5,205 matches
-
neamul omenesc se află deci și în căderea lui Satan, dar și în căderea protopărinților noștri. Urmările imediate ale căderii sunt caracterizate de Cassian ca fiind mult mai ușoare pentru protopărinții noștri decât pentru șarpe. Șarpele, ca autor moral al blestemului, e pedepsit cu blestem veșnic, pe când chipul și asemănarea lui Dumnezeu din om au fost doar alterate, nu distruse. P. Godet, citând o sursă pe care nu o specifică, spune: Din punct de vedere supranatural se poate spune că pentru
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
deci și în căderea lui Satan, dar și în căderea protopărinților noștri. Urmările imediate ale căderii sunt caracterizate de Cassian ca fiind mult mai ușoare pentru protopărinții noștri decât pentru șarpe. Șarpele, ca autor moral al blestemului, e pedepsit cu blestem veșnic, pe când chipul și asemănarea lui Dumnezeu din om au fost doar alterate, nu distruse. P. Godet, citând o sursă pe care nu o specifică, spune: Din punct de vedere supranatural se poate spune că pentru Sfântul Augustin omul în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
asemănare cu noi pe Fiul Său cel neschimbat și nealterat prin fire și cu totul neștiutor de păcat ca, precum prin neascultarea celui dintâi am ajuns sub mânia dumnezeiască, așa, prin ascultarea Celui de al doilea, să scăpăm și de blestem și să înceteze și relele”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a II a, cap. I, în PSB, vol. 41, p. 144) 45 „... Cuvântul lui Dumnezeu Și-a unit Sieși firea întreagă a oamenilor, ca să mântuiască
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fost îngropat de milă și a fost pecetluit mormântul Lui. A suferit toate acestea pentru tine, pentru ca să-ți poarte de grijă, pentru ca să piardă tirania păcatului, pentru ca să surpe cetățuia diavolului, ca să taie nervii morții, ca să ne deschidă porțile cerului, ca să piară blestemul, ca să fie dezlegată osânda cea dintâi, ca să înveți răbdarea, ca să nu te întristeze nimic din cele din viața de aici, nici moartea, nici ocara, nici insultele, nici batjocura, nici bătaia, nici uneltirile dușmanilor, nici ura, nici atacurile, nici calomniile, nici
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
din viață, cât o transcendență a vieții sale, o cale de a ieși din lumea fizică cu discreția cu care a intrat, descărcat de orice vinovăție, cât timp a luptat pentru a-și exprima viața în imnuri, și nu în blesteme. Tadeusz Pirozynski a dispărut în demnitate, pregătindu-și moartea prin toată viața sa exemplară, pentru a-și înălța sufletul cât mai sus, până acolo unde ofensele nu-l pot atinge. Dar chiar dacă senin și curat de moarte, lumea noastră este
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dunărean."178 Toate cu condiția ca idealul național al Marii Uniri să aibă ca reper Basarabia, ruptă de sub ocupația rusească, pe fondul stopării influenței Rusiei în Orient. Stere amintește, la 1 octombrie 1917, ca pe un simbol al orbeției politicienilor blestemul unui senator împotriva poziției sale și a celor care "nu-și pot rupe din inimă Basarabia"179. Acești politicieni au uitat complet Basarabia de la transformarea ei în gubernie până la revoluția din 1905180. În scrisoarea târzie, din 1930, către bătrânul Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
umilinței", de a fi trimis la eșafod, sfâșiat în bucăți, "fiindcă prin mine grăiau toate generațiile stinse în robie și nemângâiere, memoria fraților de luptă pieriți în furci și în ocnele uitate ale Siberiei."194 A rămas să-și ducă blestemul și sub ocupația germană din București, ziarul Lumina având drept scop să-i convingă pe nemți că nu pot fi atât de orbi, încât să admită proiectul rusesc de nimicire a României, fiindcă asta se va întoarce împotriva germanității înseși
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
323 și ieșise pe scena istoriei la vedere. Odată tipărit, volumul nu a primit "bunul de difuzare", urmând să zacă în depozit și să fie dat la topire, ca în cei mai negri ani ai bolșevismului / proletcultismului. Au fost un blestem, dar și repere istorice, cele două centenare Eminescu din secolul al XX-lea: cel al nașterii, din 1950, și cel al morții, din 1989, unul marcând ascensiunea sardanapalică a bolșevismului în România, celălalt prăbușirea întregului sistem. A fost asta o
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
the Diary of David Pinsent 1912-1914“, în (ed.) F. A. Flowers III, op. cit., pp. 175-210. 18 Îndoielile sale capătă glas deja într-o scrisoare pe care i-o trimite lui Russell, din Viena, la începutul anului 1913: „Ceea ce simt eu este blestemul tuturor acelora care posedă doar o jumătate de talent; ca și cum ai fi condus de o lumină, printr-un coridor întunecat, și tocmai când ai ajuns la mijloc lumina se stinge și ești lăsat singur.“ O splendidă metaforă! Iată și comentariul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
