3,886 matches
-
o lipsă de concordanță a sarcinilor și simțind o dezbinare la comandă, Katō a ordonat o retragere generală generală simulată din direcția Munsan-ului pe malul sudic al râului Imjin. Văzând că japonezii se retrag, unul dintre cei doi comandanți ai cavaleriei coreene a decis să traverseze râul în urmărirea lor. În sezonul uscat adâncimea râului Imjin scade foarte mult așa încât cavaleria a reușit că treacă râul fără să folosească barje. Urmărind japonezii care se retrăgeau cavaleriștii coreeni au pierdut ordinea. Urmărirea
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
din direcția Munsan-ului pe malul sudic al râului Imjin. Văzând că japonezii se retrag, unul dintre cei doi comandanți ai cavaleriei coreene a decis să traverseze râul în urmărirea lor. În sezonul uscat adâncimea râului Imjin scade foarte mult așa încât cavaleria a reușit că treacă râul fără să folosească barje. Urmărind japonezii care se retrăgeau cavaleriștii coreeni au pierdut ordinea. Urmărirea a devenind dezorganizată pe calea spre Munsan. Lupta s-a transformat într-un alt episod asemănător cu bătălia de la Chungju
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
râul fără să folosească barje. Urmărind japonezii care se retrăgeau cavaleriștii coreeni au pierdut ordinea. Urmărirea a devenind dezorganizată pe calea spre Munsan. Lupta s-a transformat într-un alt episod asemănător cu bătălia de la Chungju. Când marea parte a cavaleriei coreene a intrat în mica vale care duce de la vadul râului Imjin la muntele Munsan, soldații lui Katō au început să tragă cu archebuzele. Acest lucru a avut un efect devastator asupra moralului cavaleriștilor coreeni. Ca și aproape toți soldații
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
a intrat în mica vale care duce de la vadul râului Imjin la muntele Munsan, soldații lui Katō au început să tragă cu archebuzele. Acest lucru a avut un efect devastator asupra moralului cavaleriștilor coreeni. Ca și aproape toți soldații coreeni, cavaleria nordică nu avea experiență în privința armelor de foc. Caii au intrat în panică trântindu-i pe mulți dintre soldați jos. Când coreenii se aflau în confuzie, samuraii infanteriști ascunși au atacat. Cavaleria coreeană a suferit multe pierderi. Cei care au
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
cavaleriștilor coreeni. Ca și aproape toți soldații coreeni, cavaleria nordică nu avea experiență în privința armelor de foc. Caii au intrat în panică trântindu-i pe mulți dintre soldați jos. Când coreenii se aflau în confuzie, samuraii infanteriști ascunși au atacat. Cavaleria coreeană a suferit multe pierderi. Cei care au încercat să se retragă trecând râul înapoi spre nord s-au înecat în părțile mai adânci ale râului. Generalii Yu Geuk-ryang și Sin Hal au fost uciși. Înfrângerea cavaleriei coreene la Imjin
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
ascunși au atacat. Cavaleria coreeană a suferit multe pierderi. Cei care au încercat să se retragă trecând râul înapoi spre nord s-au înecat în părțile mai adânci ale râului. Generalii Yu Geuk-ryang și Sin Hal au fost uciși. Înfrângerea cavaleriei coreene la Imjin a dus eliberat calea japonezilor spre Pyeongyang. Nu mai exista nici o unitate coreeană eficientă sau vreun castel apărat de la Imjin până la granița chineză. Auzind de prăbușirea liniei de la Imjin, regele Seonjo a abandonat Gaeseong și Pyeongyang, retrăgându
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
Yi Sun-sin, revoltelor forțelor coreene neregulate și intervenția Ming. După zdrobirea micilor armate coreene, rezistența cea mai acerbă pe care a întâmpinat-o Kato a fost la Haejungchang. Kato a întâlnit contingentele nordice care erau cunoscute ca elita armatei coreene. Cavaleria coreeană a luptat pe teren cauzând multe pierderi armatei japoneze. Katō s-a întors la Haejungchang unde era depozitat orezul, a format bariere din saci de orez și a ținut coreenii la distanță folosind focul de archebuze. Căpătând încredere după
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
multe pierderi armatei japoneze. Katō s-a întors la Haejungchang unde era depozitat orezul, a format bariere din saci de orez și a ținut coreenii la distanță folosind focul de archebuze. Căpătând încredere după prima victorie, comandantul coreean a ordonat cavaleriei să se pregătească să hărțuiască inamicii baricadați. Katō a răspuns din spatele ,zidului de orez” cu foc de archebuze și i-a forțat pe coreeni să se retragă pe un deal din apropiere. După lăsarea nopții, a condus trupele în liniște
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
