18,576 matches
-
a cărui lirică se resimte de proximitatea teatrului (și invers). De altfel, fragmente de poem sau poeme întregi se regăsesc grefate în textele dramatice, în timp ce versurile au o pojghiță de anecdotic și de „reprezentabil”, în pofida filonului liric profund. S. are aptitudinea aparte de a pune degetul pe rănile perene ale poeziei. El trece în revistă aspectele grave și totodată pe cele banale, umile ale existenței. Candoarea genuină afișată este o capcană pentru neavizați. Asupra fiecărei aserțiuni emise planează tensiuni neliniștitoare, sub
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
cu o serioasă cantitate de conformism față de discursul regimului. Merită, prin urmare, să luăm în considerare ipoteza că o carieră lungă în organizațiile comuniste a fost predestinată celor care dețineau o calitate ce poate fi denumită „orientare către activism” sau „aptitudini de activist”, combinate cu oportunismul pe care mobilitatea ascendentă în structurile ierarhizate puternic birocratizate îl presupune. Evident că această aptitudine a fost stimulată prin apartenență și recompensată prin promovare. Rezum, formulând ipoteza că apartenența la organizații comuniste a depins și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lungă în organizațiile comuniste a fost predestinată celor care dețineau o calitate ce poate fi denumită „orientare către activism” sau „aptitudini de activist”, combinate cu oportunismul pe care mobilitatea ascendentă în structurile ierarhizate puternic birocratizate îl presupune. Evident că această aptitudine a fost stimulată prin apartenență și recompensată prin promovare. Rezum, formulând ipoteza că apartenența la organizații comuniste a depins și de prezența unor calități care prezic astăzi disponibilitatea pentru implicarea în acțiuni comunitare. Promovarea în aceste organizații, pe de altă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin apartenență și recompensată prin promovare. Rezum, formulând ipoteza că apartenența la organizații comuniste a depins și de prezența unor calități care prezic astăzi disponibilitatea pentru implicarea în acțiuni comunitare. Promovarea în aceste organizații, pe de altă parte, a solicitat aptitudini care astăzi pot fi asimilate leadership-ului. Cei care nu au deținut aceste calități se numără printre membri pasivi ai comunităților de acum. Deținerea „activismului latent”, fără leadership, a constituit precondiția pentru cariere organizaționale scurte care au exclus accesul la poziții
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
furnizarea bunurilor colective. Rețelele comunitare pot juca, de exemplu, un rol important din acest punct de vedere. Pe termen lung, pe de altă parte, școlile și alte instituții de formare trebuie să dezvolte competențele civice și identitățile persoanelor pornind de la aptitudinile lor și de la orientarea lor către angajament civic. Multe întrebări rămân încă fără răspuns. Participarea comunitară cade într-un localism simplu dacă este lipsită de instrumentele guvernării democratice, care implică participare a la procesul decizional la nivel local și chiar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în raport cu obiectivele proiectate, încercând să depisteze factorii care influențează în sens pozitiv sau negativ. se realizează prin teste diagnostice : de cunoștințe de randament psihologice Funcția prognostică - stabilește zonele performanței viitoare a copiilor, sunt preconizate rezultatele. -se realizează prin : teste de aptitudini teste de capacitate teste de abilități Funcția de selecție - realizează clarificarea copiilor într-o stare de concurs sau de examen. În urma acesteia se ierarhizează preșcolarii și grupele de preșcolari în cadrul grupelor. se realizează prin teste standardizate de tip normativ. Funcția
Eseu structurat privind evaluarea în domeniul preşcolar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
tipul de învățare participativ la școală este diferit cel de acasă, care este individual și reflexiv. Spre deosebire de predarea participativă, evaluarea este clasică pentru că se ierarhizează și se sancționează în continuare; are valoarea socială și de vehiculare de conținuturi prin dezvoltarea aptitudinii de joc și de integrare participativă. Transpunerea conținuturilor în jocuri și abordări interactive poate accentua informații care nu sunt foarte importante, în schimb se pot pierde informații din cauza imposibilității de a le integra în lecție. Timpul de gândire impus de
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
care determină viața de zi cu zi, în școală, dar mai ales în afara ei, a subiecților implicați în procesul didactic: factorii economici, sociali și politici. -cei umani și caracteristicile acestora. În ceea ce îi privește pe elevi, de menționat sunt: capacitățile, aptitudinile, nivelul de pregătire; iar în ceea ce îi privește pe învățători, definitorii sunt: competențele, atitudinile, nivelul de pregătire și capacitatea de transmitere a cunoștințelor într-un mod optim. -cei ce reprezintă componentele procesului didactic: conținuturi, metode, procedee adecvate, mijloace de învățământ
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