un coridor întunecat, și tocmai când ai ajuns la mijloc lumina se stinge și ești lăsat singur.“ O splendidă metaforă! Iată și comentariul lui Russell, într-o scrisoare către Ottoline Morrell: „Sărmane! Cunosc atât de bine aceste sentimente. Este un blestem îngrozitor să simți impulsul creator atunci când nu ai un talent pe care te poți bizui, cum au avut Shakespeare sau Mozart.“ (Citat după R. Monk, op. cit., p. 93.) 19 „Extracts from the Diary of David Pinsent“, în op. cit., p. 223
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pe evrei la starea de eterne victime, face din ei spectatorii pasivi ai propriei suferințe. În suferință nu există viitor. Iudaismul recomandă viața. Cel puțin dacă dăm crezare Deuteronomului: "Viață și moarte ți-am pus astăzi înainte, și binecuvântare și blestem. Alege viața, ca să trăiești, tu și urmașii tăi"bbbbb. Evreii au fost actori ai istoriei și au participat pozitiv, la nivelul lor, la civilizație. A-i închide în privirea unui Celălalt antisemit și în respingerea lui este un mod de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în mod firesc, li s-a risipit imediat aura pe meleagurile noastre. Și nu trecuse decât puțină vreme de când preoții îl pomeneau în slujbe pe Alexandru I sau întâmpinau, cu crucea și biblia, armata țaristă. Au fost preschimbate repejor în blestemele unui norod întreg pentru caznele la care rușii supuneau întreaga Moldovă. Nu au avut nicio remușcare să măcelărească țăranii care au îndrăznit să se ridice împotriva nedreptăților din Regulamentele Organice (mărirea birului și clăcii). Martiri anonimi din Săbăoani, Deleni, Bârnova
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care mulți dintre noi au înțeles și au trăit sensul vieții (ca indivizi și colectivitate). Și au preferat să înoate, de-a lungul râului, prin preajma acestor vârtejuri... Le-au excavat fără niciun rost, prin mentalități și fapte, aruncând un greu blestem asupra pământurilor noastre. Prin felul lor de a fi l-au alungat chiar și pe străinul care se afla într-o simplă vizită la noi. Apropiindu-se de târgurile noastre, călătorul era întâmpinat de la porți de urlete groaznice. Răzbăteau din
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de rudimentari suntem ca specie. Eu nu cred că adevărata problemă în această zonă suprastrategică o reprezintă religia islamică și nici măcar terorismul. Adevărata problemă o reprezintă bătălia pentru resurse energetice, în primul rînd pentru sîngele pămîntului numit petrol. Acesta este blestemul acestei civilizații. Iar acutizarea problemei e doar la început, căci secătuirea resurselor va marca și sfîrșitul civilizației vampirilor pămîntului. 3.1. CORIDA NUCLEARĂ Administrația americană e tot mai tentată să atace Iranul. Dar sunt toate semnele că puterea americană și-
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de proliferarea obiectelor și a divertismentelor? În timp ce împotriva culturii comerciale sunt trase noi salve de tun, în timp ce „spărgătorii de publicitate” sunt ridicați la rangul de eroi, nu este, poate, inutil să reanalizăm Penia, încercând să reperăm mai de aproape contururile „blestemului abundenței”. Despre decepțietc "Despre decepție" În cursul fazei II, cei mai atenți observatori remarcau deja că, în loc să fie însoțită de bucurie și de entuziasm, creșterea nivelului de trai ar genera mai degrabă tristețe și insatisfacție în cazul majorității oamenilor. Această
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
nu înseamnă suveranitate a consumatorului, cel puțin ea îi permite acestuia să golească de substanță paradigma atotputerniciei publicitare. Tragedia supraconsumului?tc " Tragedia supraconsumului ?" Începând cu anii 1960, o temă se bucură de mare circulație printre intelectuali: este vorba de faimosul „blestem al abundenței”. Anatemele contra societății abundenței proliferează, hrănindu-se din ideea conform căreia „mecanica infernală” a nevoilor îl condamnă pe consumator să trăiască într-o perpetuă stare de lipsă, să-și vadă liniștea și adevăratele bucurii cedând locul unei nemulțumiri
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a ți le oferi nu-ți face totuși concediul nesuferit. Cu un buget mai mic, turiștii merg în altă parte, mai aproape, în locuri mai puțin mitice, fără ca acest lucru să dăuneze câtuși de puțin fericirii vacanței. Trebuie respinsă ideea blestemului legat de supraconsum: o satisfacție reală este, evident, posibilă, chiar și într-o stare de supravoltaj a nevoilor. Și dacă sentimentul de privațiune e totuși prezent, suntem nevoiți să constatăm că el e departe de a se prezenta sistematic drept
