8,717 matches
-
E. Lovinescu. Respingând tălmăcirile în proză care redau doar ideile, nu și „sufletul” vechilor poeți și refuzând totodată versiunile românești în ritm antic ale lui Ștefan Bezdechi, traducătorul propune echivalări apte să transmită muzicalitatea originalului prin mijlocirea metrului modern. SCRIERI: Basmul celor patru zodii, [Craiova], 1926; Cartea cu lumină, Craiova, 1926; Însemnări literare (1924-1926), Arad, 1926; Milliarium, I-II, București, 1936-1941; Pentru clasicism. Fapte. Idei. Oameni. 1926-1936, Craiova, 1937; Destinul împărătesc al poetului, București, 1939; Caete clasice, București, 1941; Catullo, Roma
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
de L. pe durata mai multor decenii este cel al literaturii pentru copii: de la Cuore de Edmondo de Amicis până la Bertoldo și Bertoldino, cele mai cunoscute cărți italiene pentru cei mici au făcut obiectul unor transpuneri și prelucrări inspirate, iar basmele populare italiene și-au găsit loc în diferite antologii. O serie de dicționare, ghiduri de conversație și compendii de gramatică stau și ele mărturie pasiunii sale pentru limba și cultura italiană. Traduceri: Carlo Montella, Cu limuzina în paradis, București, 1962
LAZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287762_a_289091]
-
Matilde Serao, Speranțe, București, 1984; Silvio Guarnieri, Condiția literaturii, București, 1986; Vamba [Luigi Bertelli], Gian Burrasca, București, 1992; Stanislao Nievo, Din dragoste adevărată, București, 1994 (în colaborare cu George Lăzărescu); Luigi Presto, Dilema iubirii, București, 1994; Umor celebru, București, 1994; Basme din lumea întreagă, București, 1994; Basme de pretutindeni, București, 1995; Anecdote despre mari personalități, București, 1997; Cristiana-Maria Purdescu, Respir amurgul - Respiro il crepusculo, ed. bilingvă, București, 2003 (în colaborare cu George Lăzărescu); Brillat-Savarin, Fiziologia gustului, București, 2003. Repere bibliografice: Al.
LAZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287762_a_289091]
-
Guarnieri, Condiția literaturii, București, 1986; Vamba [Luigi Bertelli], Gian Burrasca, București, 1992; Stanislao Nievo, Din dragoste adevărată, București, 1994 (în colaborare cu George Lăzărescu); Luigi Presto, Dilema iubirii, București, 1994; Umor celebru, București, 1994; Basme din lumea întreagă, București, 1994; Basme de pretutindeni, București, 1995; Anecdote despre mari personalități, București, 1997; Cristiana-Maria Purdescu, Respir amurgul - Respiro il crepusculo, ed. bilingvă, București, 2003 (în colaborare cu George Lăzărescu); Brillat-Savarin, Fiziologia gustului, București, 2003. Repere bibliografice: Al. Balaci, Un roman de război, RL
LAZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287762_a_289091]
-
de limbă, uneori cu relevanță în înțelegerea unor pasaje din opera literară, iar în cazul folclorului, sunt inserate note despre personalități, obiceiuri ori texte cu anumite particularități. I se tipăresc, de asemenea, studiile Ion Creangă (1947) și Ion Creangă și basmul rusesc (1949), unde identifică eronat în creația povestitorului român un model rusesc. Face, sporadic, tălmăciri din limba franceză pentru reviste, ocupându-se, de asemenea, de îngrijirea unei ediții I.L. Caragiale, Versuri (1922), a două volume din Studii critice de C.
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
București, 1938; Cu privire la Asachi și Heliade, București, 1938; Ion Creangă, București, 1947; Cântăreți români ai Comunei din Paris: Mihai Eminescu, Constantin Mille, Gheorghe din Moldova, Traian Demetrescu, București, 1948; Ioan Păun-Pincio, București, 1948; I.C. Frimu, București, 1948; Ion Creangă și basmul rusesc, București, 1949; Eminescu, om al cărții, București, 1950; Glose și comentarii de istoriografie literară, îngr. Ion Crișan și George Baiculescu, București, 1958; Cu privire la Mihail Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, G. Coșbuc, B.P. Hasdeu, V. Alecsandri, G. Asachi și I.
