7,848 matches
-
explicate și în termenii organizării spațiale ale celor patru postere. Se pot observa cele două configurații dinamice menționate de Rudolph Arnheim ([1988] 1995): 1. Centricitate. Cele patru obiecte având calitatea de mâncare constituie centrii dinamici care impun o mișcare de atracție spre interior. Formă obiectelor nu este doar un marcator metonimic al unui posibil teritoriu spațial asociat unui grup de indivizi, ci constituie de asemenea frontierele geografice ale României și care împreună cu mesajul lingvistic ("Corupția se îndoapă zilnic din ceea ce îți
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de copii. Preponderența înhumaților maturi, de peste 88%, în sec. IV d. Chr. demonstrează o schimbare covârșitoare a ritului de înmormântare, care are o semnificație deosebită, în primul rând legată de o nouă concepție în care religia creștină își spune cuvântul. Atracția către religia creștină a populației dacilor liberi și a noilor veniți, care formează o nouă cultură materială și spirituală - Sântana-Cerneahov, este evidentă și mai ales în continuă dezvoltare, marcată și de micșorarea treptată a numărului de morminte de incinerație. Este
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
state sau întinderi de ape care nu fac parte din teritoriul său; sinonim: frontieră, hotar. GRANIȚĂ CONVENȚIONALĂ graniță stabilită de comun acord între două state vecine. GRANIȚĂ NATURALĂ graniță stabilită de un element natural (munți, lacuri, fluvii ș.a.). GRAVITAȚIE TERESTRĂ atracția exercitată de centrul Pământului, asupra tuturor corpurilor și materiei din exteriorul său și din raza sa de influență, conform legii atracției universale și a forței centrifuge; este maximă la poli și minimă la Ecuator. GRESIE rocă sedimentară rezultată din cimentarea
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
acord între două state vecine. GRANIȚĂ NATURALĂ graniță stabilită de un element natural (munți, lacuri, fluvii ș.a.). GRAVITAȚIE TERESTRĂ atracția exercitată de centrul Pământului, asupra tuturor corpurilor și materiei din exteriorul său și din raza sa de influență, conform legii atracției universale și a forței centrifuge; este maximă la poli și minimă la Ecuator. GRESIE rocă sedimentară rezultată din cimentarea grăunților de nisip cu ciment silicos, calcaros, argilos, ș.a. GRIND formă de relief pozitivă situată în deltă sau pe marginea acesteia
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
tufișuri și arbuști țepoși veșnic verzi, format în urma defrișării pădurile mediteraneene. MARE TERITORIALĂ porțiune de mare situată de-a lungul litoralului,până la o distanță de 12 mile marine de țărm. MAREE formă de mișcare periodică a apelor oceanice, determinată de atracția Lunii și a Soarelui; are două momente: flux (înaintarea apei pe țărm) și reflux (retragerea ei de pe țărm); cea mai înaltă maree se produce în Golful Fundy Bay (Canada): 19,6 m. MAREE NEAGRĂ peliculă de petrol de la suprafața mării
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
anul 1996 dl. col.(r. Ioan Dogaru a fost declarat „Cetățean de onoare al municipiului Bacău”, înmânându-i-se și „Cheia orașului” din partea oficialităților Bacăului. Aceste piese își găsesc locul în sala de expoziție alături de întreaga donație, constituind puncte de atracție pentru vizitatori. Secția de istorie-arheologie are în componență și Muzeul Țesutului și Postăvăritului Buhuși. Muzeul, înființat în 1977, este adăpostit în fostul conac al boierului Toader Buhuș, care se trage dintr-o familie care descinde din neamul marilor Stravici, amintită
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
în pofida propriei sale voințe de a percepe lucid și de a-și vedea "dublul" în carne și oase (nu numai de a-l "asculta", ca în vis), autorul intră abia acum cu adevărat "în transă" (mai exact spus: cade pradă atracției irepresibile de a scrie roman) și sfârșește prin a retrăi copilăria lui Bizu, după prealabila pierdere a "conștiinței propriei personalități". Actul creator se vede astfel anticipat de preambulul onirico-memorialistic (fără a se confunda: arta nu-i tot una nici cu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Experiența sordidă ("Da' iute ai mai fost, cuconașule!", atât găsește de cuviință să spună femeia, înainte de a-și primi cuvenita răsplată) îl vindecă de iluzii, adâncind în conștiința sa prăpastia dintre aspirațiile nobile ale sufletului și mizeria trupului torturat de atracția sexuală. Așadar, fiind de natură inconștientă, obsesia erotică devine izvorul unei imaginații mai curând "muzicale", ce îndreaptă "ochiul" tânărului dezgustat de "realitatea" (perceptibilă vizual) a amorului în altă parte, "dincolo" de orizontul lumii sensibile. Lăsându-se fascinat doar de "sufletul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
datorându-se ambiguității reprezentării, ce oscilează între viață și moarte, între feminitate și masculinitate (modelul e androgin, și în el se "oglindesc" amândoi, și Eminescu, și Veronica), ca în picturile decadenților. Paloarea, răceala brațelor femeii iubite vădesc, de asemenea, o atracție necrofilă altă "perversiune", deci! Prin urmare, nedumerirea Veronicăi ("simțirea adâncă/ Cum de se naște pentru-un portret?") trebuie luată doar ca o figură de stil, exersată în versurile închinate poetului. Altminteri, femeia știe să-l privească, să-i citească în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