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
suferim nu vine din aceea că au crescut în număr și intensitate cauzele obiective ale suferinței: ea nu atestă o mare mizerie economică, ci o alarmantă mizerie morală”40. Refacerea viețiitc "Refacerea vieții" Trebuie așadar să intonăm, odată cu bocitoarele, refrenul blestemului vremurilor individualiste? Situația este chiar fără ieșire? Tabloul necesită retușări fundamentale. Chiar dacă efectele distructive și depresive ale societății de hiperconsum sunt reale, există însă și altele care deschid perspective mai puțin sumbre. Epoca noastră generează pe scară mare nemulțumiri și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
tem de bătrâni și-i invidiază; bătrânii îi invidiază pe tineri, săracii pe cei mai înstăriți. În aceeași casă sunt frecvente ocaziile de ranchiună între frați și surori, între soț și soții, dar cel mai tare se tem cu toții de blestemele părinților, unchilor și mătușilor 14. Imaginea unei cantități de bogății limitate și neextensibile ar fi una dintre principalele surse ale ponderii sociale și individuale a invidiei. În acest fel, culturile tradiționale ale confruntării au favorizat suspiciunea tuturor contra tuturor și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
reglatoare ale credințelor și conduitelor oamenilor. Acest punct este esențial pentru chestiunea noastră. Sfârșitul lumii vrăjitoriei a contribuit într-adevăr la apariția unui nou mod de percepere a realității celorlalți, atâta vreme cât nenorocirile n-au mai fost explicate pornindu-se de la blestemele ori afuriseniile provocate de ura și de invidia semenilor. Evident, renunțarea la vechile credințe n-a schimbat cu nimic natura sentimentelor de rea-credință ale individului, dar a reușit să diminueze frica inspirată de ele în negura veacurilor. Cel de-al
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Pe fondul acestor răsturnări seculare a desăvârșit capitalismul de consum procesul de erodare a fricii de invidie. Propagând o cultură care încurajează traiul pentru sine și iubirea de sine, societățile consumeriste au înlocuit obsesia invidiei cu etalarea fericirii, teama de blestem cu indiferența față de celălalt. Când căutarea fericirii s-a impus ca normă legitimă distilată într-o mitologie omniprezentă, teama ca nu cumva să se provoace invidia cuiva a încetat a mai constitui o structură mentală și ideologică majoră. Acum nu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Qian, 2007). Nu numai că acestea ar reflecta (prin intermediul unor prime de achiziție generoase) Încrederea prea mare a managerilor, dar ar reprezenta de asemenea manifestarea extremă a ego-ului lor. Sindromul ego-ului este un factor care contribuie la ceea ce se numește „blestemul câștigătorului”. În situația În care există mai mulți achizitori, este posibil să apară mai multe oferte pentru aceeași companie țintă. Astfel, nu de puține ori orgoliul managerilor și dorința de a nu pierde o competiție a dus la un adevărat
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
nu se arată, dar când Oreste îl întreabă: „Ne auzi?”, bătrânul îi răspunde: „El aude tot ce vorbim”. Așadar, și aici, chiar dacă nu apare, fantoma lui Agamemnon e prezentă și, din mormântul lui, regele ascultă rugile celor vii. „Se împlinesc blestemele, cei din mormânt trăiesc! Victimele de odinioară se răzbună acum prin sângele celor ce le-au luat viața”. Aceste cuvinte citate din Electra lui Sofocle sunt rostite în momentul în care Oreste și Pilade reapar în pragul palatului, cel dintâi
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ale morții. Este doar o măreață umbră absentă/prezentă, care, precum cea a regelui mort în Macbeth, planează deasupra întregii piese. Rolul fantomei răzbunătoare va fi preluat aici de regina Margaret, martoră la crimă și văduvă a regelui, incarnare a blestemelor și purtătoare demnă de crezare a discursului profetic. Ea este aceea care, înaintea ultimului act, cel al defilării fantomelor tuturor celor asasinați de Richard, va avea viziunea ciclului de crime comise și a apropiatei morți a acestuia. Fantomele evocate au
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
aceeași perioadă. Leșul însângerat al lui Cezar își arată rănile căscate ca niște guri mute, în locul cărora va vorbi Antoniu, evocând spiritul victimei și profețind viitoare mari nenorociri în imagini de-a dreptul apocaliptice: Pe capete de oameni va cădea Blestemul greu și furia în case, Sălbaticul război civil curând Va bântui italice tărâmuri. Distrugerea, și sângele, și groaza Atâta vor părea obișnuite Că mamele-or zâmbi, văzându-și pruncii Crunt sfâșiați în ghiare de războinici. Cruzimea mila va înăbuși-o
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]