6,861 matches
-
și recenziile pro sau contra ale Gazetei Bucovinei, ale Tribunei, ale Sămănătorului, ale Convorbirilor critice sau ale revistei Vieața nouă. Romanul e așezat de critica literară, de la început, într-un șir de opere care oficializaseră un stil al unui scriitor ardelean, bun cunoscător al semnelor lumii din care provine, deținător al unor evidente abilități de analiză profundă, psihologică și sociologică a societății prezentate. Induși în eroare de subtitlul de "novelă" propus de Slavici pentru roman, primii recenzenți au văzut în această
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mai important, care ne definește, iar etnia este modul specific prin care se particularizează această condiție esențială"136. În asemenea circumstanțe, după cum a arătat, de pildă și Keith Hichins 137, începând cu mijlocul secolului al XVIII-lea, țăranul, omul simplu ardelean ortodox, manifesta adeseori sentimente de afinitate identitară mai puternice în raport cu sârbii ortodocși, decât cu românii (de aceeași condiție socială) greco-catolici. Pentru fata Marei, educată în mănăstirea minoriților din Lipova, lucrurile nu vor mai sta deloc la fel. Văduva nu știe
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nevoie puterile și își vor împărtăși durerile. În înțelesul acesta, sunt soț și soție, un trup și un suflet 145. Din această perspectivă, înțelegem că Mara se dovedește a fi primul roman românesc despre căsătorie. E surprinzător faptul că scriitorul ardelean reușește să facă din această operă o capodoperă "a genului". Rară, dar fericită întâmplare! 3.5. Freud:dușmanul meu?! (Cazul Burdea) Drumul existențial al lui Națl nu se aseamănă decât aparent cu cel al lui Iorgovan, deși biografiile lor par
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
așadar în romanul Mara, o anticipare a psihanalizei nu mai puțin șocantă prin precocitatea ei. În studiul său dedicat Vienei dintre anii 1848-1938, William M. Johnston menționa o nuvelă impresionistă a lui Ferdinand Kurnberger de aceeași factură ca opera scriitorului ardelean intitulată Povara tăcerii, un studiu al sufletului (1866). Profesorul american făcea observația că majoritatea scrierilor care au în centru tematica psihanalitică se axează pe problematica iubirii și a morții. Operele ,,fixează ținta" unui eveniment central, apoi își desfășoară experiența în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cunoscător al teoriilor lui Freud într-un timp când psihanaliza abia se contura ca disciplină de sine-stătătoare, dar care inflama spiritele și atrăgea disprețul și opoziția fermă a unei părți importante a intelectualității austriece. De unde această intuiție excepțională a scriitorului ardelean? Nu știm. Capitolul 4 "Hanul Ciorilor" sau unde se vede cum croncănitul se poate face tril 4.1. Fuge de ploaie și dă de noroaie Tașcă, orzar de la Obor era un om cu care ai putea să spargi ziduri... Nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și publicat târziu în ciclul amintirilor din ziarul Lupta 152. Despre pădureni, luncani, lotri, Slavici dă informații bogate în monografia Die Rumänen in Ungaren, Sibenbürgen und der Bukowina elaborată concomitent cu nuvela Moara cu noroc. Ca Slavici gândesc și alți ardeleni pentru care popasul la han nu e niciodată un capriciu, el e întotdeauna bine motivat de o necesitate stringentă. În august 1836, Timotei Cipariu și George Barițiu au poposit în drum spre București la un han modest, "neguțătoresc" de pe Valea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
numelor în operă, câtă vreme, ca artist al cuvântului, el reușește să-și creeze arealul fictiv, nu copiind lumea reală, ci perfecționându-și tehnicile de sugestie. Iată toponimia principalelor creații literare ale lui Slavici realizată în 1999 de doi cercetători ardeleni, Anton Ilica și Monica Lavinia Nan. Au fost marcate cu steluță localitățile neatestate, fictive. Romane: Revoluția din Pârlești (1873) Pârlești* (poate Păuliș) jud. Arad. Mara (1894) Lipova, Radna, Arad, Viena. Din bătrâni (1902) zona Bucegilor, Târgoviște, anii domniei lui Justinian
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
rostești ori o scrii și să-ți dai seama dacă, așa cum o întrebuințezi și o așezi, ea reproduce ori nu gândul tău în mintea acelora la care te adresezi 187. Cornel Ungureanu vorbește, în monografia sa din 2002, despre scriitorul ardelean ca fiind homo aedificator între clasicii literaturii. Criticul are în vedere capacitatea scriitorului de a se angaja în proiecte ample, de a construi edificii literare... Credem că acestei definiri i se subordonează perfect și virtuțile creatorului ce-și slujește arta
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în realizarea unei construcții grandioase imposibil de înfăptuit fără "învingători învinși". Aceștia sunt fie eroi ai unei istorii legendare, precum conducătorul Bodea sau preotul Manea, fie intelectuali puși în situația de a-și atinge limitele ca bucovineanul Filimon Palea sau ardeleanul Corbei. Romanul Din bătrâni (1902) se deschide cu o "mărturisire" pe care autorul o consideră absolut necesară în preambulul lucrării sale în măsura în care ea reprezintă o "chestiune de credință literară". Faptele expuse în această narațiune (...) − scrie Slavici − nu sunt plăsmuiri ale
