6,134 matches
-
supusă analizei fac ca acesta să fie, dacă nu reprezentativ, atunci, cât de cât, ilustrativ pentru tradiția pedagogică românească. O ultimă remarcă merită punctată: demersul inițiat în cercetarea de față stă sub semnul atitudinii pe care găsim nimerit a o boteza drept "agnosticism epistemologic", în sensul că analiza examinează secreția discursivă a literaturii didactice fără a o raporta la un pretins cunoscut adevăr istoric. Cu toate că susținem posibilitatea principială a cunoașterii istorice de a ajunge la concluzii adevărate despre realitatea trecutului, pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost sădit de către goții creștinați la 325. Afirmații patetice, de genul celor făcute în Idee repede... ("Sămânța lui cea sfântă [a creștinismului] a început îngrabă să rodească și între lăcuitorii Romani. [...] lăcuitorii Romani priimind creștinismul se-făcură creștini, și botezându-se rămaseră credincioși tot d-auna dogmelor și țeremoniilor Bisericii Răsăritului", pp. 24-25) nu își au corespondent în Manual..., redactat într-un registru discursiv mult mai sobru. Creștinarea timpurie a românilor a făcut ca aceștia să devină un focar de creștinare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cea dreptă a religiunii răsăritene. Cînd au venit și s'au așezat Bulgarii și Slavii în părțile acestea, ei era idololatrii. Dar din multa atingere a lor cu creștinii din partea răsăritului, s'a întîmplat ca la anul 870 să se boteze toți" (Aaron, 1839, p. 28). Desigur, "Romanii lăcuitori ai Daciei ea creștini încă dupe vremea lui Constantic cel mare" (Aaron, 1839, p. 29). Ținând cont de faptul că Dacia a fost cuprinsă de bulgari de la anul 680, cele două secole
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ne modela critica. Încă un cuvânt. Nu contestă, nici afirmă d. Crăciunescu că ar fi plagiat și alte paragrafe pe lângă cele indicate de noi acum opt zile... Conform făgăduielii notăm aci încă câteva izvoare în cari d-sa și-a botezat discursul. Nu pare rău cu tot dinadinsul că, din lipsa de spațiu, nu putem uza de astă dată de partida dublă, românește - franțuzește, ca în numărul anterior; trimitem dar pe lector la pag. VI, VII, 106, 162 și 273 din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și declarațiunile autorului arată până la evidență că sunt opiniuni rostite în numele autorului, care nu-l leagă decât pe dânsul. De astădată "Romînul" destituie din postul de șef al partidului conservator pe dd. Dimitrie Ghica, N. Crețulescu, Carp, Grig. Sturza și botează cu acest titlu pe d. Maiorescu. Dară de astădată nu Rusiei, ci Austriei s-a vândut partidul conservator și samsarul a fost nu d. Grigorie Sturza, ci d. Maiorescu. Frumoasă logică! Minunată bună credință! Curat mod de-a face polemică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
părți sunt sătenii, cari în adevăr n-au nimic comun cu d-nii Giani, Cariagdi, Carada, C. A. Rosetti, nici măcar originea, necum interesele sau altceva. Deasupra acestui element, cel mai numeros și mai nefericit totodată, există țara legală sau ceea ce "romînul" botează cu numele de "națiune", iar paralel cu țara legală există elemente parazite cari și-au făcut din politică o meserie foarte lucrativă. Aceste elemente parazite, lipsite de merit, de avere, de știință, sunt strâns legate între ele prin comunitatea nulității
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
știe ceva posteritatea? Nu dorim scurtarea zilelor nimărui: zicem numai că țara nu s-ar resimți de pierderea reputațiilor uzurpate, cari o costă atât de mult fără a-i fi adus vreun folos. Dar punîndu-ne chiar în ipoteza "Romînului" și botezând cu numele de fapte mari o sumă din evenimentele de-o valoare curat formală câte s-au petrecut de la 1848 până acum, dând partidului roșu recunoașterea pe care el o pretinde, dar pe care faptele n-o justifică decât în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
joacă și azi pe spetele țăranului ca-n vremea Regulamentului. Astfel, oricari ar fi formele în cari se îmbrăca viața publică și orice numiri s-ar da acelor forme, substratul lor organic este același ca și în trecut. A-l boteza din nou pe un {EminescuOpXII 136} om nu va să zică a-l schimba; a pune numele de regim democratic unei oligarhii vechi nu va să zică a schimba starea de lucruri. Singura schimbare, nu de esență, o aflăm numai în înmulțirea oligarhilor și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aristocrație care azi, grație demagogiei. nu mai există, a fost străină. În adevăr Roman și Manea Herescu, ambasadorii lui Mircea Vodă, al căror ultim descendent s-a stins acum câțiva ani, Basarabii, Floreștii, Bălenii, Filipeștii, Balșeștii, Cănteștii, oameni care au botezat piscurile cele mai înalte ale Carpaților cu numele lor nu sunt familii istorice; Matei Vodă și Vasile Lupu, a căror oștiri împreună se ridicau la 270 000 de oameni, erau o aristocrație străină, fără drept istoric, fără merit. Meritele și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