senzuală a brațului dezgolit (adorat și de ofițeri), cât muzica ("minciună universală, iluzie a sufletelor"), și "nu numai muzica glasului", ci muzica "întregii sale ființe", ce dădea Veronicăi, atunci când cânta, "un farmec nelămurit, de care nu se putea desprinde". Motivația "atracției" erotice e, după cum remarcăm, tipic lovinesciană. Dar când muzica încetează și vraja se destramă, Eminescu, dezamăgit, caută să rămână singur, înfundându-se într-o crâșmă ca să uite "imaginea femeii viclene și senzuale". De altfel, "încă de atunci, chiar în prezența
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pe Veronica, eroul lovinescian trăiește (conștient) iluzia unui altfel de amor, "mai nobil", față de Mite. Mistificația e mai mult decât evidentă. Dincolo de atâtea, variate, nuanțe, e clar că Lovinescu prezintă erotismul eminescian ca pe o formă de trăire contradictorie, de atracție și respingere față de femeie (Venere și Madonă deopotrivă), deoarece "elementul principal al eternului feminin", comportamentul tipic al iubitei ideale e de găsit în "alintul continuu", în "trecerea pendulară de la îndemn la refuz". La fel înțelege lucrurile și Tudor Vianu, care
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
generând rezulta(n)te cu amplitudini diferite: În mișcarea lor, undele electromagnetice definesc planuri dependente de traiectorie. Deși inițial s-a apreciat, că undele de lumină se pot mișca doar rectiliniu, teoria relativității a prevăzut posibilitatea curbării, ca urmare a atracției gravitaționale a corpurilor cosmice, ceea ce o fotografie epocală a dovedit-o în timpul eclipsei de Soare din anul 1918. Se poate considera, că în condiții ideale, lumina se mișcă și pe suprafețe circulare, definite de fluxul punctelor în mișcare (pulstonii), respectiv
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
se mișcă pe bază de ceva, mașinile, pe bază de benzină, locomotivele cu abur, pe bază de abur, barca pe bază de vâsle, guvernul pe bază de șuturi date chiar la noadă de onor președintele României, planetele pe bază de atracție universală (un fel de specialitate englezească preparată întâi de sir Isaac Newton) și exemplele ar putea continua până am ajunge la exemplarul cu chip umanoid denumit în general soț, bărbat în casă sau tăntălăul familiei, depinde de personalitatea și toanele
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ce există pe glob. Mediul nostru va deveni această rețea imensă (Kelly, 2008). Deși la ora actuală această viziune este (încă) utopică, dependența de Internet și, implicit, de comunitățile virtuale este un fapt real, cu implicații profunde asupra existenței individuale. Atracția față de lumile virtuale, marcată de curiozitate și de dorința de a explora spații noi, ajunge să acapareze timpul, energia și atenția persoanei până într-acolo încât existența din spațiul real este sărăcită, ternă, deprimantă. Între cele două stadii există o
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
acapareze timpul, energia și atenția persoanei până într-acolo încât existența din spațiul real este sărăcită, ternă, deprimantă. Între cele două stadii există o varietate enormă a formelor de dependență față de Internet și produsele sale. Rheingold (2000, p. 58) explică atracția pentru spațiile virtuale astfel: "Mândria în abilitatea cuiva de a stăpâni un mediu este un lucru pozitiv. Pentru oamenii ale căror vieți sunt controlate de părinți, profesori sau șefi, există o anumită atracție față de o lume în care competența și
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
produsele sale. Rheingold (2000, p. 58) explică atracția pentru spațiile virtuale astfel: "Mândria în abilitatea cuiva de a stăpâni un mediu este un lucru pozitiv. Pentru oamenii ale căror vieți sunt controlate de părinți, profesori sau șefi, există o anumită atracție față de o lume în care competența și admirația colegilor sunt disponibile oricui are imaginație și curiozitate intelectuală". Comunitățile jucătorilor și cele de socializare sunt cele în care fenomenul dependenței este întâlnit cel mai frecvent și în cele mai acute forme
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în care oamenii pot face schimb de idei și își pot exprima opiniile indiferent de rang și status social. Inițial, aceasta a dăruit cyberspațiului iluzia unei incredibile libertăți. Posibilitatea de exprimare liberă a ideilor diferite a constituit una dintre principalele atracții ale comunităților virtuale. Totuși, calitățile Internetului care au permis mai multor voci decât oricând să vorbească în spațiul public au deschis atât spațiul public, cât și pe cel privat persoanelor deviante și preocupărilor acestora (pornografie, pedofilie, terorism), inclusiv în domeniul
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