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
o realitate brutală, amplificată până la catastrofă de experiența războiului. Întors din refugiu, găsește în satul natal proiectile neexplodate, gospodării părăsite. Războiul, apoi seceta îl fac să perceapă viața ca pe o luptă pentru supraviețuire. Era un pasionat cititor, bineînțeles de basme, dar și de romane, și un talentat desenator. Primele versuri le-a scris la sfârșitul clasei I. Studiile gimnaziale le face la Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni, începând din 1946; continuă să compună, adunându-și poeziile într-un caiet, sub
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
unui ciclu de cincizeci și două de poeme (câteva sunt variante ale unor texte publicate), sub titlul Dor căzut, în revista „Secolul 20” (1987), identificate de Nicolae Cârlan. Se întâlnesc aici aceleași „poeme din munți” care evocă o lume de basm, se regăsesc „setea” și „arșița” distrugătoare. Spațiul geografic se mută spre Câmpia Bărăganului, văzută în succesiunea anotimpurilor, și spre lumea mirifică a Deltei. Un segment interesant este poezia erotică, zonă de care L. s-a apropiat ezitant. În trei catrene
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
sfinților. Cu timpul și-a lărgit sensul, incluzând în sfera lui toate categoriile amintite. Pentru l. istorică cu caracter local se mai folosește cuvântul „tradiție”. Cunoscută în popor sub denumirea „poveste”, i se atribuie o vechime mai mare decât a basmului. Se consideră că ar fi descins din preistorie și ar fi avut la începuturile ei o funcție cultică, constând în evocarea, în cadrul ritualurilor, a faptelor zeilor sau ale strămoșilor. Acest sens restrâns s-a păstrat în definirea mitului. De o
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
marile personalități („pe vremea lui Ștefan cel Mare”, „după moartea lui Cuza Vodă”). L. este străbătută deseori de un fior tragic, care îi marchează evoluția până la punctul final. Ciocnirea eroului cu forțele adverse nu are totdeauna deznodământ fericit, ca în basme, ci creează o stare de tensiune mereu crescândă. Conținutul l. impune relatarea ei mai ales în anumite împrejurări, când rememorarea este provocată, prin asociație de idei, de un fapt sau de un eveniment recent. La baza istorisirilor legendare a stat
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
dezvăluie o mare sensibilitate, asociată spiritului de observație al poporului. Ca tip compozițional, l. se prezintă ca o narațiune simplă, alcătuită în mod obișnuit din unul până la trei episoade. Se întâlnesc și tipuri care înregistrează mai multe secvențe, luând proporțiile basmului fantastic. De altfel, elementul fantastic, frecvent în l. (în special în primele categorii tematice), face ca aceasta să încalce hotarul basmului, uneori până la identificare. Și snoava se poate transforma ușor în l., dacă motivul ei se adaptează normelor speciei. O
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
în mod obișnuit din unul până la trei episoade. Se întâlnesc și tipuri care înregistrează mai multe secvențe, luând proporțiile basmului fantastic. De altfel, elementul fantastic, frecvent în l. (în special în primele categorii tematice), face ca aceasta să încalce hotarul basmului, uneori până la identificare. Și snoava se poate transforma ușor în l., dacă motivul ei se adaptează normelor speciei. O altă apropiere se poate constata între l. religioasă și descântecul cu formulă epică, apropiere mijlocită de personajele comune, cu un comportament
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
și postfață Vasile Adăscăliței, București, 1970; Tony Brill, Legende populare românești, București, 1970; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Horea și Iancu în tradițiile și cântecele poporului, îngr. Ovidiu Bârlea și Ioan Șerb, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1972; Gh. Vrabie, Basmul cu soarele și fata de împărat, București, 1973; Legende geografice românești, îngr. Tony Brill, București, 1974; Legende populare românești, îngr. Octav Păun și Silviu Angelescu, introd. Octav Păun, postfață Silviu Angelescu, București, 1983; Legendele românilor, I-III, îngr. și pref.