descoperit că macedoromânii ar fi elini! Pentru că au cler grecesc, călugări greci și că-n lipsa de școale naționale, de cărți naționale, ba chiar de caractere tipografice cari să fi putut pîn' acum să reprezinte sunetele limbii lor, au fost botezați în grecește, au frecuentat școalele clerului grecesc și au primit în idiomul din Atena educația și instrucția pe care le era cu neputință de-a o afla aiurea și de-a o primi altmintrelea? Nimic mai bizar decât de-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se accentua în amănunte deosebirea între conservatori și liberali. Dar "Timpul" face apel la țară spre a se împotrivi unor idei cari ar periclita statul romîn? Face fără îndoială, pentru că eligibilitatea magistraturii, propusă de "Romînul", dovedește că nu s-a botezat decât pielea demagogilor în apa monarhiei, nu cugetul. Dar " Timpul" face mai mult. Amenință pe rege cu soarta lui Ludovic XVI. Iată ceea ce nu este adevărat. Am spus-o și o repetăm că articolele Delfinului implică responsabilitatea autorului, nu a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi luat guvernul acuzat de mai înainte de către toată haita de la "Telegraful" și de la "Romînul" c-au venit cu sprijinul străinătății. Toată haita aceasta de gazetari pripășiți de prin cancelariile comisarilor de poliție sau de prin bărbieriile Parizului, orice vită botezată de d. C. A. Rosetti cu numele de roșu ar fi intonat în cor acuzațiunea că opoziția vine la putere cu ajutorul străinilor. Astfel, înrăutățiți pe de-o parte prin pierderea bugetului, plătiți pe de alta de străini, tot ce e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și național, un grec, cei mai mulți din membrii acelui partid sunt venetici [în] tribunale și-n administrație greci, în armată greci, profesori greci, samsari, negustori, arendași greci, și așa in infinitum. În sfârșit am ajuns să le romanizăm limba - le-am botezat pielea pe românie. Dar ceea ce desperăm de-a le schimba vrodată este caracterul de ipocrit și de trădător. Constatăm cu adevărată mândrie că între trădătorii militari de la 11 fevruarie n-a fost mai nici un român, că toți aciia erau greci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
majoritate a eseurilor cuprnse În această carte au fost publicate În revista „Pagini medicale bârlădene”, o excelentă revistă de informație medicală și cultură al cărei mentor și suflet a fost regretatul medic chirurg și eminentul om de cultură dr. Nicolae Botezatu, căruia autorii Îi poartă o frumoasă și neștearsă amintire. Autorii speră ca cititorul de bună credință să găsească În carte răspunsuri la unele probleme pe care le ridică practica medicală și mai ales la cele legate de conjunctura În care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mergi și să Îi Împarți săracilor”. Făcu semnul crucii pe ochii orbului, rugându‑se lui Hristos și pe loc bărbatul Își recăpătă vederea, nu numai a ochilor trupului ci și ai sufletului, căci el Înțelese că Hristos Îl vindecase. Fu botezat de Sfântul Ermolae Împreună cu Eustorgios - tatăl Sfântului Pantelimon, care nu după multă vreme adormi și el În pace261. 230 Suferința și creșterea spirituală Venerarea sfântului martir doctor fără de arginți În Biserica Ortodoxă Rusă era deja cunoscută În secolul al XII
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și a morții trupești a unui alt părinte athonit, și anume părintele Ilarion († 1864). Astfel, ni se istorisește că din vârsta copilăriei avea mare evlavie și dragoste către Sfântul Gheorghe care l‑a ocrotit În toată viața sa. A fost botezat Într‑o biserică a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și și‑a petrecut primii ani ai vieții, chiar și adolescența, la mânăstirile Tabakin și Tzursk, care aveau, de asemenea, hramul Sfântului Gheorghe. La sfârșit, s‑a Învrednicit să adoarmă Întru Domnul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ți-o apleci) / și ulițele strâmbe ca niște brațe rupte...”), celelalte texte țin de universul reveriei sentimentale, într-un decor citadin modelat în câteva toposuri simboliste, receptate fie din sursă directă, fie - mai evident - din interpretările bacoviene ale unor Demostene Botez sau Camil Baltazar, văzute cu ochiul unui adolescent ce-și pune pe față, până la identificare, masca lamentației elegiace. De la autorul Plumbului, Voronca moștenește cadrul orașului de provincie - „orașul întunecat”, „deznădăjduit”, „de întuneric”, „mâhnit”, „orașul cu balcoane și disperări”, cu „tristețea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cu Alexandru Budișteanu). Repere bibliografice: C. Fântâneru, „Calendar vechi”, UVR, 1939, 14; Dan Petrașincu, Printre autori și volume de „Luna cărții”, RML, 1939, 8; Streinu, Pagini, V, 218-220; Vasile Damaschin, De vorbă cu Ștefana Velisar Teodoreanu, „Acțiunea”, 1940, 30; Alice Botez, „Viața cea de toate zilele”, VRA, 1940, 578; Petru Comarnescu, „Viața cea de toate zilele”, RFR, 1941, 1; Al. A. Philippide, „Acasă”, „Semnalul”, 1947, 1 555; Marilena Vulpe, „Viața cea de toate zilele”, „Albina”, 1969, 48; Magda Ursache, „Ursitul”, CRC
