5,033 matches
-
numai 50». Priotitățile sunt politice, evident. Nu ne vreți binele... De la Sfântu Gheorghe la Odorheiu Secuiesc să tot fie 120 de kilometri, prin Baraolt. Așa că merg cinci ore cu un autobuz scâlciat, care nu iartă nici o hârtoapă. Sate de cărămidă arsă și obosită, și prăfuită. Oamenii te privesc plictisiți și abulici prin rotocoale de colb. Spectacolul indicatoarelor bilingve este dulce: Vârghiș este Vargas, Ocland - Okland, Tălișoara - Olasztelek, Bățanii Mari au devenit Nagybacon, Biborțeni - Bibarcfalva, Olteni a ajuns Oltszem, Micfalău este Mikoujfalo
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Puteți să-i întrebați pe cei de la Poliție. Am intrat peste cei de la Primărie și m-am solidarizat cu cei de la Timișoara. Ascultasem la radio. Au venit câțiva băieți cu mine. Era o inițiativă proprie pentru ce pățisem. Aveam călcâiele arse. M-au nenorocit, nu știu cum de n-am murit. Bătaia n-o mai pun la calcul. Cu încă patru indivizi, am dat jos pancarta de pe primărie cu „Trăiască Partidul Comunist Român!”. Pe urmă, am intrat în Primărie și au venit oamenii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
spre Soare, îi cântă imnul de slavă amețitoare și cad apoi ca săgeata. Când ajung la douăzeci-treizeci de metri, desfac aripile și zboară oblic în jurul cuibului. Mute. Unele zboară prea sus și cad fără viață, ca niște cioburi de stele arse. Pe când eram copil, găseam câte una cu ciocul însângerat și încercam s-o aduc la viață... Acum, vânătorii din Parlamentul de la București au dat o lege după care pot fi împușcate ciocârliile. Le preferă mai ales italienii. Fac un fel
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
românii basarabeni se bucură că, în curând, refugiul lor va lua sfârșit. Mulți tineri și adulți basarabeni cer înrolarea în armată pentru a participa la lupte și la alungarea dușmanului cotropitor. În toamna anului 1941, revenisem cu părinții în Chișinăul ars și distrus, în mare parte. Acestui aspect dezolant i se adaugă corpurile neînsuflețite ale celor descoperiți în gropile comune, din strada Viilor, asasinați prin împușcarea în ceafă. Ne stabilim la vechiul domiciliu, din strada Tighinei nr. 2-4, în clădirile rămase
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
A avut o halucinație în plină zi sau ce-a fost asta ? Urcă din nou, cu pași înceți și grei, treptele scării de lemn, deschide fără niciun chef ușa budoarului ei, o cameră asurzitor de pustie, care duhnește a păr ars, a aer închis, a parfum și a sânge închegat. Ce cameră urâtă și ce mult mai este până diseară, când au să vină musafirii invitați la cină... Ce devreme, își spune, privind întristată cadranul rotund din mijlocul soclului de marmoră
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
roi greu de muște, sclipind verzi-negre în lumină. Ce chilipir mai căutase și Mironescu-tatăl făcându-și casa aici, tocmai la mama-dracului, lângă Șosea ! Sigur că iarna își ispășește cărpănoșenia trezindu-se cu lupii în curte și vara șomoiogind cu cârpe arse, ca să mai potolească țânțarii ! Și nici după patruzeci de ani locul nu a ieșit din sălbăticie. Din fericire se trezise tocmai la timp ca să l împungă pe muscal cu vârful bastonului. Iar acesta smucise hățurile și intrase cu roata în
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ajunsă în atât de puțină vreme - cum, Doamne, cum ? - această făptură înspăimântătoare. Sub picurarea vie a lumânării, un cap înnegrit și micșorat cât pumnul, părând mai mic pe imensitatea albă a pernei, cu ochii sclipind înghețat, cu buzele vineții și arse. Nemișcată și doar respirând zgomotos, un ciudat șuier al aerului, ca o luptă cu ceva nevăzut asupra căruia ea își concentrase toată atenția. Eu sunt, știi că sunt eu ? îi șoptește prostește și, pe acea față ce încremenea înghețând și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
aș mai fi avut vreo îndoială, pofta aceasta era un argument suficient ; apoi casa, care de vreo două săptămâni s-a umplut iar de mirosuri. Când am intrat mai devreme la Margot în budoar și am simțit duhoarea de păr ars și pe madam Ana puțind, ca de obicei, a ceapă prăjită și a sudoare sleită și de sub divan ieșind un iz de pipi de cotoi - sigur că l-a ținut pe nenorocitul de Pițurcă peste noapte acolo -, și am văzut
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
faptul că nu sîntem potriviți unul pentru celălalt. Connor se lasă să cadă Încet pe covor, cu chipul total devastat. — Dar totul a fost minunat ! Am făcut sex de nenumărate ori... — Știu. — Te-ai Îndrăgostit de altcineva ? — Nu ! sar ca arsă. Firește că nu ! Frec cu degetul husa canapelei, În sus și-n jos. — Emma, cred că ai pur și simplu o stare proastă, spune Connor brusc. Îți pregătesc o baie fierbinte, aprind niște lumînări parfumate... — Connor, te rog frumos ! strig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
