6,215 matches
-
pe care o dă numai sara de iarnă unită cu plăcerile ei. Șezând alături, pe un divan turcesc, lîng-o masă lunguiață încarcată cu cești, ședeau mai mulți oameni bătrâni, jenați vădit de costumele moderne ce purtau, și un arhimandrit cu barba sură și cu fața destul de veselă le povestea lucruri pe cari un arhimandrit n-ar trebui să le știe. Mai mulți ofițeri tineri, din acea clică de adiotanți domnești și de oameni fără nici o treabă cărora domnul le dădea, după
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
litografic al Domnului țării, Mihail Grigore Sturza, și într-un colț, într-un cadru aurit, lucrat în olei, bustul în mărime naturală a Mitropolitului Moldovei și a Sucevei, {EminescuOpVII 294} Kyrio Kyr Veniamin Kostaki, cu rasa neagră peste potcap, cu barba lungă și albă, pe piept ordinul sântei Ana în briliante. Fața era bine lucrată, dar rasa călugărească acoperea cu desăvârșire conturele corpului, numai mînele foarte fine și mici păreau mai mult de damă decât de prelat. Dar să ne gândim
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
sale. Fruntea lui naltă, albă, foarte netedă și rondă se pierdea sub părul lung, moale și negru strălucit, care era îmflat în vițe naturale mari cari înmulțeau strălucirea părului. Fața lui era vânătă de albă și, fiindcă răsese fulgii de barbă neagră ce începuse a împlea părțile în josul urechei, el părea pudrat cu brumă de pe struguri; nasul era corect și plin, parcă taiat în marmură, ochii mari sub niște sprâncene arcate cu măiestrie erau întunecoși, dar de o coloare nedescriptibilă. Păreau
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
CHISĂLIȚĂ 2255 Părintele era cam nalt de boiul [lui], nu-i vorbă, dar i se ședea, ca popă vezi Doamne. Trecea stânjenul și mai bine, îmbla țapăn, din care cauză reaua omenire îi pusese numele: popa Melesteu. Avea părul și barba roșie și arăta mai mult a talhar decât a popă, dar ce are a face? Cele mai [mari] merite ale părintelui erau că se deprinsese a fi prost și bețiv. Tată-său fusese porcar la sat și, fiindcă băiatul lui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lucrurile mergeau altfel. Aproape de Rufă, în dreapta și-n stânga lui, ședea Vasile cu frumoasa sa nevastă, iară de amândouă lăturile mesei cei lungi ședeau deosebiți oameni, fiecare caracteristic în felul său. Vechilul moșiilor, un om cu fața arămie și cu barba castanie, își ațintea cu lăcomie ochii verzi la felurile de bucate ce le aducea sufragiul și-și ștergea degetele de surtuc or de vestă, nicicând de șervetul curat ce sta-naintea lui. Un văr al boierului, cu părul roșu amestecat
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de vin de dinainte-i. Stalmaistru vorbea cu sine însuși, ungurește se-nțelege, iar doctorul de casă, un neamț cu fața rasă și plină de creți, cu o plașcă mare și ochelari verzi, tușea din când în când netezindu-și barba pe care n-o avea. Farfuriile sunau schimbîndu-se, vinul roșu și alb sclipea turnat [în] păhare și încet, încet se stabili acea veselie firească care însoțește orce prânz îmbelșugat. La coada mesei ședea bietul scriitoraș. Surtucul lui cel negru (el
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ușurința - se-nțelege că anecdotică - a unei asemenea eventualități. Îmbla vorba adică cumcă turcii alesese pe Sandul Sturza - care între cei 7 trimeși era cel mai nensemnat - de domn al Moldovei numai pentru că era un om chipos și avea o barbă neagră și frumoasă, fără păreche în împărăția Sultanului. Se vorbea, zic. Ciufă nu era bogat, dar de neam (numirile noastre sunt pseudonime ), ceea ce era însă mai ciudat este că boierul Ciufă credea cumcă morcovul lui cel chel era de o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
unele vițe împleau fruntea cu argintul lor mătăsos, parte se mai ținea urcat, dară înfoiat în vechea lui ordine. Ochii, adânciți în boltiturele lor, păreau a fixa un punct sub încrețitele sprâncene, buzele gurei se îmflase crețe în meditațiune, iară barba îndoită de aplecarea pieptului își răstea în sus capătul stufos și argintiu, dând întregei fețe o arătare nemulțămită și rebelă. Lumânarea subțire și încolăcită de ceară arămie care sta lipită de masa plină cu cărți deschise întindea mucul negru și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
