5,404 matches
-
dosul palmei și-mi Înapoiază sticla plină de trei degete, lichideaz-o că mai am una-n sobă. — Da’ ăsta care te plătește, părințele? Mi-e că te știe muncind la ora asta și io te țin de vorbă... Nu fi bou, Relule. Dacă ți-e foame să-mi spui. Io am mâncat adineauri. — O să mâncăm mai târziu, zic, da’ spune-mi și mie cine... Da’ cine-i flăcăul ăla fercheș care se ridică dintre fiare? El spune că cel mai cuminte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
măcar că nu-mi mai văd căpățâna de-atâtea treburi și-am familie grea, m-apasă și mă strivește... Aia e că doar pe Laur Îl am, și el doar pe mine, oricât s-ar da În cur și-n cap bou’ ăsta de Andrei și n-are-a face, poa’ să fie și fii-miu la o adică, cât de mult o semăna el cu tac-su care l-a făcut, cu mutra asta țigănoasă și părul ăsta cu luciu tăciunos. Are aceeași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
conformă Însă fără nici o obiecție. Lăsă chibritul și țigările Între noi, pe bancă, așa că m-am simțit din nou dator să-l aprob. — Ai dreptate, prietene, nu pe oricine-l duce capul. Io unu’, ți-am spus... — Relule, nu fi bou. Nu mă face să-mi schimb impresia. E băiat delicat În felul lui, iar eu nici măcar nu sunt În stare să-mi aduc aminte cum Îi zice. Nu mă duce capul, bineînțeles, e În definitiv și asta o probă prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
materia pentru examenul de popie și nu s-a lipit mai nimic de tine În atâtea duminici cât ai făcut practică de dascăl. Dar nu eram eu cel care să-l fi adus pe calea cea bună, și nu fi bou, Relule, și-și dregea glasul cu o dușcă de rom, râgâia și tușea și ni se făcuseră ochii-n cap ca găoaza de iepure de nesomn și de la atâta fumăraie, da’ dacă deschidem geamurile ne căsăpesc țânțarii, sfinte Dumnezeule, miluiește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
treaba era ca și aranjată, mergi sau nu mergi? Mergeam, bineînțeles, Încă de când mă hotărâsem io! — Câtă dreptate aveai, părințele, când spuneai că aici o să murim dracului de-atâta urât și mizerie. Mai bine să murim pe drum... Nu fi bou, Relule, e păcat de Dumnezeu să te gândești la nenorociri, și-i și mai mare păcat să le spui. Expediția la Timișoara și prin Împrejurimi nu numai că-i Întărise Încrederea În reușita planului nostru de evadare, dar Îi deșteptase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ne trece am vorbit, și lasă macaraua aia jos, așa... Pentru ce dăm de pe-aicea n-am apucat, da’ n-ai nici o grijă, poate de-acum În două săptămâni ne-am văzut În Italia, Relule, În Italia, nu fi bou, păi ce dacă ne prinde toamna și iarna? Mai iarnă ca aicea, să-ți Înghețe ghearele pă fiarele lu’ ăsta-n hangar, nu-i nicăierea. De-a zis văr-tu că-nțepenește, l-ai văzut, ți-a spus, s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fier beton și țeavă câtă a mai Încăput. Mie unul mi se păreau mai mult nimic banii ăia pentru ce ne pusesem În gând. Până unde credea părințelu’ ăsta cretin că o s-ajungem cu douăj’ de mii? Și nu fi bou, Relule, și hai repede să ne facem bagaju’ și s-o tăiem la gară până nu se face ziuă, și atunci mi-am amintit de văr-miu și i-am spus, cu ăla ce dracu’ facem? De-acum Andrei putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
lângă el acolo pe scări În fața ușii. — Eh, părințele, mi-e că d-aia am făcut noi atâtea nenorociri ca s-o vedem pe Steluța cum se mișcă. Păi chiar așa. Din felul cum ne tot duce și ne amețește bou’ ăsta de Andrei, n-am cum să-nțeleg altceva, și n-aveam altceva de făcut decât să ne holbăm la ușa aia și s-o pândim pe Steluța și pe bărbatu-su. — Și ce nu-ți convine, Relule? vezi doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cine să-i dea un colț de pâine și-un cartof crud să ronțăie. Pe mută n-o doare nicăieri de el. De ochii lumii se smiorcăia și și-l lingea de jeg, neașteptând altceva decât semnalul de la Laur, și bou’ ăsta de Andrei mă-ntreba joi că ce-am cu el și că ne-ncărcăm de păcate, sfinte Dumnezeule și sfinte fără de moarte, futu-ți morții mă-ti, vere, și pe-ai lu’ Gilbert, că știam eu ce știam și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sânge Înspumat clipocindu-i până la brâu, pe care pluteau și se zbăteau Încolo și-ncoace căpățânile și ciozvârtele dușmanilor noștri. Da, Hansi ne va scoate la mal, departe de orice primejdie, pe un tăpșan de verdeață și răcoare. Degeaba oftează bou’ ăsta de Andrei și se scarpină la ceafă ca de păduchi. - Hansi-Hansi, de unde știi tu toate astea? - Chiar ești idiot, zic. Cum să nu știe, dacă el stă toată ziua acolo la graniță? Doar asta-i meseria lui. Răscrăcărat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
