KorAP: Find »[drukola/base=balcanic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...149 150 151 ...222 >

5,546 matches

Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469

unii dintre membrii ei au ajuns să alcătuiască conducerea politică a guvernelor naționale, cei mai mulți dintre ei au fost martorii erodării treptate a stării lor economice și sociale sub impactul noilor condiții. În ciuda preocupării lor față de problemele politice și diplomatice, liderii balcanici erau foarte conștienți de implicațiile slăbiciunii lor economice, mai ales în aspectele referitoare la interesele generale ale statului, cum era apărarea națională. O năzuință majoră a tuturor guvernelor naționale era deci modernizarea inclusiv dezvoltarea industriei, îmbunătățirea stării agriculturii, instituirea unui

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
agriculturii, instituirea unui sistem de învățămînt avansat și achiziționarea facilităților și caracteristicilor societăților din Europa Occidentală. Tot în cadrul acestor eforturi s-a manifestat clar atitudinea ambivalentă față de influențele străine. Cu toate că, lipsite de capitalul, resursele, specialiștii și de experiența necesară, statele balcanice aveau nevoie de ajutor, ele se temeau de exploatarea străină sau de dominația imperială. Subiectul atracției conflictuale și de respingere a influenței politice, ideologice și economice străine a constituit un element constant de-a lungul întregii istorii a Balcanilor. Cu

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
ele se temeau de exploatarea străină sau de dominația imperială. Subiectul atracției conflictuale și de respingere a influenței politice, ideologice și economice străine a constituit un element constant de-a lungul întregii istorii a Balcanilor. Cu toate acestea, deși societățile balcanice, fie de bunăvoie, fie forțat, au acceptat multe lucruri din lumea din afară, trebuie să subliniem că pînă și acolo unde au fost adoptate instituții și idei străine, acestea au fost ulterior modelate și modificate conform tradițiilor și prejudecăților naționale

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
mai multe secțiuni. Regiunea aceasta a jucat un rol extrem de important în problemele lumii. Ca atare, atenția este îndreptată nu numai asupra evenimentelor interne din Balcani, ci și a marilor conflicte internaționale ale perioadei vizate. Cartea acoperă deci atît evenimentele balcanice, cît și locul peninsulei în istorie. Datorită aspectului complex al acestui text, au fost incluse numeroase hărți în vederea facilitării clarificării problemelor interne, precum și a crizelor provocate de implicarea marilor puteri în regiune. Ilustrațiile au drept scop acoperirea acestora și a

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
în istorie. Datorită aspectului complex al acestui text, au fost incluse numeroase hărți în vederea facilitării clarificării problemelor interne, precum și a crizelor provocate de implicarea marilor puteri în regiune. Ilustrațiile au drept scop acoperirea acestora și a altor aspecte ale istoriei balcanice. Aproape toate sînt stampe executate în prima jumătate a secolului al nouăsprezecelea. În secolele al optsprezecelea și al nouăsprezecelea, Balcanii și Imperiul Otoman în general au atras nu numai interesul oamenilor de stat și al generalilor, ci și al scriitorilor

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
manuscrisului în stadiile finale ale pregătirii lui, ea efectuînd și compilarea indicelui. Hărțile au fost pregătite de William Jaber. Introducere T E R I T O R I U L Narațiunea noastră tratează în primul rînd istoria popoarelor din Peninsula Balcanică, o regiune terestră înconjurată de mările Neagră, Egee, Ionică și Adriatică. Deși cursurile Dunării, Savei și Kupei sînt adesea desemnate ca trasînd conturul perimetrului nordic al ei, relatarea de față va include și soarta ținuturilor de dincolo de Dunăre locuite de

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
munții oferă desigur și ei elemente de sprijin pentru populație. Zăcămintele minerale erau exploatate încă de pe vremea romanilor, dar nu la fel de intensiv ca în zilele noastre. Harta 1. Harta reliefului Balcanilor Situată strategic la convergența Asiei, Africii și Europei, Peninsula Balcanică a constituit atît un obiectiv tentant pentru cuceritori cît și o cale de trecere spre alte regiuni. Cu toate că munții au contribuit la caracterul aparte și la izolarea locuitorilor Balcanilor, ei nu au fost un scut împotriva invaziilor din afară. Întreaga

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
în Grecia și în întreaga parte de est a Mediteranei. FUNDALUL ISTORIC Civilizațiile antice: Grecia și Roma În ciuda faptului că relatarea de față începe cu ultimul deceniu al secolului al șaptesprezecelea, datorită rolului important al istoriei în evoluția statelor naționale balcanice, tema principală a acestei cărți, este necesară o scurtă prezentare a perioadei anterioare. După cum vom demonstra mai jos, în fiecare stadiu al instituirii guvernelor moderne, liderii au făcut în repetate rînduri apel la trecut ca să-și explice și să-și