obicei elevul sau eventualele sale schimbări de atitudine. • fișa de evaluare psihopedagogică în care sunt urmărite: rezultatele la învățătură, existența unor succese deosebite înregistrate în activitatea școlară sau extrașcolară, prezența sau absența unor dificultăți la învățătură ori conduită, interesele și aptitudinile speciale, trăsăturile principale de personalitate (nivel de inteligență, potențial fizic, atenția, memoria, spiritul de observație, limbajul, echilibrul emoțional, ritmul activității, încrederea în sine, spiritul de independență). Iar în finalul unei astfel de fișe se fac recomandările educative pentru familie și
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
Anexa ) • fișa de evaluare (calitativă). La fel ca și celelalte două aceasta este completată tot de cadrul didactic și conține ceea ce este special în comportamentul elevului, atât evenimentele lăudabile din activitatea sa, cât și problemele nou apărute sau mai vechi, aptitudinile deosebite înregistrate în ultima vreme și nu în cele din urmă recomandările ce se pot face. Exemplu : Clasa I B Numele : Valter Matei Data : 23 02 2009 Disciplina : Educație fizică Eveniment : La începutul orei a venit la catedră Mateiaș Coman
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
de atitudini. Este un factor de dezvoltare a personalității individului. Are în vedere toate produsele elevilor și progresul înregistrat de ei de la o etapă la alta. Portofoliul relevă nivelul general de pregătire, rezultatele excepționale obținute la anumite discipline, interesele și aptitudinile vădite, capacitățile și competențele formate, precum și dificultățile de învățare. Portofoliul este o metodă de evaluare recentă în activitatea cadrelor didactice, dar care își face simțită prezența din ce în ce mai mult. Deși termenul a fost împrumutat din artele plastice, e transferat în pedagogie
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
cât și a celor vulnerabile. e) autorealizarea - abilitatea de a realiza propriile capacități potențiale, capacitatea de a începe să te implici în căutarea unor scopuri care au o anumita semnificație pentru tine. 2. Domeniul interpersonal - se referă la ceea ce numim aptitudini personale. Cei care știu cum să procedeze din acest punct de vedere tind să fie responsabili și de încredere. Ei înțeleg, interacționează și relaționează bine față de alte persone și au spirit de echipă. a) empatia - aptitudinea de a fi conștient
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
referă la ceea ce numim aptitudini personale. Cei care știu cum să procedeze din acest punct de vedere tind să fie responsabili și de încredere. Ei înțeleg, interacționează și relaționează bine față de alte persone și au spirit de echipă. a) empatia - aptitudinea de a fi conștient , de a înțelege și aprecia sentimentele și gândurile altora. b) relațiile interpersonale capacitatea de a stabili și menține relații reciproc avantajoase, caracterizate prin intimitate, prin oferirea și primirea afecțiunii. c) responsabilitatea socială - capacitatea de a demonstra
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
Book “ forță inteligenței emoționale: Inteligența emoțională și succesul vostru” Ed. Allfa, 2003, traducerea: Monica Sibinescu, București footnote>. Reușită înseamnă a intelege problemele și a găsi soluții eficiente care să permită să facă față conflictelor. Se referă la : a) soluționarea problemelor - aptitudinea de a identifica și defini problemele împreună cu generarea și implementarea unor soluții potențiale și eficiente. b) testarea realității - abilitatea de a stabili, de a evalua corespondentele între ceea ce înseamnă o experiență (trăire) și care sunt obiectivele existente. Accentul cade pe
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
calea finală comună etiologiilor și factorilor foarte diverși”. Perioada de până în 1978 este caracterizată de numeroase dezbateri nosografice. Pentru prima dată în 1981 psihozele infantile sunt numite tulburări pervazive de dezvoltare adică deficiențe ale dezvoltării funcțiilor psihologice fundamentale implicate în aptitudinile sociale și a limbajului. Din 1987, versiunea corectată, DSM III nu recunoaște decât 2 forme de TPD - tulburare autistă, și TPD nespecific. Această clasificare ridică destule probleme, și accentuează mai ales dihotomia între autism și restul aspectelor negative definite. Mai
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
Rett diferă de autism prin rata sexului și paternul de deficite caracteristice. A fost diagnosticată numai la femei, pe când autismul este întâlnit mai frecvent la bărbați. În cadrul acestei tulburări Rett există un patern caracteristic de încetinire a creșterii capului, pierderea aptitudinilor manuale căpătate anterior și apariția unui mers sau a unor mișcări lipsite de coordonare. În special în perioada preșcolară, indivizii afectați de tulburarea Rett pot prezenta dificultăți de interacțiune socială similare cu cele de la autiști, dar tind să fie tranzitorii
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
diagnostic adițional poate fi pus dacă un individ cu autism dezvoltă elemente caracteristice schizofreniei cu simptome ale fazei active, cum ar fi ideile delirante sau halucinațiile proeminente, care durează cel puțin o lună. În mutismul selectiv, copilul prezintă de regulă aptitudini de comunicare corespunzătoare în anumite contexte și nu o deteriorare severă în interacțiunea socială și comportamentală. În tulburarea de limbaj expresiv și în cea mixtă există o deteriorare, dar nu este asociată cu prezența unei deficiențe calitative în interacțiunea socială
