6,191 matches
-
Subsecretariatul de Stat al Aprovizionărei a organizat aprovizionarea Capitalei, prin convoaie de căruțe păzite de jandarmii unui batalion anume destinat acestui scop”. Frumos și mișcător început, dar nu era cel trebuincios bârlădenilor. Continuarea este și mai și: „...astfel, 2500-3000 de căruțe, plecate din direcțiuni și dela distanțe care variază până la 50 km., aprovizionează zilnic Bucureștiul fără nici o dificultate”. Până aici, cu certitudine că edilul orașului și prefectul județului Tutova au citit de mai multe ori pasajele ordinului deoarece în documentul original
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
avocat Ștefănescu, casele avocat Ionescu, casele profesor Ciobanu, casele Dinu, orașul părea că va deveni un uriaș rug. În oraș, nici o pompă de incendiu. Fostul primar al orașului (Iancu Mihăilescu, n.n.) s’a pus pe sine la adăpost, refugiat cu căruțele salubrității și Pompieria orașului, condamnând pe cei ce au rămas să moară fără nici un pic de ajutor. Cei ce au rămas aici, mai tineri și cu curaj, ne-am adunat încă printre incendii și rafale de mitralieră. Ce facem? Putem
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nu am avut mașini”. De altfel, chiar primarul se plângea în raportul său de activitate că foștii funcționari ai primăriei, în frunte cu edilul-șef Iancu Mihăilescu, plecaseră în mare grabă în refugiu, folosind toate autovehiculele instituției ba, chiar și căruțele salubrității, așa că de la Bârlad rușii nu au avut ce „rechiziționa”. s. „În urma intrării glorioase a Armatei Roșii în orașul nostru (...)” Cu această propoziție gongorică (pompoasă) își începea raportul doctorul I. Weinfeld, „directorul Direcției Sanitare a Județului Tutova din Uniunea Patrioților
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
-se de ordinul Ministerului de Interne nr.3340/’40, șeful Secției a III-a îi aducea la cunoștință primarului Andriescu ca „...în caz de nevoie să se dea dispozițiuni pentru a scoate locuitorii cu forța la lucru (subl.ns.) cu căruțele lor”. Urgența acestor lucrări atârnând greu în balanță, din punct de vedere militar, și solicitările erau imperative: „... să se ia imediat măsuri să ni se pună la dispoziție căruțe cât mai multe (subl.ns.)”. Așa cum specificase la începutul adresei, munca
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pentru a scoate locuitorii cu forța la lucru (subl.ns.) cu căruțele lor”. Urgența acestor lucrări atârnând greu în balanță, din punct de vedere militar, și solicitările erau imperative: „... să se ia imediat măsuri să ni se pună la dispoziție căruțe cât mai multe (subl.ns.)”. Așa cum specificase la începutul adresei, munca prestată urma a fi plătită. Primarul orașului își declină competențele și îi sfătuiește pe cei de la secție să se adreseze „... Prefecturei Fălciu, Poliției sau Legiunei de Jandarmi, ca fiind
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de primărie: „Avem onoarea a vă reclama (subl.ns.) următoarele: eri, 9 iulie 1940, 2 gradați aparținând corpului de jandarmi, au intrata cu forța într’un lan de lucernă aparținând Primăriei Huși, amenințând cu coasele pe paznic și încărcând o căruță. Au declarat că nu le pasă nici de autoritate, nici de proprietar și fac aceasta fiindcă așa le place (subl.ns.). Faptul s’a repetat și cu câteva zile mai înainte”. Reproșul primarului Andriescu era perfect îndreptățit iar formula amară
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care-și oferă serviciile în mod gratuit”. Pentru a afla ce se putea face cu 200 de lei, iată cam ce se putea cumpăra cu ei: „...se cumpără scânduri pentru sicriu și câteva lumânări, iar transportul se face cu o căruță a Primăriei (probabil, tot gratuit, n.n.)”. Nimic despre banii popei, dascălului, clopotarului, pomenilor, groparilor, etc. În răspunsul oficial, frumos dactilografiat, trimis polițiștilor, Alfons Barais a „uitat” de cratima ce trebuia pusă între numerele 200 și 300, scriind, pur și simplu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
acuza organele de ordine de legături periculoase cu comercianții. Cu numărul 3605/3 aprilie 1941, primarul trimitea o adresă poliției, ce avea, în mare, următorul conținut: „Controlorul Pieței ne relatează că eri 2 aprilie a.c. au intrat în Piață două căruțe cu pește mic. Cum însă vânzătorii nu au voit a respecta prețul fixat prin ordonanțe, controlorul i-a predat gardianului pieței pentru a-i duce la poliție și a dresat proces verbal de contravenție la Legea speculei”. Povestea este interesantă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