traducătorul mai multor volume și autorul lucrărilor (selectiv): Utilul și plăcutul, MicroHarmony: The Growth and Use of the Idyllic Model in Literature, A Theory of the Secondary: Literature, Progress, and Reaction, Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (19401975), România și liberalismele ei. Atracții și împotriviri, Înțelepciunea calmă. Di@loguri în cyberspațiu cu Robert Lazu, Străin prin Europa. Note de călătorie 1983-1992, The Triumph of Imperfection, Imperfection and Defeat: The Role of Aesthetic Imagination in Human Society. Sorin Antohi (n. 1957), este istoric al
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
mai fim enervați de vizitatori." În 16 ani ar fi fost timp să se facă un număr de șosele ca lumea sau de alte moduri de legătură și s-ar fi putut pregăti cel puțin un număr de puncte de atracție în Transilvania, în nordul Moldovei, în Dobrogea ș.a.m.d. S. A.: Din păcate, nu e cazul. Trebuie să acceptăm stoic situația, fiindcă ea pare stabilă. În jumătate de generație istorică, dacă eram în stare de mai mult, făceam. România și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Monica Lovinescu împarte scriitorii în funcție de reproș: oportunismul, cultul personalității, nestatornicia crezului politic, servitutea și ușurința acceptării regimului dictatorial. Înțelege presiunea cu care se confruntă intelectualitatea marginalizată și aservită, dar nu poate ignora intermitența curajului, înlocuirea criteriului estetic cu cel social, atracția față de beneficiile materiale și ștergerea hotarelor între generații: Nu mai revin asupra formulei care mi se părea a caracteriza din nefericire atitudinea scriitorilor români: "orfani ai curajului". Niciodată ai talentului. Nici ai rafinamentului. Esteticul salva și justifica totul. Se "rezista
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
noemele intenționate se metamorfozează după principiile înțelegerii. Interpretul deține vigoarea accesibilității artei și panoplia instrumentelor necesare pătrunderii ei. Discursul explică privilegiul de a intra în contact cu imaginile expresive și menirea apropierii de ele. Semn al umanității, frumosul constituie o atracție constantă, indiferent de nivelul receptorului. Influența literaturii încolțește acolo unde există terenul predispus receptării ei. Operele de artă pot fi considerate dovezi ale unui anumit tip de societate, deoarece oglindesc viața ei artistică și dezvăluie forța creatoare a omului. Monica
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Discursurile nu vorbesc doar despre situația literaturii românești, ci și despre evoluția culturii europene, dovada surprinderii unor teorii precum revizionismul intelectualilor francezi, mitul "farfuriilor zburătoare" al lui Jung, marxismul la Raymond Aron, reconsiderarea teatrului prin Shakespeare. Și Nicolae Florescu remarcă atracția autoarei spre teoriile occidentale:" În fond, textele inseriate sub titlul Unde scurte nici nu sunt altceva decât un asemenea spectacol de excepție al unei inteligențe care, apărându-și libertatea spiritului, se confruntă și ne confruntă. În totalitatea lor, cronicile alcătuiesc
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
al celor două canoane literare. Rigurozitatea lecturii critice este identică cu cea a scriitorului și conduce spre obținerea sensului, spre descifrarea semnificațiilor. Monica Lovinescu percepe textul și îl stabilește în realitatea lui proprie, conștientă de riscul avansării unei fantezii, de atracția unei interpretări libere ce tinde să fie la rândul ei literatură bogată în idei personale. Vocea comentatorului dublează vocea operei fără să o acopere deoarece este rezultatul unor reflecții organizate științific, neintuitive. Critica trebuie să apropie lectorul de text, nu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
semantice ale cuvintelor nu reies simultan cu lectura, deoarece ele nu pot fi separate de plurivalența configurației sensurilor. Romanul, deși ambiguu și aparent neîncheiat, conține înăuntrul său un înțeles descifrabil. Structurile recurente, alături de cele sporadice, configurează imagistica textului, generată de atracția autoarei pentru suprarealism. În romanul Cuvântul din cuvinte, credibilitatea personajului, obscuritatea sau claritatea evenimentelor, distanța dintre autor și personaje, sunt toate create de autoarea care și-a propus de la început un scop. După cum susține Wayne C. Bootth în Retorica romanului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
semantice ale cuvintelor nu reies simultan cu lectura, deoarece ele nu pot fi separate de plurivalența configurației sensurilor. Romanul, deși ambiguu și aparent neîncheiat, conține înăuntrul său un înțeles descifrabil. Structurile recurente, alături de cele sporadice, configurează imagistica textului, generată de atracția autoarei pentru suprarealism. Unitatea compozițională a romanului se stabilește dinspre viziunea întregului spre fiecare parte și are drept fundament tematic utopia. Principiul formativ al romanului nu este intriga, iar personajele nu sunt create ca funcții ale intrigii. Autorul, ca funcție
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]