24,698 matches
-
de până la 1s - reglabil, astfel încât cuplul de pornire crește mult (kick start - zona 2). În continuare, se crește în rampă tensiunea până ajunge la valoarea nominală - 3, procesul de pornire fiind terminat - 4. Există și opțiunea de decelerare a tensiunii aplicate - 5, sau cu frânare dinamică un timp reglabil - 6. Aceste echipamente pot fi prevăzute cu microprocesor adecvat care sesizează perioadele de sarcină redusă și micșorează corespunzător tensiunea aplicată și implicit curentul prin mașină. În modul acesta se reduc pierderile prin
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de pornire fiind terminat - 4. Există și opțiunea de decelerare a tensiunii aplicate - 5, sau cu frânare dinamică un timp reglabil - 6. Aceste echipamente pot fi prevăzute cu microprocesor adecvat care sesizează perioadele de sarcină redusă și micșorează corespunzător tensiunea aplicată și implicit curentul prin mașină. În modul acesta se reduc pierderile prin efect electrocaloric în înfășurări, deci crește randamentul și se ameliorează factorul de putere. În general aceste echipamente creează regimuri deformante deranjante în rețele. b4) Alte modalități de pornire
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
alternativă G1 compus din 3 triacuri (câte unul pe fiecare fază) la puteri mici sau 3 grupe de câte 2 tiristoare conectate în antiparalel (figura 5.29 a), la puteri mari. Prin comanda adecvată a acestor dispozitive se modifică tensiunea aplicată înfășurării, deci se modifică în limite reduse alunecarea sau turația. Mai eficientă pentru turații joase și poziționări precise este folosirea unui gradator în circuitul secundar, unde se formează neutrul înfășurării rotorice, G2. Când ventilele din G2 sunt deschise, rezistența echivalentă
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
cu convertoare de frecvență, prezintă printre altele și avantajele: ameliorarea exploatării proceselor industriale prin creșterea supleței comenzii motorului de acționare, optimizarea consumului de energie electrică, creșterea securității și siguranței acționării. Pentru obținerea unor tensiuni de valori efective și frecvențe variabile aplicate motorului, pornind de la tensiuni de valori efective și frecvențe constante, furnizate de rețeaua industrială de 50Hz se utilizează fie un convertor direct (sau cicloconvertor), fie un convertor indirect sub forma unei cascade redresor - invertor. Convertoarele indirecte pot fi invertoare de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în vedere relația lui k1 din (5.224) se observă că la scăderea fluxului panta dreptelor date de (5.225) crește, de asemenea scade și cuplul critic. Pentru a obține condiția de Ψm=ct., în practică este necesară modificarea tensiunii aplicate statorului după o lege care se poate deduce cu unele aproximații acceptate. Se pornește de la schema din figura 5.48 b) și se exprimă U1, adică:(5.226) unde Lm>>L's2, iar: 2121112 2/ sss LLLsR (pentru alunecări în jurul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
A și N: (5.232) În cazul când se urmărește o funcționare la alunecare mai mică decât cea critică, adică: (5.233) rezultă: (5.234) Pentru λ=4 și q=0,07 se obține U10/U1N=0,02, adică tensiunea aplicată care trebuie să compenseze căderea pe impedanța primară este de câteva procente din cea nominală. Întrucât la frecvență nulă impedanța statorului se reduce la rezistența R1, tensiunea U10 este chiar: (5.235) Această valoare se mai numește tensiune de "compensare
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
unde s-a introdus I'2sc -curentul rotoric raportat, în condiția ideală a neglijării rezistenței rotorice (componenta reactivă de scurtcircuit). Acest curent poate fi asimilat cu I1scN adică valoarea curentului de scurtcircuit a motorului, sau de pornire la tensiunea nominală aplicată statorului, care este de (5 - 7)I1N. În cazul considerat, când pe timpul modificării frecvenței f1, alunecarea se păstrează constantă, rezultă că I1 se menține constant. Valoarea acestui curent depinde de λ (figura 5.50 b). Pentru frecvențe mai mari decât
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
a obține caracteristicile mecanice se pornește de la relația frecvențelor:(5.249) iar formula de aflare a cuplurilor, (5.247) devine: (5.250) adică se obține o familie de drepte la care tăietura este n1=60f1/p - dependentă de frecvența f1 aplicată statorului, iar panta este constantă, atunci când fluxul rotoric este constant (figura 5.52 b). Dacă se micșorează fluxul rotoric atunci se modifică panta, iar caracteristicile devin mai înclinate. Pentru Ψ'2=Ψ'2N se obțin caracteristicile notate cu A iar
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