orez” cu foc de archebuze și i-a forțat pe coreeni să se retragă pe un deal din apropiere. După lăsarea nopții, a condus trupele în liniște spre baza dealului. Armata condusă de Katō a atacat din trei părți distrugând cavaleria coreeană. A mărșeluit apoi spre nord lăsând coasta iar după bătălia de la Songjin a capturat doi prinți coreeni: prințul Imhae și prințul Sunhwa. Prinții au fost trimiși înapoi spre sud escortați de 1000 de japonezi pentru a fi folosiți în
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
aflată în afara jurisdicției autorităților chineze. Această zonă era sub controlul jurchenilor iar Katō a cucerit o cetate a acestora folosind focul de archebuze. În următoarea zi, 10.000 de jurcheni au atacat armata japoneză. Japonezii au fost practic încercuiți de cavaleria jurchenă. După ce au reușit să se retragă, soldații lui Katō s-au retras repede peste râul Tumen. Aceasta a fost prima și ultima dată când Katō și japonezii au pășit în afara Coreei în acest război. Japonezii au fost victorioși în
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
copleșiți de japonezi și din punct de vedere numeric. Până în acest moment navele și tunurile fuseseră mai importante decât numărul soldaților. Armata coreeană era și mai dezavantajată atunci când japonezii utilizau armele de foc. Armata japoneză avea și o unitate de cavalerie bine instruită. Cu toate acestea, Armata Drepților a luptat în locul flotei ucigând 3800 de dușmani. În această luptă, amiralul Yi a pierdut unul dintre ofițerii săi dragi pe nume Un. După această bătălie, activitatea navală a forțelor coreene a scăzut
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
a îndrumat pașii către cariera armelor a fost unchiul său, colonelul Refiyîk Kadír. În anul școlar 1900/1901 urmează deja cursurile gimnaziului militar din Iași. După absolvirea studiilor, în 1909 este încadrat în serviciul miltar cu gradul de sublocotenent de cavalerie. În timpul Primului Război Mondial ia parte la Bătălia de la Oituz (1917) și la Bătălia de la Mărășești în cadrul Regimentului 12 Roșiori. După război, prin reorganizarea armatei care a avut loc în deceniul al treilea, regimentul său este încadrat în Regimentul 4o infanterie din cadrul
Ahmet Nurmambet () [Corola-website/Science/333218_a_334547]
-
150.000 de germani împotriva a 200.000 de ruși. Această decizie contravenea ordinelor lui , șeful Statului Major German, care a exclus explicit orice ofensivă pe Frontul de Est înainte ca Franța să fie învinsă în vest. La 19 august, cavaleria rusă a intrat în contact cu un regiment german de infanterie lângă Gumbinnen. În loc să se retragă, rușii au descălecat și au adus artileria pentru a continua lupta, împingându-i pe germani înapoi. Ei au pierdut însă 400 de oameni și
Bătălia de la Gumbinnen () [Corola-website/Science/333262_a_334591]
-
fost semnalul pe care îl aștepta François, care l-a convins pe Prittwitz să lanseze un contraatac a doua zi. Cu aprobarea lui Prittwitz, François a început să deplaseze Corpul I înainte chiar în acea noapte, întărit de Divizia I Cavalerie. La orele 04:00 în dimineața de 20 august, Corpul I a atacat Divizia 28 Rusă, care s-a apărat cu artileria. Rușii sufereau însă permanent de lipsă de provizii, și și-au consumat rapid muniția, ceea ce i-a lăsat
Bătălia de la Gumbinnen () [Corola-website/Science/333262_a_334591]
-
un greu eșec pentru ruși, eșec urmat de considerabila în anul următor, inclusiv capturarea Varșoviei. Criza produsă în Înaltul Comandament German de neașteptata înaintare rusească a obligat însă la trimiterea a două corpuri de armată și a unei divizii de cavalerie de pe Frontul de Vest ca parte a noii pentru a susține atacul asupra rușilor. Aceste forțe suplimentare nu au ajuns la timp pentru cele două bătălii, așa cum prezisese Ludendorff și, dacă ar fi intrat în Franța după cum se intenționa la
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
precară din vest. După cum spunea șeful serviciului francez de informații, colonelul Dupont, „dezastrul lor a fost unul dintre elementele victoriei noastre.” Rușii aveau la început două armate (I și a II-a, cu 19 divizii de infanterie și 8 de cavalerie - 400.000 de soldați plus 30.000 de sabreri, în total 430.000 de oameni) contra Armatei a VIII-a germană (9 divizii de infanterie și 1 de cavalerie - 145.000 de soldați plus 4.000 de sabreri; având în
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
a II-a, cu 19 divizii de infanterie și 8 de cavalerie - 400.000 de soldați plus 30.000 de sabreri, în total 430.000 de oameni) contra Armatei a VIII-a germană (9 divizii de infanterie și 1 de cavalerie - 145.000 de soldați plus 4.000 de sabreri; având în total mai puțin de 150.000 de oameni). Diviziile rusești aveau 21.000 de oameni fiecare, în vreme ce cele germane 16.000. Din cauza sistemului feroviar inferior și a necesității schimbării