prin ordonanțe, controlorul i-a predat gardianului pieței pentru a-i duce la poliție și a dresat proces verbal de contravenție la Legea speculei”. Povestea este interesantă prin urmările ei, așa că merită a mai fi citate câteva fraze: „...una din căruțe, proprietatea lui D. Palade, s’a întors în piață cu permisiunea Poliției de a vinde cu lei 46/kgr. pește mic de salată (subl.ns.). A doua căruță nu s’a mai întors în piață neștiindu se ce s’a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
urmările ei, așa că merită a mai fi citate câteva fraze: „...una din căruțe, proprietatea lui D. Palade, s’a întors în piață cu permisiunea Poliției de a vinde cu lei 46/kgr. pește mic de salată (subl.ns.). A doua căruță nu s’a mai întors în piață neștiindu se ce s’a petrecut cu ea”. Suspicios și, desigur, enervat din cauza intervenției poliției pe care o considera nesăbuită, primarul a trecut la partea întrebărilor: „Cum aceste fapte reprezintă o flagrantă încălcare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fapte reprezintă o flagrantă încălcare a autorităței comunale, cu onoare vă rugăm a cerceta de urgență cine a autorizat și pentru care motiv majorarea peștelui mărunt de salată la 46 lei kgr. și ce s’a întâmplat cu a doua căruță (subl.ns.), dacă s’au dresat cuvenitele procese verbale de contravenție la Legea speculei”. Primarul cerea rezolvarea cazului în 24 de ore. Răspunsul șefului Poliției a venit la primărie în termenul fixat de Andrian, adică pe data de 4 aprilie
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dar, nu a ezitat „...de a-i trimite pe contravenienți la Piață spre a-și vinde peștele cu prețul care să nu depășească ordonanța Dvs.”. Totuși, se pare că negustorul de pește mărunt Ion Lungu nu a mai ajuns cu căruța la piață, de vreme ce slujbașii primăriei nu au mai dat de urma lui. Oare pe unde l-or fi „rătăcit” polițiștii?! Odată ce războiul începuse de câteva luni, printre numeroasele măsuri economic ălpii sau pingelelor necesare fabricării bocancilor militari ce se cereau
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
destui bani, nu are posibilitatea să învingă. În seara zilei de 31 martie 1941, vorbind cu Domnul Comandant al Divizionului de Artilerie de aici și explicându-i situația, i-am cerut să-mi facă un bine ajutându-mă cu ceva căruțe pentru a putea căra piatra necesară în aceste locuri. Principial, a fost de acord, însă mi-a vorbit de Garnizoană ca să capete o deslegare. În sensul acesta vă rugăm să binevoiți a dispune ca să ni se poată da cel puțin
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a putea căra piatra necesară în aceste locuri. Principial, a fost de acord, însă mi-a vorbit de Garnizoană ca să capete o deslegare. În sensul acesta vă rugăm să binevoiți a dispune ca să ni se poată da cel puțin două căruțe zilnic pentru căratul acestei pietre”. Tot în această speță a intervenit și Prefectura Fălciu însă obtuzitatea militarilor români de la acea dată era foarte mare, de vreme ce într-o adresă de răspuns, comandantul Divizionului 1/25 Artilerie, maiorul Constantin Giurea, îi „lămurea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dată era foarte mare, de vreme ce într-o adresă de răspuns, comandantul Divizionului 1/25 Artilerie, maiorul Constantin Giurea, îi „lămurea” pe edilii hușeni cam așa: „...vă facem cunoscut că am luat contact cu Regimentul care nu aprobă a se da căruțe, fără ordinul Diviziei”. Opinăm că mai era doar un singur pas până la solicitarea semnăturii aprobatoare a generalului Ion Antonescu, șeful statului la acea vreme. a.X. „Ce ar spune Domnul Mareșal Antonescu dacă ar vedea closetul fostulu p, am ajuns
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
locuitorilor - prin hrisovul din 15 decembrie 1820 - dreptul de a aveau un buget propriu, necesar dezvoltării proiectelor de modernizare. Veniturile, ce urmau să fie încasate din dările comunale - „dou) parale pentru carele intrate cu marfă în târg, aceași sumă pentru căruțele cu cai, 10 parale pentru o vadră de rachiu, 2 lei pentru o bute și 1 leu pentru un poloboc cu vin, 10 parale pentru vadra de rachiu sau horilcă fabricată la velnițe” ș.a. - au fost administrate de Casa podurilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a lungul refacerilor succesive ale clădirii. Bacăul a păstrat frânturi din atmosfera „locului de popas” de altădată până la sfârșitul Epocii Moderne. Singura diferență este dată de faptul că, în această perioadă, pe lângă micii comercianți și agricultori ce se deplasau cu ajutorul căruțelor cu tracțiune animală, în oraș apar și voiajorii moderni - oameni de afaceri, artiști, politicieni ș.a. - ce ajungeau aici fie cu trenul, fie, în cazuri rare, cu automobilul personal. Pentru aceștia din urmă, în ultimii ani ai secolului al XIXlea în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fiind luată din râul Bistrița sau din fântânile din apropierea Primăriei. Începând cu anul 1867 au fost puse în funcțiune dou) poloboace mari, ce aveau împreună o capacitate de aproximativ 60 de vedre (750 de litri). Acestea erau transportate în dou) căruțe trase de caii împrumutați de la unitatea de pompieri din localitate. Apa, ce era deversată cu ajutorul unui furtun pe baza principiului gravitației, „cădea mai mult pe ițarii și opincile omului de la Primărie”. Poloboacele au fost înlocuite în anul 1887 cu dou