suna izbită [de] călămările pline c-o cerneală cleioasă și oțetită. În urmă el închise manuscriptul vechi, plin de note marginale scrise foarte mic și legat în pergament; îl aruncă cu nemulțămire peste o claie de cărți și-și netezi barba cu espresia unei profunde neîndestuliri cu sine însuși. Moș Iosif avea un defect foarte mare. Cu o maistrie rară el știa să se înșele pe sine însuși. Toate deslegările pe care i le-nsufla mintea lui sănătoasă și ageră el gândea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
parecă, repetîndu-mi -se atât de des cumcă pe icoană este un sfânt, mi se 168r părea firesc lucru că acel sfânt gândește, altfel la ce ar fi stat așa serios în cadrul lui, cu fruntea pleșuvă, cu ochii rotunzi și cu barba creață și albă. El era demult amic cu dânsul... și îndat *, când rămânea singur - singurel în casă, se pornea la vorbă cu moșneagul și-i povestea tot, tot ce-i trecea pin cap și bătrânul parecă zâmbea a râde. Dar
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
meargă-n lume să facă minuni". "Așa-i, sfinte Nicolaie? El nu răspundea. "Adică-i drept... ca * un copil sărac, mie nu-mi răspunde. Dar am să-l chinuiesc, poate că mi-a spune ceva". îi puse o muscă pe barbă, bătrânul parcă clipea din ochi... "îl supără, de nu răspunde". Dar ce-i trebuia lui să-i răspundă, numai să-l asculte. Și icoana-l asculta ș-ar fi ascultat cât lumea câte i-ai fi spus. Și el îi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
xe "Gross"Gross din xe "Carei"Carei, supraviețuitor al lagărelor de concentrare naziste. El este acuzat de a fi facilitat trecerea ilegală a frontierei „unor elemente reacționare”2. În timpul primei detenții din 1948, este maltratat cu brutalitate, i se taie barba, i se refuză mâncarea casher 3. După cinci luni este achitat, eliberat și arestat din nou În 19504. O altă personalitate arestată este rabinul ortodox Israel xe "Portugal"Portugal din xe "București"București. El conducea două orfelinate, În care se
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Adică înlătură din ele contrastele, complexitatea și le reduce la stereotipuri pentru a le reproduce conform unei scheme tipice. Moartea eroilor este întotdeauna tragică și măreață, conducătorii apar mereu cu figura maiestuoasă a unui tată sever și senin, profeții, cu barbă și plini de mînie și simțul dreptății etc. Astfel, ne devin cu toții familiari și apropiați, asemănători între ei. În urma identificării, personajele se fixează automat în viniete și suportă asta cu vitejie. Memoria îi înzestrează apoi cu o putere năvalnică de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
acolo le vor putrezi oasele”, că vor fi „sparți în bătăi”, că „le va ieși pe nas”. S-a pedalat, de asemenea, pe înjurături și jigniri, într-o formă intenționată de „viol” lingvistic. Un muncitor a fost amenințat cu smulgerea bărbii (acesta purta barbă în semn de doliu, din pricina unui deces în familie). Alții au fost amenințați cu smulgerea părului de pe cap. Cele câteva femei arestate și anchetate (deși ele nu aveau să fie trimise în instanță și judecate) au fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
putrezi oasele”, că vor fi „sparți în bătăi”, că „le va ieși pe nas”. S-a pedalat, de asemenea, pe înjurături și jigniri, într-o formă intenționată de „viol” lingvistic. Un muncitor a fost amenințat cu smulgerea bărbii (acesta purta barbă în semn de doliu, din pricina unui deces în familie). Alții au fost amenințați cu smulgerea părului de pe cap. Cele câteva femei arestate și anchetate (deși ele nu aveau să fie trimise în instanță și judecate) au fost proiectate, în mod
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Harappa și portul de coastă Lothal. Printre puținele relicve găsite la Moenjo-Daro, unul dintre cele mai întinse situri de orașe ale civilzației din Valea Indusului, aflate pe teritoriul statului Pakistan, se numără un bust de piatră al unui preot cu barbă și o figurină de bronz a unei dansatoare zvelte, cu un șir de brățări pe brațul stâng. Mohenjo-Daro, care se întindea pe o suprafață de cca 60 de ha, avea o colină-citadelă, ce dădea spre o zonă rezidențială, cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
răspuns el În grabă. Uluit, l-am Întrebat de ce folosește denumirea rachetei ghidate de producție franceză ca simbol al stilului său. El mi-a explicat: „Zbor către țintă și o arunc În aer”. „Următorul!”, m-am trezit mormăindu-mi În barbă. Nemaiavând de intervievat decât un singur candidat, eram gata-gata să mă dau bătut. Totuși, bărbatul respectiv s-a dovedit a fi exact ceea ce aveam nevoie. Pe lângă faptul că avea abilități variate, de la vânzări la producție, vorbea exact pe limba noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