rotoric atunci se modifică panta, iar caracteristicile devin mai înclinate. Pentru Ψ'2=Ψ'2N se obțin caracteristicile notate cu A iar pentru Ψ'2=0,8Ψ'2N se obțin caracteristicile notate cu B. Diminuarea fluxului se folosește atunci când frecvența aplicată este mai mare decât valoarea sa nominală, iar mașina lucrează la putere constantă. Pentru alimentarea mașinii prin stator, în condiția menținerii constante a fluxului rotoric este necesară cunoașterea tensiunii aplicate U1, eventual și a curentului statoric I1. Se folosește setul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
caracteristicile notate cu B. Diminuarea fluxului se folosește atunci când frecvența aplicată este mai mare decât valoarea sa nominală, iar mașina lucrează la putere constantă. Pentru alimentarea mașinii prin stator, în condiția menținerii constante a fluxului rotoric este necesară cunoașterea tensiunii aplicate U1, eventual și a curentului statoric I1. Se folosește setul de ecuații (5.31) și se aplică raționamentul de la (5.242) (5.245), adică: (5.251) Din (5.246) și (5.247) se obțin: (5.252) Curentul de mers în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
reostatului de pornire se aduce pe poziția de scurtcircuit trifazat simetric, iar pe rotor se prevede un sistem de blocare mecanică (calare a rotorului). Se pornește cu tensiune redusă și se urmărește în mod deosebit variația curentului I1sc în funcție de tensiunea aplicată U1sc. După ce se depășește tensiunea de 20-30% din U1N se constată că această dependență devine aproape liniară. Interesează curentul de scurtcircuit I1scN corespunzător valorii nominale a tensiunii U1N (care este de 47 ori mai mare decât I1N). 144 Mașina
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
sus se va recurge la mașina MA1, dar în regim de GA ai cărei parametri sunt: Expresia de variație a lui mL se aproximează în S.I., prin: (5.332) iar valoarea XmN este cea corespunzătoare mersului în gol când tensiunea aplicată statorului, de pulsație [rad/s] 314 N , este egală cu cea nominală. În această situație se poate afla curentul de fază la gol, anume la . Rezultă din (5.332), AI 8,2110 . Inductanța NLL 11 se deduce imediat pentru s
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
5.80. Se consideră o mașină bipolară, 2p = 2. Dacă se presupune că primarul, conectat în stea (rotor) este alimentat de la rețeaua trifazată de frecvență f1, atunci câmpul învârtitor caracterizat prin fluxul polar se va roti cu turația n1. Tensiunile aplicate primarului (cât și cele induse) se vor reprezenta prin fazorii Uk, Ul, Um (fig.5.80 b). Fluxul rezultant intersectează și înfășurările secundarului (stator) în care se induc tensiunile de fază: UA, UB, UC - defazate în timp față de precedentele cu
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
stea la rețeaua de alimentare. Rotorul, conectat la rețeaua trifazată L1, L2, L3, produce un câmp magnetic învârtitor, caracterizat prin fluxul polar care se rotește în sens direct cu turația n1. Tensiunea fazei rotorice k, Uk este egală cu tensiunea aplicată, UL1-N =U1A, care se va lua origine de fază (5.346) Câmpul învârtitor va induce și în înfășurările statorice tensiuni ale căror unghiuri de defazaj depind de , așa cum se observă din (5.345), adică: ; (5.346’) Dacă limităm discuția la
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
fază egal cu 1. De asemenea, influența poziției rotorului față de stator, caracterizată fizic prin unghiul (fig. 5.88 a) se manifestă prin existența unui defazaj temporal al curenților absorbiți de la rețea, evidențiat printr-un operator de rotire în complex. Tensiunea aplicată fazelor omoloage de referință se exprimă prin: (5.355) Se poate considera schema echivalentă pe fază a unei MAB, fig. 5.88 a) formată din cele două circuite: statoric și rotoric, cărora li se aplică tensiunile date de (5.346
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în fig. 5.88 b), înfășurările statorice și rotorice sunt conectate în serie. Se poate deduce expresia impedanței echivalente în funcție de unghiul , similară cu (5.358) și se determină limitele între care se situează. Se folosesc ecuațiile (5.356), dar tensiunile aplicate diferă, curenții fiind egali, adică: (5.360) Suma celor două tensiuni este chiar U1, încât prin adunare, din (5.360), se obține: (5.361) Așadar, impedanța echivalentă, la conectarea în serie, conform fig.5.88 b), este:(5.362) În
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
din cele de mai sus, se obțin:(5.415) Relația cuplului devine acum: (5.416) O observație interesantă este aceea că valoarea maximă a cuplului se obține când unghiul intern statoric, (de fapt unghiul ascuțit dintre curentul rotoric și tensiunea aplicată U1) este egal cu π/4. Din diagrama reprezentată în fig. 5.100, ținând seama de componentele active și reactive se poate scrie cu aproximație, relația de legătură dintre unghiul intern și alunecarea (5.417) ultima relație fiind folosită la
