4,413 matches
-
mei încep să se coloreze atît de puternic încît nu se mai/ distinge nimic/ micile înjurături cad din înaltul capului și învolburează aerul/ proaspăt al gurii" (Dan Coman: poemul de vară). Elanul douămiiștilor resuscitează întîi de toate scriitura șocantă a avangardei interbelice: ,te înconjoară zece perechi de picioare/ zece perechi de pulpe roșii, baby/ zece secretare furibunde cu vulpi în jurul gîtului cu/ bufnițe pe umăr/ galopînd năucite pe o plajă cu hoituri/ zece secretare fierbinți răspund la telefon/ pentru tine/ cu
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
dansuri/ și mobilă/ albă/ pe pereți/ pînze de păianjen/ pe umeri/ pe mîini/ ha ha ha ha ha" (Rufele spălate). Nu mai puțin douămiiștii au trecut fatalmente prin experiența optzeciștilor, care a întrupat, la rîndul său, o altă etapă a avangardei autohtone, impregnînd-o, ca și predecesorii lor direcți, de datele cotidianului actual, de starea de spirit jemanfișistă, de, în genere, inconformismul conjugat, moral-formal. Iată stihuri tangente la tonalitatea metropolitan-ațîțată a lui Mircea Cărtărescu: ,cumva am penetrat un cer nou, plutesc căpșuni
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
potrivit aventurii avangardiste, ci, dimpotrivă, unul interiorizat, pasiv, cu tangențe bacoviene. Visător cu toate farurile conștiinței poetice întoarse spre viața interioară, macerat de tristeți fără soluție, de la un punct încolo indicibile, poetul a schimbat aparatul expresiei simboliste cu cel al avangardei, fără a-și eclipsa natura afectivă. Emoțiile cu atît mai intense cu cît sînt gîtuite, langorile istovitoare, reveriile cu tulbure obiect se regăsesc în producția sa precum un numitor comun ce ni-l amintește pe cîntărețul Plumbului, adus într-o
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
iulie mie" (Whisky-Palace). Oricum sforțarea creatoare a lui Ion Vinea se orientează către depășirea datelor unui real resimțit ca ostil, alienant. Dacă nu plonjează în suprarealismul ca atare, întemeietorul revistei Contimporanul (1922-1932), cel mai important și mai longeviv periodic al avangardei autohtone, se apropie de libertățile dicteului automat printr-o lejeritate a asociațiilor care oferă o alternativă seducător mozaicată a ordinii realului abhorat. Respins în accepția sa convențională, acesta e prizat în registrul său de mobilități, de disponibilități, de metamorfoze inepuizabile
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
de televizual. Ca spațiu neutralizator a tot ce înseamnă experiență vie, ca derulare mecanică a unor semne desprinse de orice referință, ca mișcare pură. Nu mă pot împiedica să observ în insistența pe mecanic, mecanism, serialitate o trăsătură moștenită de la avangarda futuristă, o moștenire care și-a extompat însă originea. Pe de altă parte, obsesia televizualului din romanele lui Toussaint este împărtășită de foarte mulți intelectuali francezi în special "de stînga" pentru care obiectele posibilelor obsesii intelectuale se împuținează văzînd cu
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
Ioan Stanomir Așa s-a călit oțelul Organizația de partid și literatura de partid Om de știință, luptător, Vladimir Ilici Lenin anticipează și elanul pedagogic al conducătorilor comuniști. Amprenta partinică, și aici avangarda rusă/ sovietică va plăti prețul insurgenței, este omniprezentă: prinsă în cleștele de fier al logicii marxist-leniniste, alternativa dezvoltată în preajma primului război mondial va fi eliminată sau / și domesticită.1 Comuniștii români, la rândul lor, vor capitaliza în marginea potențialului de
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
a proletariatului. Jos cu literații fără partid! Jos cu literații supraoameni! Literatura trebuie să devină o parte integrantă a cauzei generale a proletariatului, o "rotiță și un șurub" al unui mecanism social democrat bine uns, pus în mișcare de întreaga avangardă conștientă a întregii clase muncitoare. Munca literară trebuie să devină o parte integrantă a muncii organizate, planificate și unitare a partidului social democrat."2 Pe drumul revoluției culturale... Estetica democrațiilor populare va avea plasat în centrul canonului remarcile părintelui fondator
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
Reacțiunea", la nivel estetic și politic, se cere identificată/ neutralizată: polemica cu "poetul neangajat" oferă imaginea fasonată bolșevic a unui trecut recent, a cărui violență revoluționară delegitimează orice tentativă de a invoca izolarea. Primatul ideologic este motivat, marxist, prin abilitatea avangardei clasei muncitoare de a "citi" istoria, punând în slujba unui proiect coerent masele populare, căci "studiind realitățile țării noastre în lumina intereselor clasei muncitoare, a poporului nostru, comitetul central al partidului muncitoresc român, ghidează, pas cu pas și conduce efectiv
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
și a băut de la cișmea cu găleata / și am încălecat pe o șa / și v-am spus". Ideea apare și într-un text separat de jurnal unde autorul înșiruie compuneri școlare tipice (Academia lui Dumnezeu și Adam, primul artist de avangardă). După jurnal intră în scenă poeme și proze de sine stătătoare care ne arată un Felix Lupu mai puțin incitant: influențele boemei și ale textelor ei (Nichita Stănescu, Cristian Preda sau Paul Daian) îmi par nocive pentru poetul Felix Lupu