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
colaborat unii dintre cei mai de seamă poeți ai vremii, publicația acordând întâietate celor care se inspirau din tradiție. Tipăresc aici G. Coșbuc poemele Moartea lui Gelu și Ghiaură, Duiliu Zamfirescu poeziile Domnița Mezirea, Fiica Haosului, În ruine, D.C. Ollănescu-Ascanio basmul în versuri Împăratul șoarecilor, poezia De la Grivița, satire. Cu foarte multe poezii este prezent, după 1900, D. Anghel (În grădină, Floarea soarelui, Se trec și florile de toamnă etc.). Sporadic este întâlnit Al. Vlahuță. Mai semnează Haralamb G. Lecca, Th.
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
Speranția țin însă de un gust îndoielnic. Hasdeu încurajează și în această etapă culegerea și studierea creației populare: Petre Ispirescu, D. Stăncescu, S. Fl. Marian, G. I. Pitiș, Pericle Papahagi publică folclor, iar Hasdeu, Lazăr Șăineanu, Ionnescu-Gion ș.a. scriu despre basm. Caracteristică este prezența în fiecare număr a unui studiu sau a unui medalion în care se evocă o personalitate a literaturii române, de la Dosoftei la Titu Maiorescu. O serie de portrete, vioaie, pitorești, poartă semnăturile lui G. I. Ionnescu-Gion, Delavrancea
REVISTA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289243_a_290572]
-
la fereastră ca o fată a munților/ cu o cofă de mure plină,/ când părinții, dușmanii, dorm ca morții,/ și mă răpești din oraș la sat în această formă - / un an, o cunună fiecare” (Cununi de sânziene). Un episod de basm pare mersul cu caii la scăldat, duminica: „N-am ce să fac astăzi, mamă și tată,/ o să merg la scăldat cu caii...// O să-mi trag o pereche de nădragi mai purtați, / din șură/ și fără cămașă, în galop/ o să merg
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
însumează îndeosebi haikuuri, și multe dintre acestea surprind, cu finețe, detalii de peisaj, mai ales citadin, nipon, însă nu descripția predomină, și mai ales nu cea localizantă. Iată un bazin, într-un parc: „Culori în bazin./ Ca să cred iar în basme,/ un crap de aur” ori frânturi de priveliști diverse: „A face/ umbră pământului/ Om sau cruce/ Cum vrei s-o iei”; „decupat de lac/ cerul albastru un safir/ cât inelul”. Sub titlul Coloana Infinită apare aici un text tipografiat, cu excepția
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
Lupu (Sovejenii, studiu privind obiceiurile și literatura populară), Gr. Crețulescu. Se fac și câteva traduceri din Musset (fragmente din La Confession d’un enfant du siècle, în tălmăcirea lui Șt. R. Michăiescu), Andersen (Mangu cel mare și Mangu cel mic, basm adaptat de Gr. Goilav), Paul Bourget (Amorul și Psycheea, poem al cărui traducător iscălește Chridest). Al. I. Șonțu (semna și Brutus) critică, uneori cu o ironie prea apăsată, ideile estetice ale lui Al. Macedonski, recomandând, în schimb, poezia lui C.
