13,008 matches
-
parte dreaptă a Bașeului, mai sus, cam la aproximativ 1,5 km de la intersecția DN 29A cu drumul ce leagă satul Mlenăuți de câmp, pe tarlaua „La Ilie, apoi la „Dealul Morii și în „Hârtopul Grădinii s-au găsit urme arheologice ce dovedesc existența unor comunități umane din neolitic ce aparțin culturii Cucuteni faza „A. Dealul pe care se întinde tarlaua „La Ilie are o înclinație spre sud-est, nu este prea înalt și este aproape de „Pârâul Morii. Fragmentele de ceramică găsite
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Colescu, București,1905. 2-Arhiva Primăriei comunei Hudești,Registrul de stare civilă,vol. 10. 3-Arhiva primăriei comunei Hudești,Pachetul nr.77/1966. </notelis> „Dacă nu știi ce-i apa, nu te sui în luntre― ! (Proverb popular) 2. Așezările umane Numeroasele descoperiri arheologice făcute pe teritoriul comunei, după cum am văzut anterior, atestă existența unei populații care a trăit pe aceste locuri în perioada formării poporului român. Așa după cum am putut vedea, pentru unele perioade există puține informații sau chiar deloc. Este vorba despre
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și lingvistice. Studiul numelor de locuri permite tragerea unor concluzii care se referă la aspecte socialistorice pentru a căror înțelegere, invocarea toponimiei este o condiție principală. Cercetarea materialului topic dintr-o anumită comună pe baza coroborării datelor lingvistice, geografice, istorice, arheologice, numismatice și etnografice îndreptățesc după părerea noastră afirmația academicianului Iorgu Iordan care definea toponimia ca fiind: istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă unde se păstrează amintirea atâtor evenimente, întâmplări și fapte mai mult sau mai puțin vechi sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe coasta de sud a Dealului Izvorului, care se cultivă cu cereale. La mijlocul acestui teren există un izvor foarte puternic de la care pornește un pârâiaș ce se varsă în Bașeu. Nu departe de acest izvor s-au descoperit bogate urme arheologice care atestă vechimea satului Hudești și a satului Vatra. Denumirea vine de la paleoslavul krasne care înseamnă frumusețe și în adevăr, locul este frumos. Cuzoaia-teren agricol cu o mare suprafață, ușor înclinată spre sud, situat la nord de fostul sat Bobești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
localnici înțeleg destul de bine ce este o hudiță și-l folosesc în vorbire în mod curent. Din aceste motive considerăm că rădăcina pomenită mai sus provine din substrat traco-dac și hudești este o derivație creată pe teritoriul limbii române. Urmele arheologice găsite, confirmă acest lucru și ne fac să credem că localitatea noastră are o vechime destul de mare. Iazul Axinte-iaz în partea de sud-est a satului Hudești, fiind alimentat cu apă din pârâul Bașeu. Numele iazului provine de la proprietarul morii de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
convulsiilor istoriei multimilenare, prin care s-au perindat civilizații înfloritoare, care ne-au transmis monumente unice; nu este numai patria Afroditei, zeița iubirii și fertilității, ci este și martorul incontestabil al devenirii umane pe plan material și spiritual. Dacă săpăturile arheologice probează evoluția omului de la starea sa din Epoca de piatră la europeanul secolelor moderne, dezvoltarea lui spirituală este consemnată în credințe și evocări pluriși monoteiste. Numele însuși al insulei este subiect de cugetare sau de speculații. Mulți dintre cei care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Ciprul neolitic", situat între mileniul al IX-lea și anul 3900 înainte de Hristos, dar nu se exclude posibilitatea prezenței umane pe insulă încă din Epoca paleolitică. Arheologii au descoperit mai multe așezări, refugii de păstori, dar cel mai important sit arheologic din perioada neolitică este considerat cel din localitatea Kirokitia, care datează din mileniul al VI-lea î. H. În ordine cronologică, urmează Epoca chalcolitică (a cuprului), fixată de specialiști între anii 3900-2500 î. H., perioadă considerată ca de tranziție de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
dar care mi se părea mult mai vechi, poate chiar din Epoca bronzului. Îmi aduceam aminte că din cele nouă regate, întemeiate pe insulă după războiul Troiei, Halcanor se instalase în cetatea Idalion din proximitatea Nicosiei, unde se începuseră săpături arheologice. Se știa că o inscripție a lui Așarhaddon îl menționa pe Onasagoras ca rege al Ledrei. Ledra a devenit Leukousa, Leukousia, Leukathea, sub acest nume a fost reconstruit orașul de fiul lui Ptolemeu. Împăratul și istoricul Constantin Porfirogenetul l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