Neagoe și Nea Goe by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16627_a_17952]
-
căreia de către burghezie a fost necesară acțiunea revoluționară. Realitatea românească a fost în multe privințe diferită de cea din țările din apusul Europei (luate de Marx drept model la scrierea operei sale). La noi, dimpotrivă, boierimea a jucat rolul de avangardă a modernității. Scrie Alexandru George: „Ei au adus primii din Occident nu doar produsele de tot felul ale civilizației, dar și activismul societăților, mult mai accentuat pe acolo, uneori preluînd un rol pe care în Apus îl jucase, mai degrabă
Istoria liberală a românilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13081_a_14406]
-
apa de pe caii cu care tătarii trecuseră Nistrul și ștafetele au dus vestea la Suceava despre prăpădul abătut asupra țării". După ce au trecut râul de hotar al Moldovei, ceambulurile tătărești risipite prin satele pașnice au început să se ciocnească cu avangărzile trimise să le întâmpine. La 20 august, tătarii risipiți după pradă au fost atacați puternic, respinși și înghesuiți în dumbrava de la Lipnic, din ținutul Sorocii, și măcelăriți. Tătarii scăpați cu viață au fost luați prizonieri, între aceștia aflându-se fratele
Bătălia de la Lipnic(1740). In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Bulat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2244]
-
strategie complicată a replierii. Discreție? Procedeu stilistic? Autopunițiune prin autoironie? Teamă în fața abisului deschis înlăuntrul propriului eu? Probabil că din toate cîte ceva. În orice caz, avem a face cu o postură antilirică (un atilirism soft, spre deosebire de cel hard al avangardei). Printr-un reflex magic, poetul se ferește să-și spună pe nume: „ai citit undeva/ că spunîndu-li-se ființelor pe nume, chemîndu-le/ cu numele lor se așază o stăpînire asupră-le/ așa scrie în demonologiile vechi - și de asta nu-ți
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
capul criticii propriu-zise. Disociind, în consonanta cu Perpessicius, el respinge falsă despărțire a lui Maiorescu din ăPoeti și criticiă; el vede în critică artiștilor: ăun ferment în sînul literaturii înseși, un impuls și o deschizătoare de drumuri. Critică artiștilor este avangardă, critică profesională ariergarda, cea dinții ușor înarmata, cealaltă trupa hopliților care vine și organizează metodic cuceririle cu elan săvîrsiteă. Mai mult, criticul vede între cele două moduri strînse relații, reciproce determinări, drept care trage ultimele concluzii în discuția abordată: ăCritica profesională
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
Benador îl situează estetic între mizantropii profunzi, speculativi peste poate, textual vorbind luciferici, complicați, chinuiți de suferințe tulburi. Cum am afirmat la început ieșim astfel din tiparul galițian al mediilor. Acum dialogam sfidător cu tenebrele, primim un pașaport la europeitatea avangardei. Mă refer la viziuni răscolite de convulsii crude, asociate dereglărilor. Încrucișarea de biografii maladive cu fiziologicul ucigător nasc o lume aparte, citadin contradictorie entologic. Din concretul etnic urcăm spre orgoliul epuizării funeste. În spatele deformărilor pomenite se ițește o ordine oculta
Sondarea abisului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17663_a_18988]
-
multilingva de artă experimentală, INTERMEDIA-IMAGO, insolita în peisajul publicisticii românești. Redacția, alcătuită din artiști complecși, fascinați de posibilitățile grafice ale computerului, realizează cu ajutorul unor programe speciale mixaje de imagine-text cum nu s-au mai vazut la noi. Continuînd în spirit avangardă prima, George Sabău, Călin Man, Caius Grozav, Peter Hugel, Judit Angel, Romulus Bucur, Liliana Trandabur și Roxana Cherecheș exploatează tipografic idei trăznite cu virtuozitate, bun gust și umor, cu o nebunie (pasiune) juvenila și un rafinament cultural - față de care producțiile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18159_a_19484]
-
folosindu-se adesea, cum face Magritte, de pastișa stilistica - altădată considerată o blasfemie, dar astăzi legitimata de regulă postmodernă a încălcării regulilor - încearcă încă o dată să aplice formule culturale mai vechi, mai degrabă decât să caute unele noi, cum făcea avangardă modernista. La această mai putem adăuga intertextualitatea spațială: culturile naționale care își negociază sensul cu alte culturi naționale, așa cum se întâmplă în cadrul interacțiunii dintre literaturile postcoloniale și fostele metropole imperiale. În ambele cazuri, punerea sub semnul întrebării a canonului apare
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
intelectualului român îmi retează orice avânt întru împotrivire și surmontare. Cu rare excepții atitudinea intelectualului nostru a fost una defavorabilă (ca să nu spun ostilă ori agresivă) față de fenomenul sonor contemporan. Un Dimitrie Cantemir, bunăoară, studia muzica Evului Mediu turcesc, ignorând avangarda muzicală italiană contemporană lui; Maiorescu era îndrăgostit de muzica clasică, dar rămânea inert la oferta wagneriană; G. Călinescu scria cronici encomiastice despre Beethoven, dar nu-l putea suferi pe Stravinski; Cioran îi diviniza pe Bach și pe Mozart, dar nu