și tezei în vocala lungă. Această origine nu mai e observabilă în pronunția vocalei {EminescuOpXIV 292} lungi, însă ea nu se poate esplica decât numai din duplicarea proporțiunei de timp a vocalelor curate. În repetițiunea aceasta se prezintă împreunarea de arse și teze a două vocale egale la greci, văzut [ă], după cum se știe, în semn simbolic (caracter -). Cât de puțin cunoaște limba germană pentru sine o ținoare sunetală materială, ci face acest coprins să atârne de la însămnătate, totuși în esențial
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
superioară pe care și-a creat-o sufletul formator din vorbă. Accentul [logic sulevează deocamdată relațiunea dintre subiecte și predicate, care e sufletul simplu al proptisăciunei. Acest accent al propusăciunei goale se arată a fi o proporțiune asemenea celei dintre arse și teze sau viceversa, după cum e să se apese asupra subiectului față cu predicatul sau asupra predicatului față cu subiectul. Întru cât e propusăciunea o unitate ideală încheiată în sine, care reprezintă raportul reciproc dintre singular și general, întru atâta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în determinațiunile (Bestimmungen) laterale. Aceste momente, după gradul importanței lor și după mai multa or mai puțina lor preciziune, intră din parte-le iarăși în proporțiunea arsei și tezei prin intonare. Propusăciunea lărgită are așadar înăuntrul primitivei sale relațiuni de arse și teze, care exprimă raportul logic al propusăciunei simple în genere, încă o a doua arse și teze, cari sulevează hervorheben (? ) un alt raport, acela al determinațiunilor individualizatoare puse în proporțiunea lor corectă. Acestea de-a doua arse și teze
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puțina lor preciziune, intră din parte-le iarăși în proporțiunea arsei și tezei prin intonare. Propusăciunea lărgită are așadar înăuntrul primitivei sale relațiuni de arse și teze, care exprimă raportul logic al propusăciunei simple în genere, încă o a doua arse și teze, cari sulevează hervorheben (? ) un alt raport, acela al determinațiunilor individualizatoare puse în proporțiunea lor corectă. Acestea de-a doua arse și teze, cari pentru auditori apar ca mult mai tari, cari sulevează determințiunile laterale și le coordonează după
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
relațiuni de arse și teze, care exprimă raportul logic al propusăciunei simple în genere, încă o a doua arse și teze, cari sulevează hervorheben (? ) un alt raport, acela al determinațiunilor individualizatoare puse în proporțiunea lor corectă. Acestea de-a doua arse și teze, cari pentru auditori apar ca mult mai tari, cari sulevează determințiunile laterale și le coordonează după valoarea lor, puse pe lângă cea dentăi, care nu arată decât întonarea reprezentantă a unității propusăciunei, apar ele înseși ca o arse pe lângă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
coordonează după valoarea lor, puse pe lângă cea dentăi, care nu arată decât întonarea reprezentantă a unității propusăciunei, apar ele înseși ca o arse pe lângă cealaltă ca teze. Întonarea propusăciunei lărgite se arată așadar ca o varie mișcare a unor deosebite arse și teze, cari cu toate astea se prezintă sufletului ca un întreg. Spiritul cultivat aude această varie mișcare a tonului tot așa ușor și privește asupra-i tot așa de iute pre cât de fără greutate o dezvoltă înainte-ne
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prezintă el în vor-bire astfel ni și aduce înaintea sufletului coeziunea internă a înțelesului. Aceste unități bazate pe coordonarea propusăciunelor vor arăta așadar această nedependență și în întonare. Prin urmare fiecare din aceste propusăciuni care coprinde totodată o varietate de arse și teze în sine se arată, întîi, prin unitatea accentului logic ca un întreg neatârnat, a doua, prin ton în raportul său cu cealaltă propusăciune, cu care împreună formează o unitate mai naltă (hohere Einheit ). vezi Kirchmann, beim beziehendes Denken