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
al cincilea î.e.n. Dacii, o ramură a tracilor, aveau să constituie un element fundamental în formarea națiunii române. Ilirii sînt strămoșii albanezilor de astăzi. Principalele realizări politice și culturale ale perioadei antice nu au avut totuși loc în centrul Peninsulei Balcanice, ci în sud, în ținuturile grecești (vezi harta 2). Țărmurile și insulele Mării Adriatice aveau să fie locul apariției primei mari civilizații europene, cea a Greciei, care-și spuneau pe vremea aceea eleni, iar numele ținutului lor era Elada. O

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
o mie de ani. Situat strategic la răscrucea drumurilor dintre Asia și Europa, el se întindea la joncțiunea marilor rute comerciale care duceau de la nord la sud și de la est la vest. Cel mai bun port natural din toată peninsula balcanică și din zona Mediteranei, orașul, înconjurat din trei părți de mare, putea fi apărat cu ușurință. În ciuda repetatelor încercări de cucerire, el s-a predat doar de două ori, în 1204 și în 1453. Compoziția etnică a imperiului era complexă

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
mult, biserica orientală nu a edificat o instituție centrală dominantă ca Papalitatea de la Roma. Patriarhia de la Constantinopol se bucura de un mare prestigiu și de o mare influență, dar patriarhiile și arhiepiscopiile naționale înființate în cele din urmă în statele balcanice și în Rusia exercitau o influență directă asupra membrilor lor. Dat fiind că peninsula italică era copleșită de invadatorii barbari, iar autoritatea romană nu mai era exercitată în Apus, Bizanțul a devenit moștenitorul ideii imperiale romane. Aidoma grecilor și romanilor

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
statul aplica o politică aparte, care a făcut ca "diplomația bizantină" să devină proverbială pentru negocierile viclene, înțelepte și nu prea scrupuloase. Deosebit de important era faptul că înaltul nivel de civilizație al imperiului oferea modele de guvernare și cultură statelor balcanice ortodoxe și Rusiei. Conducătorii din Balcani doreau să devină autocrați bizantini, copiind ceremonialul de la curtea de la Constantinopol și stilurile arhitectonice bizantine pentru clădirile și bisericile lor. Civilizația medievală balcanică era deci în esență bizantină. Cu toate marile realizări ale imperiului

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
de civilizație al imperiului oferea modele de guvernare și cultură statelor balcanice ortodoxe și Rusiei. Conducătorii din Balcani doreau să devină autocrați bizantini, copiind ceremonialul de la curtea de la Constantinopol și stilurile arhitectonice bizantine pentru clădirile și bisericile lor. Civilizația medievală balcanică era deci în esență bizantină. Cu toate marile realizări ale imperiului, îndelungata lui istorie a fost marcată de multe fluctuații ale norocului. Unul dintre cei mai cunoscuți împărați, Iustinian (527-565), a încercat să refacă imperiul după devastarea acestuia de către invaziile

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
creștinătății ortodoxe. Iustinian nu a fost însă în stare să găsească soluții pentru marile probleme care asaltaseră anterior Imperiul Roman. Bizanțul avea mari dificultăți în apărarea și administrarea vastului său teritoriu, care se confrunta iar cu atacuri atît în Peninsula Balcanică, cît și în Asia Mică. În secolele al șaselea și al șaptelea, principalul pericol era înaintarea perșilor și arabilor în Asia și a avarilor și slavilor în Europa. Amenințării persane i s-a pus capăt prin victoria militară din 627

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
dar prezența slavilor în Balcani a devenit un element permanent. Slavii: statele bulgar și sîrb Invazia slavă. În secolele al șaselea și al șaptelea, slavii, un neam indo-european, au traversat Dunărea și au ocupat cea mai mare parte a Peninsulei Balcanice. La început, ei aveau legături strînse cu avarii, care dețineau evident poziția dominantă în cadrul acestor relații. Slavii au continuat să înainteze în grupuri puțin numeroase conduși de căpeteniile lor; nu exista nici o organizare centrală, deși se formaseră uniuni între unele

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
conducătorii bulgari întîmpinau dificultăți în ținerea sub control a nobililor lor. E posibil ca Ioniță Kaloiannes să fi fost asasinat de propriii lui comandanți. Imperiul renăscut a atins apogeul în timpul domniei lui Ioan Asan (1218-1241); deținînd iar statutul de putere balcanică majoră, statul bulgar avea în posesie un teritoriu foarte întins. Dar situația nu era deloc stabilă. În timpul domniilor care au urmat, imperiul s-a dezmembrat; nobilii războindu-se între ei pentru controlul asupra regiunilor rămase în mîinile bulgarilor. Cel mai

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Teritoriul sîrb, ca și cel bulgar, a fost împărțit între nobilii rivali. Situația de la nord de Dunăre: Ungaria, Transilvania, Valahia și Moldova În timp ce conducătorii bizantini, bulgari și sîrbi se mulțumeau să dețină controlul asupra celei mai mari părți a Peninsulei Balcanice, la nord de Dunăre se desfășurau evenimente importante. După evacuarea Daciei de către romani în 270, regiunea aceasta și valea Dunării au suportat imensa povară a mai multor valuri succesive de invazii; goții, avarii, hunii, bulgarii, slavii și tătarii au străbătut