REVISTA SOCIETAŢII „TINERIMEA ROMANA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289264_a_290593]
-
Este doctor în științe filologice cu teza Folclorul din Valea Vâlsanului (1978). Colaborează la „Gazeta învățământului”, „Interferențe”, „Museum”, „Revista de etnologie și folclor”, „Tribuna școlii”, „Tribuna școlii argeșene”. Specialist bine familiarizat cu aspectele etnografice ale zonei Argeș, M. tipărește culegerile Basme, snoave, legende și povestiri populare (1979), Folclor poetic din Stroești-Argeș (1980), Basmul cu Ion Săracu și Sfântu Soare (1994), Basme și legende populare românești (1996) ș.a. Cea mai reprezentativă colecție a sa, Basme populare românești (1986), un masiv volum de peste
ROBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
Colaborează la „Gazeta învățământului”, „Interferențe”, „Museum”, „Revista de etnologie și folclor”, „Tribuna școlii”, „Tribuna școlii argeșene”. Specialist bine familiarizat cu aspectele etnografice ale zonei Argeș, M. tipărește culegerile Basme, snoave, legende și povestiri populare (1979), Folclor poetic din Stroești-Argeș (1980), Basmul cu Ion Săracu și Sfântu Soare (1994), Basme și legende populare românești (1996) ș.a. Cea mai reprezentativă colecție a sa, Basme populare românești (1986), un masiv volum de peste nouă sute de pagini, conține texte înregistrate pe bandă magnetică și publicate cu
ROBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
etnologie și folclor”, „Tribuna școlii”, „Tribuna școlii argeșene”. Specialist bine familiarizat cu aspectele etnografice ale zonei Argeș, M. tipărește culegerile Basme, snoave, legende și povestiri populare (1979), Folclor poetic din Stroești-Argeș (1980), Basmul cu Ion Săracu și Sfântu Soare (1994), Basme și legende populare românești (1996) ș.a. Cea mai reprezentativă colecție a sa, Basme populare românești (1986), un masiv volum de peste nouă sute de pagini, conține texte înregistrate pe bandă magnetică și publicate cu păstrarea particularităților graiului popular, fără semne diacritice, graiul
ROBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
etnografice ale zonei Argeș, M. tipărește culegerile Basme, snoave, legende și povestiri populare (1979), Folclor poetic din Stroești-Argeș (1980), Basmul cu Ion Săracu și Sfântu Soare (1994), Basme și legende populare românești (1996) ș.a. Cea mai reprezentativă colecție a sa, Basme populare românești (1986), un masiv volum de peste nouă sute de pagini, conține texte înregistrate pe bandă magnetică și publicate cu păstrarea particularităților graiului popular, fără semne diacritice, graiul din Argeș neprezentând mari abateri de la limba literară. Metoda de cercetare și de
ROBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
de cercetare și de editare a poveștilor populare promovată de Ovidiu Bârlea se regăsește în colecția lui R., care notează gestica povestitorilor, raportează textele la contextul socio-cultural din care au provenit, alătură un indice tipologic al narațiunilor, pentru încadrarea în basmul universal urmând tipologia lui Antti Aarne, pentru basmul românesc catalogul lui Corneliu Bărbulescu, pentru snoave tipologia Sabinei Cornelia Stroescu, iar pentru legende pe aceea a lui Tony Brill. La fel ca Ovidiu Bârlea, adaugă la culegerea propriu-zisă texte-convorbiri cu povestitorii
ROBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
promovată de Ovidiu Bârlea se regăsește în colecția lui R., care notează gestica povestitorilor, raportează textele la contextul socio-cultural din care au provenit, alătură un indice tipologic al narațiunilor, pentru încadrarea în basmul universal urmând tipologia lui Antti Aarne, pentru basmul românesc catalogul lui Corneliu Bărbulescu, pentru snoave tipologia Sabinei Cornelia Stroescu, iar pentru legende pe aceea a lui Tony Brill. La fel ca Ovidiu Bârlea, adaugă la culegerea propriu-zisă texte-convorbiri cu povestitorii, biografiile și repertoriile informatorilor. Culegeri: Basme, snoave, legende
ROBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
Aarne, pentru basmul românesc catalogul lui Corneliu Bărbulescu, pentru snoave tipologia Sabinei Cornelia Stroescu, iar pentru legende pe aceea a lui Tony Brill. La fel ca Ovidiu Bârlea, adaugă la culegerea propriu-zisă texte-convorbiri cu povestitorii, biografiile și repertoriile informatorilor. Culegeri: Basme, snoave, legende și povestiri populare. Folclor din Valea Vâlsanului-Argeș, București, 1979; Folclor poetic din Stroești-Argeș, București, 1980; Basme populare românești, București, 1986; Basmul cu Ion Săracu și Sfântu Soare, București, 1994; Basme și legende populare românești, București, 1996; Proză populară
ROBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]