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cauză și urmare, condițiune și condiționat, cauză si efect, spațiu și limite, substanță și accidență, trebuie iarăși să i se prezinte auditorului prin accent logic într-un asemenea 394 r raport. Aicea accentul care unește amândouă propusăciunile arată referința dintre arse și teze în mare, care referință corespunde celei logice, de rațiune și urmare, substanță și accidență, condițiune și condiționat; totuna daca exprimă particule {EminescuOpXIV 310} adevărate această referință a propusăciunilor sau daca ele au căzut și referința n-ar mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cari formează o unitate ritmică, cari însă, cu toate astea, metric sânt de sine stătătoare; accentul logic însă care în propusăciuni împreunate arată auditorului dependința uneia de cealaltă seamănă cu un picior de vers a cărui membre reprezintă proporțiunea de arse și teze. Daca accentul logic care unește propusăciunea principală de cea subordinată le lasă să răsune ca o unitate de arse și teze, asta nu mai e cazul la propusăciunea incidentă (Zwischensatz). Aceasta desparte membrele propusăciunei sale supraordinate și adică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împreunate arată auditorului dependința uneia de cealaltă seamănă cu un picior de vers a cărui membre reprezintă proporțiunea de arse și teze. Daca accentul logic care unește propusăciunea principală de cea subordinată le lasă să răsune ca o unitate de arse și teze, asta nu mai e cazul la propusăciunea incidentă (Zwischensatz). Aceasta desparte membrele propusăciunei sale supraordinate și adică în pozițiunea naturală. De-aceea aicea accentul logic are de-a marca propusăciunea despărțită prin o destinațiune spețială ca pe-o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în accentul logic cu mișcarea piciorului de vers numit creticus (... ), care mișcare se aude ca un întreg și reprezintă o vibrațiune care se-ncepe cu o arse, propozițiunea principală, continuă c-o teze, propozițiunea incidentă; se ridică apoi iarăși la arse, propozițiunea principală restabilită, cu care apoi se și sfîrșăște. Accentul logic a unei propozițiuni principale întreruptă de multe propozițiuni incidente ne prezintă așadar vibrațiunea continuă a unor cretici înlănțuiți unu-n altul, care însă cu toate se prezintă ca un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în unire cu pauza condiționată prin astea, care vine atât înainte cât și după parenteză. Tonul în urma parentezei vine iarăși în vibrațiunea părăsită și împiedecată spontaneu. Propozițiunea accentului în parenteză nu mai e acela a unei teze față cu o arsă precedentă și cu una postcedentă; din contra, el e o vibrațiune care întrerupe vibrațiunea întîmplătoare a tonului și nu seamănă {EminescuOpXIV 311} {EminescuOpXIV 312} deloc cu ea, deși viociunea mișcărei se mărește prin aceea că întonarea părăsită se restabileste în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
plicuri de vanilie, 150 g zahăr pe care îl facem caramel și tapetăm cratița emailată. Blatul: 4 ouă, 4 linguri făină, 4 linguri zahăr, 4 linguri ulei, 1 plic zahăr vanilat. Frișcă: 400 g. Mod de preparare: Crema de zahăr ars se face cu cele de mai sus. Când crema s-a răcit turnăm deasupra compoziția de blat (de pandișpan) și dăm iarăși la cuptor până devine aurie și se desprinde ușor de pe cratiță. Se lasă în vas totul 3 ore
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
mai sus o coacem în tăvi unse cu margarină și tapetate cu făină până ce crește și se rumenește bine. Când scoatem tava de la cuptor o lăsăm la loc cald ca să nu crape mălaiul iar deasupra ungem cu sirop de zahăr ars ca să nu prindă coajă. O acoperim cu o coală albă și apoi cu un ștergar foarte curat. Secretul acestui mălai moldovenesc este în a-l lăsa în tavă să se închege bine și să absoarbă (siropul de caramel) cu care
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
un carst mult mai extins, atât la suprafață cât și în subteran, cu numeroase elemente spectaculoase: Munții Bucegi prezintă abrupturi impresionante, cum este cel dinspre Valea Prahovei (cca. 1000 m), vârfuri semețe, accesibile în sezonul cald (ex. Coștila, Caraiman, Piatra Arsă, Vârful cu Dor), la care se adaugă sectoarele de chei de pe Ialomița Vârful Parângul Mare (Munții Parâng) Defileul Dunării (M-ții Banatului) Stalactite și stalagmite (Peștera Urșilor) Pietrele Doamnei (Masivul Rarău) Cheile Bicazului (Munții Hășmaș) (Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
se păstrează și fosile ale ursului de peșteră (Ursus spelaeus); - stânci cu aspect bizar, efect al rezistenței mai mari a gresiei în raport cu conglomeratele, sub acțiunea dezagregării și eroziunii vântului; așa au rezultat Turnurile Mălăiești și Țigănești, Acele Morarului, Colții Pietrei Arse, Sfinxul și Babele ș.a.; - relief glaciar reprezentat de: circuri complexe, dezvoltate în jurul nodului orografic Vârful Omu; văi glaciare ce pornesc radiar din jurul aceluiași nod (Văile Cerbului, Morarului, Țigănești, Mălăiești, Găuri); interfluvii sub formă de custuri (creste zimțate), cum este Creasta
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]