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
proces de formare. Originea etnică exactă a românilor din zilele noastre și extinderea teritoriului ocupat de ei în diferite stadii ale istoriei au constituit și încă mai constituie un subiect controversat, ca și alte aspecte similare referitoare la toate popoarele balcanice, de altfel. Problema care se pune aici este ce s-a întîmplat cu populația după retragerea administrației romane din 270. Istoriografia română contemporană pune accent pe continuitatea populării ținuturilor României actuale, inclusiv a Transilvaniei, argumentînd că populația daco-romană a continuat

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
a fost restaurat sub forma Imperiului de la Niceea, un stat grec întemeiat în Anatolia după căderea Constantinopolului. Mihail al VIII-lea Paleologul a devenit împărat, fondînd o dinastie care va dura pînă la prăbușirea finală a imperiului. Cu toate că unele teritorii balcanice au fost redobîndite, statul era în continuare slab. Vechii dușmani erau, firește, aceiași. Conflictele cu cel de al doilea Imperiu Bulgar și cu Serbia au fost deja analizate. Interesele Bizanțului erau afectate și de evenimentele petrecute pe coasta Mării Adriatice

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
bosniacilor și croaților," un titlu care reflecta întinderea considerabilă a teritoriului aflat sub controlul său. El a fost capabil să adauge Dalmația la posesiunile lui. După moartea sa, conform schemei obișnuite pe care am văzut-o și în alte state balcanice, regatul său s-a dezmembrat sub presiunea conflictelor interne și a invaziei externe. Ultima regiune din Balcani despre care mai trebuie să vorbim, cea locuită de albanezi, a "beneficiat" de aceleași dificultăți întîlnite și în alte părți. Marea prosperitate din

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
deplasîndu-se în Tesalia, în Pelopones și în insule. Unele dintre acestea din urmă Hydra, Psara și Spetsai, de pildă au devenit majoritar albaneze din punct de vedere etnic. Statele medievale înainte de cucerirea otomană Către sfîrșitul secolului al paisprezecelea, bazele statelor balcanice moderne fuseseră deja puse, fiecare avînd un duplicat în perioada aceasta: România în Moldova, Valahia și Transilvania, Bulgaria în imperiile medievale, Iugoslavia în regatele sîrb, croat și bosniac, Albania în Iliria, iar Grecia în Imperiul Bizantin. Deși aveau să se

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
armată puternică constituiau garanțiile întemeierii unui imperiu măreț care a dăinuit vreme de peste o mie de ani. Chiar și în momente de adversitate extremă era menținut un nucleu puternic. Curtea bizantină, cu ceremoniile ei magnifice, era extrem de admirată de conducătorii balcanici, care încercau să-i imite practicile. O mică parte dintre aceștia au fost capabili să se ridice la înălțimea autocratului bizantin; nobilimea feudală sau căpeteniile triburilor se puteau de obicei uni și amenința efectiv autoritatea centrală. Natura efemeră a multora

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-i imite practicile. O mică parte dintre aceștia au fost capabili să se ridice la înălțimea autocratului bizantin; nobilimea feudală sau căpeteniile triburilor se puteau de obicei uni și amenința efectiv autoritatea centrală. Natura efemeră a multora dintre organizațiile politice balcanice se datorează practic faptului că puterea politică se afla în mîinile notabilităților locale, care aveau relații directe cu marea masă a populației și dețineau controlul asupra ei. Pe parcursul lungii perioade acoperite de această prezentare succintă, viața și condițiile de trai

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Salonic și Dubrovnik, jucau un rol important în viața zonelor respective într-o perioadă cînd transportul pe apă era mult mai lesnicios decît cel pe uscat. Ele erau desigur și centre administrative și militare. În secolul al paisprezecelea, cînd Peninsula Balcanică a fost pusă în fața invaziei turcilor otomani, unele elemente ale inerentei slăbiciuni a sistemului politic și social aveau să le ușureze sarcina cuceritorilor. Deosebit de importantă era lipsa de unitate dintre prinții creștini. Cu toate că erau de aceeași religie, mulți dintre conducătorii

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
a fost pusă în fața invaziei turcilor otomani, unele elemente ale inerentei slăbiciuni a sistemului politic și social aveau să le ușureze sarcina cuceritorilor. Deosebit de importantă era lipsa de unitate dintre prinții creștini. Cu toate că erau de aceeași religie, mulți dintre conducătorii balcanici s-au aliat practic cu puterea musulmană. În măsura în care era implicată țărănimea, povara grea a feudalismului făcea adesea ca noii conducători, care aveau un alt sistem de organizare a pămîntului, să fie bine primiți. Ultimul conducător al Bosniei i-a spus

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]