foarte concret, ca reprezentare afectivă. În timp ce preiau mesajul secret, parcă mă preschimb și eu într-o entitate transparentă. Zorilor, zorilor, Voi surorilor, Voi să nu pripiți Să ne năvăliți, Până și-o găti Dalbul de pribeag Un car cărător, Doi boi trăgători, Că e călător Dintr-o lume-ntr-alta, Dintr-o țară-ntr-alta; Din țara cu dor În cea fără dor, Din țara cu milă, În cea fără milă. Zorilor, zorilor, Voi surorilor, Voi să nu grăbiți Să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ca să aibă, ca și Zalmoxis, o nouă viață. Metamorfisme Hybris-ul nu e deloc tolerabil: nu trebuie urmărită cu tot dinadinsul răsturnarea ordinii cosmice. Cei care fac astfel de încercări sunt metamorfozați și transformați în broaște, în păsări, în porci, boi sau pești. Adesea, ființele omenești sfârșesc prin a deveni astre; precum în cântecul Soarele și luna, unde eroina devine mai întâi mreană și apoi se transformă în luna de pe cer, fiind astfel pedepsită fiindcă se opune incestului. Colectivitatea nu admite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
-mi o culpă colectivă. Error: da, le-am vorbit câtorva despre acele desfrânări secrete, la care am asistat din întâmplare. Augustus s-a temut că voi scrie totul și atunci a decis să se lipsească de prezența mea în Urbe. Boii Domnului Azi, fără să bag de seamă, întorcându-mă acasă, am călcat într-o balegă de vacă. Prinsese o crustă uscată pe deasupra, dar înăuntru era năpădită de o mulțime de insecte roșii care m-au făcut să mă gândesc la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
uscată pe deasupra, dar înăuntru era năpădită de o mulțime de insecte roșii care m-au făcut să mă gândesc la scarabei, gândacii sacri ai egiptenilor. La drept vorbind, se deosebesc: aceștia sunt mult mai mici și colorați. Localnicii îi numesc „boii Domnului” și îi venerează, pentru că îi consideră sacri. Geții studiază cu atenție mișcările lor când se distribuie, imprevizibil, pe scoarța copacilor, în figuri geometrice neobișnuite, fiindcă, după spusele lor, indică apropierea unor evenimente cosmice iminente. De exemplu, apariția lor bruscă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
nunții, se îndeplinesc diverse rituri care au scopul de a facilita îndepărtarea acesteia de părinți și de rude. Fata care nu se dovedește a fi virgină trebuie restituită familiei, în mod umilitor: va fi urcată pe un plug tras de boi sau de măgari și plimbată așa, de obicei, sub ochii tuturor locuitorilor. E sigur că ea nu va putea să se mai căsătorească. Regula aceasta în ce privește virginitatea m-a făcut să înțeleg că, în realitate, raportul ce se instaurează între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
drumului. Și să nu-mi apuci Către mâna stângă, Că-i cale nătângă, Cu bivoli arată, Cu spini semănată, Și tot mese strânse, Și cu făclii stânse. Dar tu să-mi apuci Către mâna dreaptă, Că-i calea curată, Cu boi albi arată, Cu grâu semănată, Și-s tot mese-ntinse, Cu făclii aprinse. Nainte-i mergea Și mi s-o făcea Tot un bălciuleț. Și să te oprești Ca să-mi târguiești Cu banul din mână Trei mahrame negre Trei sovoane noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Cu lacrimi udate. Roagă-mi-te, roagă, De copiii tăi, Să aibă răbdare, Să nu plângă tare, C-acum nu-i pe dare, Ci e pe răbdare. Că de-ar fi pe dare, Soția ta ar da Plug cu patru boi, Cu plugar cu tot, Doară mi te-a scoate De la neagra moarte. Dar nu e pe dare, Ci e pe răbdare. Că de-ar fi pe dare, Soția ta ar da Ciopărel de miei, Cu cioban cu tot Și oile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ca o entitate fără nume. Nimeni nu mă recunoaște, nimeni nu vrea să-și mai aducă aminte de mine. Interdicții „Nu se sacrifică niciodată mieii; se ucid numai iezii și purceii de lapte. La fel ca oile, sunt ocrotiți și boii de jug și berbecii. Se pot tăia porcii și țapii.” Histria Când am fost la Histria, m-am rătăcit fără să vreau. Părăsisem străzile zgomotoase, atras de locul acela unde, cândva, fusese ridicat un altar sacrificial. Deodată, foarte ușor, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