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
Apărătorii tăi, Chișinău, 1979; Soldatul vârstă n-are, pref. Pavel Cruceniuc, Chișinău, 1985; Vasil Vitka, Amiază, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Vasile Coroban, „O palmă de cer”, „Moldova socialistă”, 1969, 31 august; E.I. Vieru, „Ploile dorului”, „Cultura”, 1973, 5 mai; Eliza Botezatu, „Ploile dorului”, „Cultura”, 1973, 5 mai; Ion Ciocanu, Itinerar critic, Chișinău, 1973, 192-203; Gheorghe Vodă, Iscălitura, Chișinău, 1978, 25-27; Mihai Cimpoi, Izvoarele poetului: Ion Vieru, LA, 1980, 47; Ion Ciocanu, Clipa de grație, Chișinău, 1980, 65-68; Gheorghe Chira, Miracolul cotidianului
VIERU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290557_a_291886]
-
Siluete literare” și „Medalioane”, unde sub sigla revistei sunt prezentați Octav Botez, Mihai Codreanu și Mihail Sadoveanu. Cu Momente din viața scriitorilor (Dante, Vigny, Huysmans) figurează C. Săteanu, în timp ce Ion Dafin traduce din Lamartine, iar Ilarie Pustnicu și Ionel Fr. Botez din Leconte de Lisle (Sonet, Nox). Sumarul mai cuprinde „Revista revistelor”, unde sunt incluse comentarii despre cenaclul Sburătorul și despre cel al „Vieții românești”, rubricile „Vitrina teatrală”, „Cronica dramatică”, „Cronica plastică”, „Cronica cinematografică”, completate de „Cronica științifică” alternant cu „Cronica
VITRINA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290592_a_291921]
-
din răsputeri cu Îndărătnicia poporului, dar În zadar. Și atunci, Biserica, obosită de luptă, se văzu silită să cadă la Învoială. Primi În noul calendar multe din sărbătorile pe care poporul stăruia să le păstreze din cultul străvechi, dar le boteză altfel. A păstrat sărbătoarea, adică ziua În care se serba ceva din cultul păgân, dar alungă numele zeului căruia sărbătoarea Îi era consacrată și Îl Înlocui cu un eveniment de esență creștină.” De pildă, În locul sărbătorii Părinților, zi când părinții
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
după cum afirmă Ioan Lupaș), și se numea Alkosály Farkas Tamás XE "Tamás" , credincios al Bisericii Unitariene. Mama Johannei, pe nume Ioana Boer, era de origine românească, dar se maghiarizase cu timpul, fiind de confesiune romano-catolică. Potrivit datinei, Háni va fi botezată, de asemenea, În religia mamei sale. Tânăra se născuse prin 1834 (era cu zece ani mai jună decât Iancu XE "Iancu" ), așa că În 1849, de când aveau cunoștință un moment din dragostea lor, nu avea decât cincisprezece ani! Povestea lor de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se difuza acum pe verticala societății. Țăranii vor auzi la școală sau la biserică, vor afla din cântecele naționale, extrem de populare la 1848, că sunt descendenții Romei și ai lui Traian XE "Traian" și vor Începe de pe acum să Își boteze copiii cu nume având o rezonanță latină. Când vor intra În contact cu realitățile italiene contemporane, din auzite sau prin lecturi, ei vor reuși să realizeze, treptat, un racord Între conștiința originii comune și conștientizarea unor interferențe la nivelul intereselor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Constantin și Elena, Paști, Florii, Rusalii (Duminica Mare), Schimbarea la față, alungă moroii și bolile, fertilizează femeile. Copilul apare Într-o poveste În urma acțiunii de cioplire a unui lemn, adus din pădure, după care este animat de doi moșnegi care botează nou-născutul astfel fabricat. La trei ani devine flăcău și Își cere darul de la nănaș, o vacă neagră. În Fata mamei mărei, o babă care locuia singură Într-o pădure, și-a confecționat o păpușă de mărimea unui om, a Îmbrăcat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fi un mugur. După ce femeia sărută petalele galbene și roșii ale lalelei floarea se deschide pocnind. În potirul florii se afla o fetiță mică și drăgălașă, care nu era mai Înaltă decât degetul cel mare de la mână, care a fost botezată Degețica. Și Povestea lui Tom Degețel narează un asemenea caz. Merlin, Înțelept și iscusit vrăjitor, Îi Îndeplinește dorința unei femei de a avea un fecior mic cât degetul cel mare al bărbatului ei. Basmul Floarea și Florea prezintă o situație
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]