crivățul; sabia-i sfîrÎie În apărare. ,Aripi fantastice simte pe umere, Însă el fuge; Pare că-l sfîșie guri Însetabile. Hainele-i suge; Baba p-o cavală iute cu fulgerul Trece-nainte, Slabă și palidă, pletele-i fîlfîie Pe osăminte; Barba Îi tremură, dinții se cleatină. Muge ca taur; Geme ca tunetul, bate cavalele Ca un balaur.” Cavalcada se repetă În Peștera Muștelor aproape cu aceleași elemente: „Zmeul Încalecă, fuge cu vergura, Fuge pe vale; Calul se turbură; zboară, se spumegă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un uragan de glasuri ce clocotea prin lume, trufaș, semeț, ușor... Cele opt părți ale poemului au o desfășurare epică prin alternanță. După visul nesăbuit al craiului leșesc urmează prezentarea oștilor, cu insistență asupra simbolismului genealogiei („Toporski veteranul ce poartă barbă albă”, „Zeiusko neîmpăcatul”, „Biela cel nalt”, Gorow și Zablatovski...). Strălucirea personalității este completată de strălucirea armurii. Alecsandri exagerează aceste semne exterioare ale trufiei pentru a pune, prin contrast, În valoare eroismul simplu al taberei românești. Eminescu nu procedează altfel În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fel. Numai virtutea sau viciul (prin omologare cu natură umană) le-ar putea diferenția. Unde reușește el este În portretul moral. Iată pe acela al femeii senile și rele: „O văduvă-n vîrstă, bătrînă, zbîrcită, Cu doi dinți În gură, barba ascuțită, Nas cît pătlăgeaua, la vorbă-nțepată, Cu ochii ceacîră, gura lăbărțată, Fruntea-i cucuiată, fața mohorîtă, Peste tot negoasă și posomorită, Umbla-ntunecată și tot Înnorată, Nu o vedea nimeni să rîză vrodată, N-o puteai cunoaște cînd e mulțămită
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
arătat cu degetul de oameni ca un păcătos. Nu prea era încurajator precum îndemnul lui don Terentio, dimpotrivă, cel ce vorbea făcea caz de un ton solemn și amenințător, fără putință de apel. Acesta era preotul Costantino, înalt, usacățiv, cu barba sârmoasă, ce tăvălea cuvintele ca și cum le-ar stoarce pentru a le usca. Giandomenico asculta cu capul plecat; iar dacă în pauze pe furiș izbutea să ridice privirea din pământ, simțea imboldul să se agațe de barba călugărului și să strige
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Costantino, înalt, usacățiv, cu barba sârmoasă, ce tăvălea cuvintele ca și cum le-ar stoarce pentru a le usca. Giandomenico asculta cu capul plecat; iar dacă în pauze pe furiș izbutea să ridice privirea din pământ, simțea imboldul să se agațe de barba călugărului și să strige. Dar niciunul dintre colegi n-ar fi fost de partea lui, niciunul nu s-ar fi raliat la acea farsă și la scandalul stârnit, drept care rămânea închis în sine, simțindu-se neputincios și în afara jocului. Pe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ușa birtului, se uită jur împrejur înainte de a se apropia de tejgheaua bodegii. Prezența călugărului însemnă o clipă de tăcere în sala plină de fum și duhori. Apoi, dintr-un grup în picioare în jurul meselor se desprise un bărbat cu barba îngrijită și cu aspect de om ajuns, care-l pofti să bea un pahar de vin. Tommaso își recăpătă curajul; intrase să ceară un pahar de apă, știa că nu are bani și iată că i se oferă vin. A
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
atunci când Abraham se prezentă la mânăstire și ceru să vorbească cu el. Călugării se aprinseră, șopteau pe la colțuri mirați, ridicau glasul împotriva acelui om, nebăgându-l în seamă pe Tommaso și pe oaspetele său: Vezi, fra' Giuliano? Omul acela cu barbă de rabin este persoana care cândva s-a convertit la catolicism, dar apoi s-a întors la vechea sa credință, ebraismul. Nu prea e cuviincios a i se permite intrarea într-un loc sfânt și a sta de vorbă cu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
a vedea de sus tot ce mișcă iar noi, slavă domnului, trebuie să ne folosim de ei. La Gerace, Tommaso a reușit să vorbească, ajutat de un prieten de nădejde, cu cei din temniță: cam vreo 20 de bărbați cu bărbi răvășite, duhnind ca niște capre. Unul dintre ei știa chiar să citească și puse multe întrebări, a vrut să afle cât de solide erau forțele și în ce fel făcuseră rost de arme. Părea să aibă stofă de căpetenie. Tommaso
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]