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
furnizată de sursă și curentul de linie la încercarea de mers în gol la tensiune și frecvență nominale; b) Dacă la încercarea în scurtcircuit cu rotor calat, sursa furnizează un curent de linie de 230A, care este tensiunea de linie aplicată și valoarea puterii active furnizată de sursă? 234 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar P.5.4 Un motor asincron trifazat cu rotor bobinat are datele nominale , conexiunile: statorică și rotorică Y (stea). Motorul antrenează o sarcină
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
pornire dacă se aplică motorului o tensiune de 70% din UN; b) La ce valoare a tensiunii cuplul de pornire devine egal cu cuplul de sarcină nominal? Cât este curentul de linie în acest caz? c) Să se determine tensiunea aplicată pentru ca la pornire, valoarea curentului să fie egală cu cea nominală. Cât este cuplul de pornire în acest caz. P.5.11 Un motor asincron trifazat cu datele nominale PN=75kW, UN=600V, fN=60Hz, nN=1140rot/min este alimentat
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
5.16 Un motor asincron trifazat MA cu rotor în colivie est pornit cu un AT, astfel încât curentul de linie absorbit de la rețea este egal cu cel nominal al MA. La încercarea în scurtcircuit de probă cu rotor calat, tensiunea aplicată 238 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar statorului este 25% din U1N, la curentul nominal absorbit de MA, când factorul de putere este cos φsc=0,22. Același motor este pornit cu rezistențe înseriate în stator, alese
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
este rezistența unei faze, egală cu jumătate din cea măsurată între 2 borne statorice) se pot separa pierderile în fier statorice, adică:, de cele mecanice, Wpmec 170 . La încercarea cu rotorul blocat, cuplul (de pornire) este proporțional cu pătratul tensiunii aplicate, deci se poate afla cuplul nominal de pornire (la aplicarea tensiunii nominale statorului) ținând seama de valoarea acestuia la 0,25UN:. La tensiune nominală, curentul va crește de 4 ori față de încercarea la tensiune redusă, adică:. Puterea electromagnetică la pornire
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
3 din valoarea celui nominal, adică . În ceea ce privește cuplul de pornire este valabilă o relație similară, adică . e) Raportul cerut este . În adevăr, curentul de pornire de linie va fi: . R.5.16 a) Curentul de pornire este proporțional cu tensiunea aplicată impedanței de scurtcircuit a MA, astfel încât în schema echivalentă pe fază din fig. R.5.16 a), curentul de pornire prin Totodată: , de unde, prin înmulțirea celor 2 relații se obține: . Se ajunge astfel la valoarea curentului de pornire cu AT
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
Identificând relațiile (6.13) și (6.2) se deduc valorile fluxurilor totale care prezintă interes. Ecuațiile (6.2) și (6.3) devin, în mărimi raportate: (6.14) (6.14') În expresiile de mai sus, mărimile variabile în timp sunt: tensiunile aplicate, implicit curenții prin înfășurări (deci și fluxurile totale) și unghiul de rotire a rotorului, care se exprimă, cel mai adesea (la viteză constantă), astfel : (6.15) Se consideră inductanțele hsrrss LLL ,, -constante, iar primele două ecuații din (6.14) devin
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
care se pot utiliza în calculul cuplului. După separarea derivatelor și rezolvarea sistemului având ca necunoscute derivatele fluxurilor se ajunge la un sistem, în care: -primele două ecuații se referă la mărimile statorice din cele două axe, unde intervin tensiunile aplicate celor două înfășurări statorice fixe și fluxurile rotorice de cuplaj mutual din lungul acelorași axe, -celelalte două ecuații se referă la mărimile rotorice din cele două axe, unde intervin tensiunile induse în rotor determinate de rotirea acestuia-proporționale cu pulsația de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
variabile. De exemplu nu cuprinde curenții prin înfășurări. Totuși, dacă în anumite aplicații este imperios necesară cunoașterea curenților, aceștia se pot determina din ecuațiile de tensiuni (6.1). Simularea pornirii, încărcării variabile, inclusiv a blocării rotorului cu modelul în fluxuri aplicat mașinii de inducție bifazate -indicativ MIB Se poate deduce sistemul de 6 ecuații ale mașinii, în care apar doar fluxurile totale ale celor 4 înfășurări și unghiul de poziție, dintre axa ar a înfășurării rotorice și axa omoloagă as a
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]