etnografiei, studii de etnologie, antropologie socială și culturală, de etnografie, folclor, artă populară, folclor macedoromân, istroromân, meglenoromân și al altor români de peste hotare, folclor străin, recenzii ș.a. Spre deosebire de publicațiile de profil anterioare („Șezătoarea”, „Ion Creangă”, „Ghilușul”, „Tudor Pamfile”, „Făt- Frumos”, „Comoara satelor”, „Izvorașul” ș.a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
această problemă. Studiindu-i opera, vedem că el a cunoscut foarte bine doctrinele privitoare la om, ca și chip și asemănare a lui Dumnezeu și, mai ales, doctrina căderii în păcat. Ioan Cassian transmite Apusului învățătura Bisericii răsăritene legată de antropologia creștină cu tot ceea ce implică aceasta și-și fundamentează toate afirmațiile pe Tradiția Bisericii și pe lectura operelor Părinților, de la Sfântul Ioan Gură de Aur, al cărui colaborator a fost un timp, și până la marii asceți ai Răsăritului pe care
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în Convorbirea duhovnicească XX,7. De asemenea, apar menționate alte două motive pentru care monahul poate vărsa lacrimi în timpul rugăciunii extatice: frica de iad dar și aducerea aminte de judecata lui Dumnezeu. Rugăciunea este pătrunderea lui Dumnezeu de către minte. 8. Antropologia Sfântului Ioan Cassian. La Sfântul Ioan Cassian antropologia este privită sub aspectul desăvârșirii monahale. Trupului nu-i acordă o prea mare atenție având în vedere că sălășluirea în el denotă o plecare de la Domnul și o absență de la Hristos, dar
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]