-i facă o vizită unei rubedenii. Locuitorii din ținutul acela nu plătesc taxe, deoarece sunt apărători ai Imperiului Roman. A fost o aventură primejdioasă, dar copleșitoare. Am străbătut o lungă bucată de drum în carul unui țăran, tras de doi boi, apoi am ajuns la destinația noastră pe jos. Ninsese. Zăpada imaculată, în lumina dimineții, așternea asupra priveliștii un văl magic. Nu era simplu să înaintăm, și adesea am alunecat și am căzut, înșelați de stratul gros și pufos care ascundea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
nașterea unui astru. Excremente Întotdeauna m-a uimit această curiozitate bolnăvicioasă pe care o am încă de pe când eram copil. Îmi place să observ diferitele forme pe care le iau excrementele: de om, de câine, de veveriță, de cal, de bou, de cerb, de rață, de oaie, de capră, de lup, de pisică, de găină, de urs, de pescăruș, de muscă, de greiere. Reușeam să le deosebesc și să le descriu perfect în funcție de mirosul lor. Simt și acum în nări aburii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
elementele naturii. Din car întrezăresc o vegetație tot mai rară care nu reușește să-și prindă rădăcinile de stâncile uriașe. Aici fiarele sunt din ce în ce mai primejdioase. Am întâlnit un urs care s-a ridicat fioros în două labe ca să se arate boilor blânzi care ne trag și să-i sperie. Dar Cotys, scoțând un strigăt sălbatic, a înfricoșat fiara, punând-o pe fugă. „Fiarele nu fac rău dacă nu sunt deranjate”, a zis el. Am continuat fără nici o teamă. El mergea înaintea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ce pot fi păstrate ca fiind necesare nevoilor familiale. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Principalele Limita minima de venit (lei/an și unitate) categorii de animale ─────────────────────────────────────────── și păsări Zona de fertilitate I, II și III IV și V ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Bovine: ● vaci, bivolițe 300.000 180.000 ● boi, bivoli 500.000 300.000 ● viței până la 6 luni 100.000 60.000 ● tăurași 200.000 120.000 - Porcine 100.000 60.000 - Ovine 20.000 12.000 - Caprine 20.000 12.000 - Cabaline: ● cai 600.000 360.000 ● măgari
HOTĂRÂRE nr. 958 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea documentelor speciale utilizate pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 162/1999 privind instituirea preţului naţional de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, precum şi pentru acordarea de ajutoare băneşti pentru categoriile defavorizate ale populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126030_a_127359]
-
Lipceni, Iza (lângă Hust), Ugla, Lunca. Și numele de persoane din satele ucrainizate arată trecutul românesc al locuitorilor. Aceeași mărturie este dată de denumirile de munți, dealuri, văi, izvoare, precum : Dodeasca, Ungureasca, Pietrosul, Dealul Babelor, Bătrâna, Măgura, Groapa Dracului, Ochiul Boului, ș.a. ROMÂNI ÎN ALTE REGIUNI ALE UCRAINEI Colonizările românești În Ucraina au constituit un proces continuu și Îndelungat determinat pe de o parte de politica rusească de colonizare a ținuturilor nepopulate din vestul imperiului rus, iar pe de altă parte
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
perioadă ce cuprinde 5 generații. Se pere că ultimii coloniști au ajuns În părțile Crimeei, ei fiind originari din Țara Bârsei și Făgărașului. Fiecare familie a primit la data colonizării câte 50 ha. de pământ și câte două perechi de boi și s-au acordat scutiri de obligații obștești pe durata de 50 de ani. Studiile etnografice au fost completate cu date furnizate de Institutul Central de Statistică. Echipele de cercetători erau coordonate din ordinul Mareșalului Antonescu de către directorul Oficiului
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
de către legiunile romane pentru a face comerț cu tot felul de produse, printre care se număra și vinul. Negustorii romani transportau vinul cu carul în burdufuri cu o capacitate de mai bine de 5 000 litri, confecționate din piele de bou sau de capră, pe care le făceau impermeabile tratându-le cu smoală în interior (ceea ce dădea de altfel vinului un gust aparte, de rășină), și în amfore (cuvânt împrumutat din latinescul amphora, preluat la rândul lui din grecescul amphoreus, care
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]