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fierți, expuse prafului și muștelor, ce dau ocaziunea la fel de fel de gunoaie”. O dovadă în plus a faptului că oamenii și, mai ales, obiceiurile lor au rămas „sub vremi” este dată de următorul detaliu: deși administrația locală a interzis accesul căruțelor pe străzile asfaltate, în urma protestului negustorilor din centrul orașului, consiliul municipal a fost nevoit să anuleze această interdicție. La nivelul secolului al XIX-lea, starea precară a transporturilor, necesară atât pentru desfacerea mărfurilor cât și pentru asigurarea materiilor prime, a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tronsonului Bacău-Piatra Neamț (1885), Romanul va ceda orașului de pe malul drept al Bistriței statutul de centru comercial de prim rang în zona centrală a Moldovei. Până la darea în folosință a gării Bacău, pentru parcurgerea distanțelor lungi locuitorii orașului au utilizat căruțele, diligențele, dar și plutele. Valea Bistriței a fost încă din epoca feudală și până la începutul perioadei interbelice o veritabilă „autostradă” ce a înlesnit transportul materialului lemnos, dar și al diferitelor produse comerciale - piatră, lână, piei de animale, fân, sare, brânzeturi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
speciale emisă de Serviciul Apelor din regiunea Bacău, din cadrul Direcției Generale a Apelor. Până în primul deceniu al secolului al XX-lea, când în Bacău și-au făcut apariția primele automobile particulare, transportul persoanelor în interiorul orașului a fost asigurat exclusiv prin intermediul căruțelor, trăsurilor și birjelor - „cea dintâi birjă a ieșit la 1867”. Conform cerințelor „Regulamentului trăsurilor de birjă din oraș”, votat de consiliul comunal pe data de 16 august 1890, proprietarii de birje erau obligați să asigure un anumit standard de siguranță
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a dovedit a fi mai mult decât salutară. Iată un pasaj edificator din raportul prezentat în martie 1921: „(...) terenul din Piața Mică, nefiind împrejmuit, este un veritabil focar de infecție, dăunător sănătății publice. Aici staționează în permanență, zi și noapte, căruțele locutorilor ce vin în oraș, producându-se băltoace de urină și mormane de bălegar, iar locutorii din vecinătate depozitează în timpul nopții gunoaiele din curțile lor”. Șapte ani mai târziu, antreprenorul Paveglio Santo a demarat lucrările de amenajare a pieței aflată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
construit un trotuar, barăcile au fost ridicate, terenul a fost gazonat și împrejmuit cu grilaj de fier. Lucrările au fost dictate atât din rațiuni estetice, cât și sanitare. Având o poziție centrală, spațiul fusese până atunci „loc de dejugare pentru căruțele ce veneau în oraș”. În consecință, până în august 1928, aici a domnit o stare de perpetu) insalubritate. Descrierile sunt edificatoare în acest sens: „(...) prin bălegarul ce se aglomerează zilnic, locul se transformă într-o masă de noroi, imposibil de traversat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din strada Vasile Alecsandri nr. 14. În intervalul 1916-1918 resursele materiale ale locuitorilor orașului au fost solicitate la maximum. „Gârboviți de corvezi și rechiziții”, băcăuanii au oferit pentru nevoile armatei tot ce-au avut mai de preț prin gospodărie: animale, căruțe, piese de harnașament, grânele, cantități importante de petrol, benzină, ulei sau alcool pur, fonta necesară producerii obuzelor, cenușa pentru fabricarea săpunului necesar trupelor active etc. Tot cu generozitate au fost întâmpinate și chemările privind „aducerea de ofrande necesare armatei”. Purtată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
societățile petroliere din județ au folosit metoda forajului percutant, extracția realizându-se cu pompe canadiene. Până la apariția utilajelor de rafinare, petrolul a avut un domeniu restrâns de utilizare, cel mai adesea fiind folosit ca medicament sau pentru ungerea osiilor de la căruțe. După cum precizează Ortensia Racoviță „păcura se ardea în gropi deschise pentru a o lipsi de producte volatile, pe când păcura groasă ce rămânea era singura întrebuințată în comerciu, pentru ungerea căruțelor”. În ceea ce privește exploatarea cărbunilor din bazinul Comănești, această activitate își are
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]