Singurătatea compozitorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14361_a_15686]
-
Cred că nu are nici o eficacitate... Pentru că neglijează în prea mare măsură sensul? Pentru faptul foarte simplu că limba este făcută să comunice. O altă întrebare: Ați studiat mult suprarealismul și, desigur, studiindu-l, ați a avut în vedere întreaga avangardă. Ce loc acordați suprarealismului în istoria literaturii acestui secol? Cred că este una dintre mișcările cele mai importante din câte au existat vreodată. El a răsturnat complet sistemul tradițional al literaturii, fie și măcar pentru că a lăsat la o parte
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
text din operele suprarealiștilor și pentru a demonstra că ele erau semnificante la fel ca și alte texte literare. E nevoie de o anumită adaptare, dar în rest totul funcționează foarte bine... Dacă ar fi să apreciați astăzi prezența anumitor avangarde, credeți că această avangardă istorică poate continua - și sub ce forme - în ziua de azi? Nu-mi dau seama prea bine... Dacă e să vorbim despre un anume postmodernism, atunci observăm că el a ajuns la un punct în care
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
și pentru a demonstra că ele erau semnificante la fel ca și alte texte literare. E nevoie de o anumită adaptare, dar în rest totul funcționează foarte bine... Dacă ar fi să apreciați astăzi prezența anumitor avangarde, credeți că această avangardă istorică poate continua - și sub ce forme - în ziua de azi? Nu-mi dau seama prea bine... Dacă e să vorbim despre un anume postmodernism, atunci observăm că el a ajuns la un punct în care e foarte greu să
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
in spe. Iar Dandanache, alesul de la centru al partidului unic. Actualizarea aceasta, uneori forțată, l-a tras încet-încet pe scriitorul din La Belle Epoque pe care-l evoca M. Ralea acum cîteva decenii spre tiparul de comportament și expresie al avangardei moderne de după mijlocul secolului XX: stupizii, dar simpaticii săi eroi deveneau adevărate fiare, feroce și ticăloase, rinoceri ionescieni, iar umorul (înțelepciunea) în care Caragiale îi scăldase odinioară se retrăgea ca o mare în reflux, lăsînd nisipul gol. Păcatele veniale al
Caragiale între actualitate și actualizare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15567_a_16892]
-
Fr.Liszt, J.Brahms, P.I. Ceaikovski, G.Verdi, R.Wagner). 7. Diversitatea stilistică la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec.XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi ( în special C.Debussy, R.Strauss, A. Schonberg și noua școală vieneză). Avangarda muzicală contemporană; multitudinea orientărilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concretă și electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteză, compozitori reprezentativi L. Stravinski, B. Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a.). B.Istoria
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
10. Pictura postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artiști și opere reprezentative. Direcții artistice deschise de pictura postimpresionista(cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, raționalism, constructivism, arta abstracta.) 11. Arta europeană în secolul XX Principalele curente europene în pictura de avangardă: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstracta. 12. Arta românească în secolele XIX și XX Personalități marcante care au contribuit la evoluția artei românești, influențe artistice europene: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, St
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Fr. Liszt, J. Brahms, P.I. Ceaikovski, G. Verdi, R. Wagner). 7. Diversitatea stilistica la sfarsitul sec. al XIX-lea și începutul sec. XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi (în special C. Debussy, R. Strauss, A. Schonberg și nouă școală vieneza). Avangardă muzicală contemporană; multitudinea orientărilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzică concretă și electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteză, compozitori reprezentativi I. Stravinski, B. Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a.). B. ISTORIA
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
10. Pictură postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artiști și opere reprezentative. Direcții artistice deschise de pictură postimpresionista (cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, raționalism, constructivism, arta abstractă). 11. Artă europeană în secolul XX. Principalele curente europene în pictură de avangardă: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstractă. 12. Artă românească în secolele XIX și XX. Personalități marcante care au contribuit la evoluția artei românești, influențe artistice europene: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, St
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]