13,069 matches
-
zidirea lumii 7180, iar al întrupării 1672”. Pronaosul este despărțit de naos prin trei arcade sprijinite pe doi stâlpi octogonali cu capitele pătrate. Patru ferestre dau lumină pronaosului. Ele sunt evazate spre interior. Din cele patru colțuri se înalță patru arcuri torsadă fixate pe blocuri de piatră de formă pătrată, de la care, cu ajutorul a patru pandantivi se trece la planul circular, apoi prin intermediul a patru arcuri diagonale, înscrise în acest plan circular se trece la un pătrat în care se înscrie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dau lumină pronaosului. Ele sunt evazate spre interior. Din cele patru colțuri se înalță patru arcuri torsadă fixate pe blocuri de piatră de formă pătrată, de la care, cu ajutorul a patru pandantivi se trece la planul circular, apoi prin intermediul a patru arcuri diagonale, înscrise în acest plan circular se trece la un pătrat în care se înscrie ultimul cerc. Bolta cu tamburul cilindric în interior se înalță pe ultimele patru arcuri. Sub primele două ferestre sunt plasate nișele sepulcrale decorate în interior
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
patru pandantivi se trece la planul circular, apoi prin intermediul a patru arcuri diagonale, înscrise în acest plan circular se trece la un pătrat în care se înscrie ultimul cerc. Bolta cu tamburul cilindric în interior se înalță pe ultimele patru arcuri. Sub primele două ferestre sunt plasate nișele sepulcrale decorate în interior și la suprafață cu brâul torsadă obișnuit. Original pentru Moldova este gropnița care a fost inaugurată la Putna. Din camere separate ele au devenit nișe în zidul bisericii. Nișa
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
zidul bisericii. Nișa sepulcrală sudică decorată cu brâu torsadă Nișa sepulcrală nordică Naosul are tot formă dreptunghiulară cu șase ferestre evazate spre interior și cu două abside boltite semisferic. La naos avem sistemul de boltire amintit, cu deosebirea că aici arcurile de piatră în torsadă, care susțin întregul sistem de bolți, nu se sprijină pe piedestale, ci pe console de piatră.Turla de pe naos are un diametru mai mare decât cea de pe pronaos. Absida altarului este decorată cu brâul torsadă, proscomidiarul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pronaos. Absida altarului este decorată cu brâul torsadă, proscomidiarul și diaconiconul sunt luminate de ferestre mici tăiate în grosimea pereților de nord și de sud-est. Sub Sfânta Masă din altar se află o tainiță spațioasă cu pereți din piatră, cu arcuri de descărcare și consolidare, unde în cazuri de primejdie se ascundeau odoarele bisericii și alte bunuri de valoare. Biserica are contraforturi în exterior, ferestrele și ușile se inspiră de la aceleași modele gotice de la Sfinții Trei Ierarhi, ferestrele mai mici fiind
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
celelalte perechi de o parte și de alta a absidelor naosului, care, ca înălțime, ating marginea inferioară a brâului torsadă, iar ultimul de dimensiune redusă, sub fereastra din axul absidei altarului. Deschiderile ferestrelor pronaosului și altarului, care se termină în arc frânt, sunt încadrate de baghete încrucișate deasupra, cele perpendiculare, jos se sprijină pe rozete pătrate, diferite ca elemente decorative, de la o fereastră la alta. Fiecare fereastră are deasupra câte o cornișă lintel, iar dedesubt, banchine. Ambele turle au câte o
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu calotă, așezat pe un tambur în formă de sferă trunchiată; forma circulară este decorată cu un brâu din două rânduri de cărămizi dispuse în zimți. Trecerea de la zidirea pătrată a corpului se face în două etape cu ajutorul a patru arce puternice rezemate pe patru console și patru pandantivi. Are o intrare joasă, o fereastră mare de formă pătrată și câte două ferestre lungi și înguste tăiate în pereții sudic și nordic. Despre această construcție, Alecu Russo a afirmat că ,,este
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
benzi cu motive vegetale sau geometrice, care separă ansamblurile de pictură între ele sau ocupă spații de obicei în timpanele și glafurile arcadelor, în frize orizontale înconjurând biserica pe sub cornișă, în benzi verticale la abside, pe intradausurile firidelor, urmărind curbura arcurilor etc., toate având scop ornamental, artistic. Pridvorul rămâne cu impresia că aceste biserici au crescut direct din pajiște la fel ca și casele oamenilor, fiind integrate cu totul naturii înconjurătoare. Pictorii au reprezentat artistic neabătându-se de la erminia bisericească, ideile