prezentat, în timpul vizitării bisericii sfântului Lazăr. Numele vechi al acestui oraș fusese "Kitium". Aici era locul de naștere al filozofului Zeno, părintele filozofiei stoice. În Vechiul Testament, localitatea Kition, varianta "Kitim", este evocată în Geneza, 10, 4 ca aparținând ionienilor. Săpăturile arheologice din zonă au scos la iveală mărturii importante ale istoriei insulei: un templu fenician închinat zeiței Astarte, zeița fecundității și fertilității la fenicieni (ea este, de fapt Afrodita fenicienilor), ziduri protectoare și băi, case din perioada elenistică timpurie și din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
în stare nu prea bună, fresce din anii 1160-1180. De remarcat că aici, într-o capelă aflată la intrarea în mănăstire, sunt picturi executate sau refăcute de pictorii români Moroșanu și echipa lui. Pe același traseu, în localitatea Khirokitia, săpăturile arheologice au scos la iveală construcții din piatră apreciate a fi din mileniul al șaptelea sau al șaselea înainte de Hristos. Cele trei case, una mai mare și două mai mici, sunt spațioase. Casa mai mare avea coloane. Morții erau îngropați în interiorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Amintiri din vremea celor de ieri, vol. VIII, IX, Editura Machiavelli, București, 1997. Argetoianu, Constantin, Însemnări zilnice, vol. III, Editura Machiavelli, București, 2001. Bodea, Cornelia, "Profesorul Gheorghe I. Brătianuașa cum l-am cunoscut", în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Române, tom XXIII, 1998, pp. 7-14. Brătianu, G., Maria, Gheorghe I. Brătianu-enigma morții sale, traducere de Antonia Constantinescu, Fundația Academia Civică, București, 1997. Cantacuzino, Sabina, Din viața familiei Ion I.C. Brătianu, vol. II, Editura Albatros, București, 1996. Călinescu, Armand
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Iași, Universitatea "Al. I. Cuza", 1988, pp. 1-15. Balard, Michel, "Georges I. Bratianu, Historien de la Mer Noire", în Revista de Istorie, 1999, nr. 1-2, pp. 5-12. Berindei, Dan, "Gheorghe I. Brătianu-istoric al umanității", în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Române, tom XXIII, 1998, pp. 15-22. Bălan, Constantin, "Gheorghe I. Brătianu", în Revista Arhivelor, 1993, nr. 4, p. 439. Boia, Lucian, "Gheorghe I. Brătianu (1898-1953)", în Studii și Articole de Istorie, XXXVIIXXXVIII, 1978, pp. 169-173. Brătianu, Gh., I., Concepțiunea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Dosarele Istoriei, 2004, nr.1, pp. 26-29. Spinei, Victor, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988. Ștefănescu, Ștefan, "Gh. I. Brătianu și geneza statelor românești", în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Române, tom XXIII, 1998, pp. 31-39. Tanașoca, Nicolae, Șerban, "Reconsiderarea operei lui Gh. I. Brătianu", în Transilvania, nr. 12, 1980, p. 13. Teodor, Pompiliu, "Gh. I. Brătianu-istoricul. (I) Dimensiunile operei", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
European History, Cluj-Napoca, 1995, pp. 178-187. Teodor, Pompiliu, Mârza, Radu, (coordonatori), Incursiuni în opera istorică a lui Gheorghe I. Brătianu, Editura Casa Cărții de Știință, ClujNapoca, 1999. Zub, Al., "Gheorghe I. Brătianu-profil istoriografic", în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Române, tom XXIII / 1998, pp. 23-29. Summary Our scientific paper aims to realize a study dedicated to the National Liberal PartyGheorghe I. Bratianu (1930-1938). We have analyzed all the elements which have led to the formation of the party
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
complementar, "Contribuții la studiul geomorfologic al bazinului văii Tutova" (1992), publicat de mai tinerii geografi Ion și Violeta Ioniță în Lucrările Seminarului Geografic "D.Cantemir", nr.10-1990, Univ. "Al.I.Cuza" Iași. b. Populația Colinelor Tutovei a beneficiat de atestări arheologice, urmate de documente istorice și cartografice tot mai sigure spre zilele noastre. Faptul că nu sunt prea numeroase și nici prea temeinic analizate de specialiști îl datorăm aceleiași stări de izolare naturală a regiunii, la care ne-am referit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de "domn" după întemeierea din 1359, sau de "domnitor" ori "principe" după Unirea cu Țara Românească din 1859 sub numele de Principatele Unite. * Cât privește vechimea populării teritoriului Colinelor Tutovei, este dificil de stabilit, fie și cu aproximație. Majoritatea descoperirilor arheologice indică urme de locuire omenească încă din epoca neolitică (epoca pietrei cioplite), adică cu circa 3000-4000 de ani înainte de Hristos (deci cu cca cinci-șase mii de ani în urmă), când agricultura a început să pătrundă și în aceste locuri pe seama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
garduri, obiecte de uz casnic și gospodăresc, pe alocuri chiar de artă populară în scop comercial) deci o adevărată "civilizație a lemnului" de tip medieval. Referitor la evoluția numărului de sate din Colinele Tutovei, se constată că, pe baza resturilor arheologice, peste 80 dintre localitățile actuale își au continuitatea încă din epoca preistorică. Documentele istorice ale epocilor următoare medievală, modernă și contemporană mai concret începând din a doua jumătate a secolului 14 (deci după actul întemeierii Moldovei ca stat) demonstrează o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