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sau nu sub semnul tragicului o lume preocupată categoric de raportul cu Limita în condițiile unui dialog permanent dintre aceasta (finis) și conștiință. "A fi om în lumea lui Dumnezeu" acesta e scopul existențial al multor "anonimi" din creația scriitorului ardelean pe care Slavici îl face cunoscut cititorului prin vocea naratorului comentator, parte a aceleiași lumi țărănești, cel puțin prin empatia cu aceasta. "Trebuie să fii om în lumea oamenilor" e dezideratul lui Ghiță, singura lege morală admisă de acesta ca
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fost fluierată, e tocmai pentru că dragostea curată, patimaș de puternică dintre Grațiani și Sara pare a se împlini peste toate vechile prejudecățile discriminatorii. Prin ea își exprimă Slavici credința în toleranța propovăduită de Lessing, a cărui operă, Natan Înțeleptul, scriitorul ardelean o studiase, fără îndoială, la Viena. Legea mai presus de toate e legea firii omenești; s-o asculte pe aceasta! Sunt aici cuvintele lui Grațiani rostite în fața lui Baruch, unchiul Sarei, cel mai puternic dușman al iubirii lor. Ele mărturisesc
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nimic", de care vorbește Eliade în Fragmentarium (1939), întruchipat într-un Scormon, în acea cerere în căsătorie a lui Toderică din Gura satului, în tăcerea lui Șofron la prima întâlnire cu Simina... Cum explicăm această reușită de avangardă a scriitorului ardelean?! Slavici și-a ascultat propria "inimă" atunci când a scris ceea ce a scris. Marile sale creații literare s-au născut în anii căutărilor și descoperirilor sinelui. Ca Homo moralis, tânărul scriitor n-a cunoscut maladiva carență de absolut a omului etic
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Editura Eminescu, București, 1985. Cotruș Ovidiu, "Despre ideea de continuitate în literatura Transilvaniei" în Meditații critice, Editura Minerva, București, 1983. Crișan Constantin, "Schiță pentru o poetică sociologică a personajelor", în Slavici Evaluări critice, Editura Facla, Timișoara, 1977. Dragomirescu Mihail, "Nuvela ardeleană (Ioan Slavici)", în Mișcarea literară. Gazetă săptămânală de critică și informație literară artistică și culturală, anul II (1925), nr. 42-43 (29 august-5 septembrie 1925). Ilica Anton și Nan Lavinia Monica, Toposul în creația lui Ioan Slavici-eseu la o nouă lectură
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
2001 Mitrofan Iolanda, Mitrofan Nicolae, Elemente de psihologia cuplului, Casa de editură și presă "Șansa" S.R.L., București, 1996. Mitrofan Iolanda, Ciuperca C., Psihologia relațiilor dintre sexe (Mutații și alternative), Editura Alternative, București, 1997. Mitu Sorin, Geneza identității naționale la românii ardeleni, Editura Humanitas, București, 1997. Nietzsche Friedrich, Nașterea Tragediei, Traducere de I. Dobrogeanu- Gherea și Ion Herdan, în De la Apollo la Faust, Editura Meridiane, 1978. Ortega y Gasset Jose, Studii despre iubire, traducere de Sorin Mărculescu, Editura Humanitas, București, 1995. Paz
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
I. Slavici", în Convorbiri literare, anul II (1908), nr. 6, pp. 250-251, apud Ioan Slavici interpretat de..., Antologie, prefață, tabel cronologic și bibliografie de Constantin Mohanu, Editura Eminescu, București, 1977, p. 105. 6 Idem., p. 106. 7 Mihail Dragomirescu, "Nuvela ardeleană (Ioan Slavici)", Mișcarea literară. Gazetă săptămânală de critică și informație literară artistică și culturală, anul II (1925), nr. 42-43 (sâmbătă 29 august 5 septembrie 1925), p. 1. 8 Ibidem. 9 Reproducem în acest sens fragmentul următor din articolul amintit: "Nuvela
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
46-49. 122 Paul Berdiaev, Taina iubirii, Editura Asociația medicală creștină "Christiana", București, 1994, p. 50. 123 În Geneza romanului românesc (1985), Anton Cosma face în finalul eseului dedicat operei lui Slavici o observație deosebit de interesantă: el susține deschiderea operei scritorului ardelean. Primul argument ține de un aspect mai mult particular, dar nu mai puțin important pentru descrierea specificului și caracterului modern al căutărilor sale artistice. E vorba de așa-numitul ,,final deschis" pe care, observă criticul, Slavici îl practică în mod
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
146. 134 Ovid Densusianu, Vieața nouă, anul II (1907), nr. 24, 15 ianuarie, p. 555. 135 Radu G. Țeposu, "Putere și trufie", în Viața și opiniile personajelor, Editura Cartea românească, București, 1983. 136 Sorin Mitu, Geneza identității naționale la românii ardeleni, Editura Humanitas, București, 1997, p. 360. 137 Keith Hichins, Conștiință națională și acțiune politică la românii din Transilvania (1700-1868), ediție de Pompiliu Tudor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987. 138 Klaus Heitmann, Imaginea românilor în spațiul lingvistic german (1775-1918) Un studiu imagologic