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
autiste. Uneori este dificil de precizat dacă un diagnostic adițional de tulburare autistă este justificat la un individ cu retardare mentală, în special dacă aceasta este severă sau profundă. Există rețineri pentru acele situații în care există deficite calitative în aptitudinile de comunicare și sociale, iar comportamentele specifice autismului sunt prezente. Stereotipiile motorii sunt descrise la tulburării autiste; un diagnostic adițional de tulburare de mișcare stereotipică nu este pus când acestea sunt explicate mai bine în diagnosticul clinic autist. Deși des
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
integrare permanentă a structurilor bazale (psihice, simbolice, mediate de limbaj și sociale) de caracter anticipativ. În condiția umană homeostazia comportamentală proiectează răspunsuri anticipate, de corectare a reacțiilor organismului și ale personalității la variabilele mediului socio cultural; prin modalitățile specifice de aptitudini esențiale dea Învăța din experiențele trăite și de a fi permanent conectate. Astfel psihologia comportamentului implică În structura de conștiință și personalitatea subiectului Indiferent de tipul de personalitate căruia Îi aparține deținutul, el În detenție nicicum nu este o ființă
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
altul. Orice genotip se exprimă sub formă fenotipică (totalitatea caracteristicilor unui individ), ca rezultat al interacțiunii timpurii cu mediul. Rolul eredității nu se exprimă în aceeași măsură în diversele aspecte ale vieții psihice; unele poartă mai puternic amprenta eredității (temperamentul, aptitudinile, emotivitatea, patologia psihică), altele mai puțin (atitudinea, voința, caracterul etc.). prin urmare, aceeași trăsătură psihică poate fi la persoane diferite rodul unor factori diferiți. La unii hotărâtoare poate fi ereditatea iar la alții, mediul. Mediul ca factor al dezvoltării umane
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
stimei de sine. Aceasta îi va permite să obțină eficiență și productivitate în activitățile întreprinse, deci automat îi va asigura succesul școlar. Pe măsură ce va crește, un astfel de copil, datorită independenței ce i s-a acordat, își va identifica propriile aptitudini și-și va alege meseria potrivită, mai precis, își va îndeplini propriile vise, nu pe cele ale părinților. Cu toate aceste avantaje ale acestui stil parental, copilul va întâmpina oarecare dificultăți în adaptare la stilul autoritar ce l-ar putea
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
acesta este logic sau util pentru individ. Astăzi tot mai frecvente sunt cazurile de încăpățânare la copii și adolescenți, mai ales când aceștia sunt lăsați în grija unor părinți de substituție. Sunt însă și bunici care dispun de mai multe aptitudini pedagogice decât părinții, e drept, aceștia sunt în număr extrem de mic. Sunt de regulă bunicii care posedă studii superioare și unii dintre ei sunt încă angajați, alții rămân, într-un fel sau altul, socialmente activi (participând la activitatea diverselor asociații
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
expertal, prin paradigma modernă a reprezentării comportamentului, acoperă mai eficace ochiurile goale ale sitei lor de evaluare. În mod clasic și cvasiubicuitar, criteriul discernământului a fost elementul psihologic cognitiv de evaluare a comportamentului față de o faptă socială, considerat astfel, prin aptitudinea sa de discriminare morală dintre bine sau rău, drept formă superioară a supraeului, ce rezultă din perceperea corectă a realității și din controlul voluntar al comportamentului În efortul de potolire a sinelui. Considerat, Încă din vechime, ca o „dreaptă socotință
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
dintre bine sau rău, drept formă superioară a supraeului, ce rezultă din perceperea corectă a realității și din controlul voluntar al comportamentului În efortul de potolire a sinelui. Considerat, Încă din vechime, ca o „dreaptă socotință” el Întrunește, cu precădere, aptitudini cognitive de analiză și sinteză, care, prin socializare permanentă, trebuie menținut În stare vigilă, „ca o sabie ce trebuie mereu lustruită pentru a nu rugini”. Pentru Piaget efecte ale discernământului sunt: măsura corectă a consecințelor actelor proprii și astfel, manifestarea
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
inalienabilă și ca judecată inevitabilă de evaluare a comportamentului, discernământul a devenit un criteriu de evaluare științifică a capacității de a discrimina Între corect și incoret, licit și ilicit, legal și ilegal, etc. evocându-se astfel utilitatea sa pragmatică În aptitudinea de a judeca faptele bune sau rele de comportament. Se pune Însă problema dacă acest criteriu include și stările afectiv-volitive, care, În unitate cu cele cognitive, oferă o Înțelegere integrală a atitudinii de comportament față de o faptă oarecare. Se cunoaște
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]