pădure, 418 ha vetre de sat și 67 ha alte folosințe, de unde rezultă caracterul predominant agricol al economiei comunei Voinești. * Populația de pe actualul teritoriu al comunei Voinești are un trecut îndepărtat. Cele mai vechi urme de existență umană sunt atestate arheologic încă din epoca neolitică (epoca pietrei cioplite), deci cu circa cinci-șase mii de ani în urmă. Sunt încântat să constat că un profesor de istorie și geografie, Dumitru Gâlcă, originar din/și profesor la școala din satul Voinești, a demonstrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
epoca neolitică (epoca pietrei cioplite), deci cu circa cinci-șase mii de ani în urmă. Sunt încântat să constat că un profesor de istorie și geografie, Dumitru Gâlcă, originar din/și profesor la școala din satul Voinești, a demonstrat lăudabile preocupări arheologice, mai întâi ca însoțitor și ghid ai unor cunoscuți arheologi pe teritoriul comunei și împrejurimi, apoi prin cercetări proprii la care a antrenat și elevii școlii locale, descoperind noi situri arheologice pe teritoriul satelor Voinești, Obârșeni, Avrămești, Uricari ș.a. Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
la școala din satul Voinești, a demonstrat lăudabile preocupări arheologice, mai întâi ca însoțitor și ghid ai unor cunoscuți arheologi pe teritoriul comunei și împrejurimi, apoi prin cercetări proprii la care a antrenat și elevii școlii locale, descoperind noi situri arheologice pe teritoriul satelor Voinești, Obârșeni, Avrămești, Uricari ș.a. Cu obiectele ceramice și metalice adunate, meticulos descrise și inventariate, profesorul a organizat două instructive colțuri muzeistice, unul în interiorul școlii din satul Voinești și altul în școala din satul vecin Avrămești (cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de lucrări, de grafică, majoritatea reprezentând peisaje din zona Neamț și Cehoslovacia: Ceahlăul, Detunata, Înserare, Toamna, Amurg, Pe malul Bistriței, Primăvara, Pom Înflorit, Peisaj de vară,Kun statC.S.S.R. Castel, Karlov Most Praga. A patra expoziție personală organizată la Muzeul Arheologic din Piatra Neamț. martie, Iași, Sala Victoria Expoziția interregională Iași, Suceava, Bacău pictură, sculptură, grafică. Piatra Neamț Expoziție de artă plastică Expune acuarele: Toamna, Peisaj, Toamna pe deal, Vas cu flori. iulie, Bacău, Muzeul Regional Expoziția regională de artă plastică Expune 10
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
provoacă o creștere a nivelului mărilor și lacurilor. Fenomenele se repercutează asupra populațiilor din nordul Europei, care emigrează spre sud. În acest context se deschide epoca fierului pentru Franța, epocă întărită în două mari perioade după numele a două situri arheologice: Hallstatt (Austria), de la -700 la -450 cu aproximație sau prima epocă a fierului, și La Tène (Elveția), de la -450 la era noastră sau a doua epocă a fierului. Originea acestor popoare hallstattiene este complexă. Cert este că ele ajung în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
600 î.I.C., creează Massalia cu portul său din Lacydon, în fundul radei actualului Vieux-Port din Marsilia: cu această fondare, cunoscută din surse scrise (documentul 2, p. 23), țara noastră intră în istorie. DOCUMENT 1 Această reconstituire, rezultat al unei săpături arheologice și a urmelor găurilor pentru stîlpi, permite înțelegerea organizării acestor case mari ale neoliticului aparținînd grupului rubané. Ele erau construite plecînd de la numeroși stîlpi strînși cu o șarpantă făcută doar din bîrne longitudinale. De asemenea, pentru o mai bună soliditate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Bibracte, mai sus de orașul Autun, este implantat pe muntele Beuvray (între 750 și 820 metri), care face parte din masivul munților Morvan. Primele săpături au avut loc începînd din 1865 și situl mai constituie și astăzi un important șantier arheologic. Bibracte era oppidum-ul cel mai bogat al poporului eduen. Accesul principal se face aici prin nord-est, prin poarta Rebout. Zidul care înconjură oppidum-ul măsoară 5 km lungime la o grosime medie de 3 pînă la 4 metri; în fața lui se
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
apărare) orientată către exterior. Situl de la Alesia a dat naștere la numeroase polemici. Mai multe localități l-au revendicat, mai ales Alaise la 25 km de Besançon și Alise-Sainte-Reine în Burgundia. Începute la inițiativa lui Napoleon al III-lea, săpăturile arheologice au permis identificarea localității Alise-Saint-Reine cu Alesia; aceste săpături au confirmat în multe puncte descrierile lui Cezar. Astfel se poate reconstitui sistemul defensiv după schița de mai jos. DOCUMENT 2 Predarea lui Vercingetorix 1.După Cezar: "El ordonă să i
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]