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de la Mănăstirea Cetățuia, în: Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr7-8, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 501 footnote>. Voi face o descriere sumară a picturii bisericii, arătând ciclurile iconografice reprezentate în fiecare încăpere a bisericii și scenele care alcătuiesc ciclurile respective: Pe arcul dublu care susține cupola naosului și sub care se află fixată catapeteasma s-au pictat 24 de scene din Acatistul Maicii Domnului. Scenele corespund celor 12 icoase și 13 condace în care se preamăresc momentele principale din viața Maicii Domnului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
s-au pictat 24 de scene din Acatistul Maicii Domnului. Scenele corespund celor 12 icoase și 13 condace în care se preamăresc momentele principale din viața Maicii Domnului și a Mântuitorului. Scenele părții mistice ale acatistului sunt pictate în partea arcului din interiorul altarului. Prima scenă - Bunavestire - este plasată la baza consolei nord-estice a arcului și cuprinde zborul printre nori a arhanghelului Gavriil care întinde mâna spre Sfânta Fecioară Maria, care stă pe tron. Bunavestire mai este ilustrată în alte 3
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
icoase și 13 condace în care se preamăresc momentele principale din viața Maicii Domnului și a Mântuitorului. Scenele părții mistice ale acatistului sunt pictate în partea arcului din interiorul altarului. Prima scenă - Bunavestire - este plasată la baza consolei nord-estice a arcului și cuprinde zborul printre nori a arhanghelului Gavriil care întinde mâna spre Sfânta Fecioară Maria, care stă pe tron. Bunavestire mai este ilustrată în alte 3 scene: Sfânta Fecioară în picioare și Arhanghelul în fața ei, tinzând mâna spre ea, apoi
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
La ultima scenă se vede o intervenție din partea unui zugrav care nu a reușit să-i redea frumusețea de altădată. Starea ei este mediocră. Primele 12 scene reprezintă partea istorică a acatistului, după care urmează partea mistică, pe al doilea arc, tot de la nord spre sud. În succesiunea lor cele 12 compoziții ale imnului Acatist îl reprezintă pe Iisus Hristos ca Mântuitor și Creator, așezat pe tron și binecuvântând, înconjurat de apostoli și sfinți; Maica Domnului adorată de omenire, reprezentată pe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
footnote>. Potrivit iconografiei ortodoxe, în conca altarului este pictat Mântuitorul, dar aici este reprezentată Maica Domnului pe tron, ca regină, cu pruncul Iisus în brațe, încadrată de doi îngeri. Este o scenă monumentală, dar pictura este deteriorată. În spatele scenei pe arcul absidei este un registru cu 12 medalioane de sfinți. Aici pictura este bine păstrată. După scena cu Maica Domnului, un registru de la un capăt la altul al absidei este Împărtășirea Apostolilor. În centru, deasupra ferestrei, este un serafim, apoi este
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
nu i se poate aprecia vechimea și calitățile. În pandantivii principali ai bolții sunt cei patru evangheliști în iconografia tradițională. În pandantivii mici sunt, de asemenea, scene asemănătoare ca reprezentare după cele din pandantivii mari. Pe partea de jos a arcurilor sunt cete îngerești care zboară. Conca absidei nordice În cele patru timpane este ilustrată Dumnezeiasca Liturghie, o temă obișnuită și în vechea pictură moldovenească, după cum urmează: altarul, plecarea cortegiului și sosirea cortegiului (în partea de sud-est); Epitaful dus îngeri și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
un copac, fiind încadrat de Maica Domnului și Sfântul Ioan. În glafurile celei de-a treia fereastră sunt: Mucenicia Sfântului Apostol Marcu, târât de picioare și Sfântul Apostol Iuda Tadeu răstignit și săgetat de amândouă părțile de două personaje cu arcuri în mâini. Scena de după a treia fereastră ilustrează Vindecarea celor doi orbi. Menționez că se văd amândouă pisaniile, atât cea veche cât și cea nouă. Până la brâul răsucit mai sus sunt două scene ce reprezintă martiraje ce nu pot fi
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pot distinge. În cei patru pandantivi mici sunt tot câte o scenă cu momente din viața Fecioarei Maria, iar în pandantivii mari sunt patru melozi, dintre care se remarcă figura Sfântului Ioan Damaschin, care scrie în fața unei icoane. În lunetele arcurilor principale ale turlei sunt pictate patru sinoade ecumenice, iar pe partea de jos a acestor arcuri sunt în fiecare câte două figuri de profeți, deci, în total 8 figuri, pictura se păstrează într-o stare bună. Alte 3 sinoade ecumenice