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
hibrizilor de porumb semitardivi și tardivi Octavian COSMIN a afirmat (citez din memorieă “Este adevărat că la Fundulea s-au creat un număr de hibrizi mai mare decât la Suceava și Turda la un loc dar spre deosebire de colegii suceveni și ardeleni eu am avut șansa să mă ocup de crearea hibrizilor semitardivi și tardivi, sarcină mult mai ușoară decât obținerea hibrizilor timpurii și productivi. Nu știu dacă în locul colegului M. CRISTEA aș fi reușit să obțin aceleași realizări”. Cu toate aceste
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Învârtita, roata, hora, ștraierele și alte câteva. Valsurile și tangoul, cu timpul au luat locul jocurilor tradiționale. Ștraierele se jucau numai În Subcetate, Sărmaș, Gălăuțaș și Toplița. Proveniența lor se pare că este austriacă., din părțile Tirolului, pe unde feciorii ardeleni Își făceau serviciul militar la Împăratul. Lunea, cam pe la amiază, nunta se termina și tinerii Însurăței Își Începeau viața ca soț și soție, de multe ori ei conviețuind În casa mirelui, acum bărbatul de nădejde al casei, Împreună cu socrul și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
recunosc răspicat că atunci când au venit secuii aici au găsit o populație românească ce se ocupa cu agricultura și creșterea vitelor. Dacă În ochii vlahilor (locuitorii din Principate) se poate citi și acum resemnarea mută, aservire, lipsă de energie, la ardeleni puterea de resemnare e mai mică. Aici, la munte, energia s-a păstrat viguroasă și dârză, caracterul este energic și se poate citi pe chipul ardeleanului o izbucnire adâncă. Dacă, după Întemeierea principatelor și secole mai târziu, migrația peste munți
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din Principate) se poate citi și acum resemnarea mută, aservire, lipsă de energie, la ardeleni puterea de resemnare e mai mică. Aici, la munte, energia s-a păstrat viguroasă și dârză, caracterul este energic și se poate citi pe chipul ardeleanului o izbucnire adâncă. Dacă, după Întemeierea principatelor și secole mai târziu, migrația peste munți din Moldova și Înspre Moldova era liberă, nu putem admite ideea că toată această populație a noastră e de fugari, fie din câmpia Transilvană, fie din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
consătenilor mei, aceștia au mai avut și defecte. Nu Întotdeauna au trebuit să se facă prieteni cu dracul ca să poată trece puntea. A nu aminti aceste defecte, Înseamnă a-i Împăuna numai cu virtuți, ceea ce bate la ochi. Totuși, la ardeleni puterea de resemnare e mai mică decât la românii din celelalte provincii, mai ales la cei din satele de munte. Aici energia s-a păstrat viguroasă și dârză. Caracterul nostru energic mai păstra odinioară acea izbucnire adâncă, mascată adesea de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Cunoașterea și evoluția valorilor naționale / 139 7.4. Valorile dominante ale lumii contemporane / 142 Anexe / 145 Bibliografie selectivă / 171 Instrumente de cercetare: ghiduri de interviu / 179 1. Specificul cultural al Olteniei / 181 2. Sistemul de valori și orientările valorice ale ardelenilor / 193 Abstract / 201 Résumé / 205 Prefață O invitație călduroasă de lectură Prefața este un exercițiu după o lectura ca experiență a unei noi lucrări. Este o trecere în revistă a unor puncte și paliere care ni s-au părut mai
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
1974. Lovinescu, Eugen, Istoria civilizației române moderne, vol. I-III, București, Editura Ancora, 1924, 1925. Malinowski, Bronislaw, A scientific Theory of Culture, University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1944. Marica, George Em., Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din sec. XIX, vol. I,II, Cluj-Napoca, 1977, 1978. Marshall, Kimball P., "Has Technology Introduced New Ethical Problems?", în Journal of Business Ethics, vol. 19, nr, 1 / martie, 1999. Mauss, Marcel, Manual de etnografie, Editura Institutul European, Iași, 2003. Mauss
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
economice, cadru natural • Vrem să aflăm și date despre stratificarea și diferențierea socială în funcție de venit, educație, privilegii sociale 4.1.4. Dar, prin ce anume considerați că se diferențiază oltenii la nivel national? Care ar fi deosebirile dintre olteni, moldoveni, ardeleni și bănățeni? Obiective: • Nu este nevoie să fie reluate informațiile menționate mai sus despre calitățile oltenilor • Oferirea unei imagini comparative: personalitatea olteanului în contrast cu alte modele regionale de personalitate (a ardeleanului, bănățeanului etc.) 4.2. Viața religioasă a oltenilor 4.2
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]