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
rușii strânseseră o rezervă considerabilă din influxul de noi divizii și corpuri adus pe calea ferată. În același timp, armata germană primise de pe Frontul de Vest doar două corpuri slăbite de armată (4 divizii de infanterie) și o divizie de cavalerie. Astfel, chiar și cu întăriri și cu tot cu unitățile de suport, germanii nu aveau mai mult de 250.000 de soldați. În ciuda distrugerii totale a Armatei a II-a, înainte de prima bătălie de pe Lacurile Mazurice din septembrie, contra Armatei a VIII
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
de pe Lacurile Mazurice din septembrie, contra Armatei a VIII-a germane, rușii aveau un minimum de 428 de batalioane de infanterie, adică echivalentul a 27 de divizii de infanterie peste 560.000 de soldați, plus peste 250 de escadrile de cavalerie; un număr mare de unități de suport în general mult peste 600.000 de oameni; și aceasta în ciuda pierderii a 200.000 de soldați în bătăliile de la Stallupönen, Gumbinnen și Tannenberg. Astfel, numărul minim de soldați ruși ce se opuneau
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
deal aflat la mijlocul liniei poloneze. Sub comanda sa se aflau aproximativ 700 soldați și subofițeri și 20 ofițeri, 6 piese de artilerie, 24 mitraliere grele, 18 mitraliere și două puști antitanc. După ciocnirile inițiale de-a lungul graniței, brigada de cavalerie Podlaska a primit în noaptea de 3/4 Septembrie ordine de a se retrage și pe 5 Septembrie a părăsit zona îndreptându-se spre Mały Płock pentru a trece râul Narew. Pe 3 Sept. au fost efectuate zboruri de recunoaștere
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
la 15 decembrie 1635, a fost al treilea proiect al bisericii. Din cauza avansării lente a lucrărilor, biserica a fost terminată abia în secolul al XVIII-lea. Când, în 1767, iezuiții au fost expulzați din Regatul Neapolelui, biserica a trecut la cavalerii constantinopolitani, care au dedicat-o Sfântului Ferdinand în onoarea regelui Ferdinand I de Bourbon și au deținut-o până la ocuparea Neapolelui de către Franța napoleoniană. La 2 februarie 1636 s-a așezat piatra de temelie; șase luni mai târziu, cupola era
Biserica Sfântul Ferdinand din Napoli () [Corola-website/Science/333320_a_334649]
-
și 174.708 trupe la dispoziția Marelui Cartier General. Noua organizare de război a Armatei României prevedea cuprindea: două comandamente de armată (Armata 1 și Armata 2), cinci comandamente de corp de armată, cincisprezece divizii de infanterie, două divizii de cavalerie, unități de artilerie, aviație, marină, artilerie antiaeriană, etc. Fiecare din cele 15 divizii de infanterie era formată din: 2 de brigăzi de infanterie, cu un total de 4 de regimente a trei batalioane fiecare, o brigadă de artilerie cu două
Ordinea de bătaie a Armatei României (1917) () [Corola-website/Science/333322_a_334651]
-
marină, artilerie antiaeriană, etc. Fiecare din cele 15 divizii de infanterie era formată din: 2 de brigăzi de infanterie, cu un total de 4 de regimente a trei batalioane fiecare, o brigadă de artilerie cu două regimente, un divizion de cavalerie și o companie de mitraliere. În plus, primele zece divizii (de la 1 la 10) mai aveau fiecare un regiment de vânători. Cavaleria era formată din două divizii cu 4 brigăzi, câte o divizie pentru fiecare armată. Conducerea supremă a tuturor
Ordinea de bătaie a Armatei României (1917) () [Corola-website/Science/333322_a_334651]
-
de 4 de regimente a trei batalioane fiecare, o brigadă de artilerie cu două regimente, un divizion de cavalerie și o companie de mitraliere. În plus, primele zece divizii (de la 1 la 10) mai aveau fiecare un regiment de vânători. Cavaleria era formată din două divizii cu 4 brigăzi, câte o divizie pentru fiecare armată. Conducerea supremă a tuturor forțelor româno-ruse de pe Frontul român era asigurată nominal de către regele Ferdinand - care era și Comandantul de Căpetenie al forțelor române. Acesta era
Ordinea de bătaie a Armatei României (1917) () [Corola-website/Science/333322_a_334651]
-
de a prelua mai multe componente extraterestre de tehnologie ilegale și recrutează rapid pe Ben, Gwen și Kevin pentru a finaliza aceasta sarcina. Apoi trio-ul merge la un cavaler totdeauna în pădure. Ben și Kevin lupta în drum cu Cavalerii și sistemul de securitate, Ben descoperă componenta următoare care este ascunsa în (care este legat) un dragon robotizat. După ce a învins dragonul, Ben pria componenta și o aduce înapoi la cea mai apropiata baza a instalatorilor unde Gorvan ia foarte
Ben 10: Alien Force (joc video) () [Corola-website/Science/334549_a_335878]