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Fecioarei Maria, iar în pandantivii mari sunt patru melozi, dintre care se remarcă figura Sfântului Ioan Damaschin, care scrie în fața unei icoane. În lunetele arcurilor principale ale turlei sunt pictate patru sinoade ecumenice, iar pe partea de jos a acestor arcuri sunt în fiecare câte două figuri de profeți, deci, în total 8 figuri, pictura se păstrează într-o stare bună. Alte 3 sinoade ecumenice sunt reprezentate în partea de sus a zidurilor laterale ale pronaosului (sud, est și nord). Pe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
călare, ucigând balaurul cu sulița. Pe glafurile ușii de intrare în pridvor sunt două figuri de sfinți în mărime naturală: Sfântul Gherasim și Sfântul Anastasie. În dreapta, sub arborele lui Iesei este reprezentată legenda lui Plakidis, un cavaler care aleargă cu arcul după un cerb, dar, vede între coarnele lui chipul lui Iisus și refuză să tragă cu arcul. Pe intradosurile nișei nordice, sub arborele lui Iesei sunt, de asemenea, două figuri de sfinți: Sfântul Mercurie și Sfântul Nichifor. Pictura din pridvor
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în mărime naturală: Sfântul Gherasim și Sfântul Anastasie. În dreapta, sub arborele lui Iesei este reprezentată legenda lui Plakidis, un cavaler care aleargă cu arcul după un cerb, dar, vede între coarnele lui chipul lui Iisus și refuză să tragă cu arcul. Pe intradosurile nișei nordice, sub arborele lui Iesei sunt, de asemenea, două figuri de sfinți: Sfântul Mercurie și Sfântul Nichifor. Pictura din pridvor este mai bine conservată datorită faptului că aici nu se obișnuiește aprinderea lumânărilor decât în rare ocazii
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
știu ce-i cu Arcăria asta? E o uliță aparte sau este o bucățică de loc din mahalaua Armenimii? Nu spuneam noi despre armeni că pe lângă că sunt buni negustori sunt și buni meseriași? Spunem. Așa că sunt și meșteri la arcuri. Iar Arcăria asta este așezată în capul dinspre Podul Vechi al Uliții Armenești. Ca să fii deplin lămurit, adu-ți aminte de un act de întărire dat la 30 mai 1731 (7139) „Cîrstii Latef arcariul, pre a lui dreaptă ocină și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
prezentat cu tristețe de Ziua României, cele mai sincere condoleanțe, urându-ne să ne fie sărbătoarea de cap și să ne rupem gâtul la prima curbă. Printre cei câteva sute de degerați naționali, ce s-au încumetat să vină la Arcul de Triumf din București, se vânturau fătuci cu microfoane în mâini și cu bujori roșii ca focul în obraji, care puneau întrebări cu mult schepsis de genul: Ce înseamnă pentru dumneavoastră ziua de 1 Decembrie?", "Vă iubiți țara?", "De ce vă
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
săgetă. Calule, mănânci ovăz? - am răspuns eu, frecându-mi palmele de bucurie. Până acolo om schimba o vorbă-două privitoare la această sfântă mănăstire. Întâi te-aș întreba, sfințite, ce înseamnă „vreo două pistrele de săgeată”? Păi e simplu: tragi cu arcul și săgeata zboară ca vântul. Până la urmă însă cade. Drumul de unde ai tras cu arcul până unde a căzut săgeata ar însemna o pistrea. Mai departe e ușor de priceput... Pornim la drum. Nu după multă vreme, am ajuns pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
schimba o vorbă-două privitoare la această sfântă mănăstire. Întâi te-aș întreba, sfințite, ce înseamnă „vreo două pistrele de săgeată”? Păi e simplu: tragi cu arcul și săgeata zboară ca vântul. Până la urmă însă cade. Drumul de unde ai tras cu arcul până unde a căzut săgeata ar însemna o pistrea. Mai departe e ușor de priceput... Pornim la drum. Nu după multă vreme, am ajuns pe creasta dealului Cetățuii. Ne oprim. Îmi rotesc privirea începând de la semeața Repede, mătur apoi valea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de bun venit. Un soare primenit de roua dimineții îmi trimitea binețe dinspre soare-răsare și îmi mângâia fața cu o căldură binefăcătoare. Pluteam parcă... În această stare de beatitudine, am ajuns în parc. De undeva din stânga îmi făcea semne disperate Arcul Academiei Mihăilene, adus acolo de primarul Osvald Racoviță cu ocazia „Zilelor Iașului” din anul 1936. Îl salut cu condescendență și n-am încotro... îmi văd de drum. În scurtă vreme dau buzna pe poarta Grădinii Botanice. Străbat aleile ei cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să le dezbat cu studenții, să le analizez și să le rescriu/retraduc, să le critic și să le laud în cadrul unui Curs special cu tematică potrivită; văd aici un început și o continuare a unei activități remarcabile, subîntinsa de arcul abia susținut de coardă tensionată a unei personalități entuziaste, complexe și dăruite meșteșugului. ȘTEFAN AVĂDANEI Dincoace de oglind= William Shakespeare Sonetul XVIII C-o zi de vară să te-asemui dar? Mai dulce-ai firea, măi cumpătata: De vînt în
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]