6,690 matches
-
publice dintr-o țară străină, avându-se În vedere fie imaginea existentă la un moment dat, În urma unor evenimente politice majore, fie, ceea ce este adeseori mai relevant, urmărirea evoluției unei imagini naționale străine În conștiința publică a unei societăți. Fiind centrate pe epocile modernă și contemporană, aceste studii utilizează noțiuni și concepte proprii, acomodate surselor și fenomenelor investigate, pe care nu le regăsim În cazul cercetărilor de imagologie din sfera istoriei mentalităților. Este vorba, În primul rând, de suportul care generează
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
făcea Însă distincție Între studiul psihologiei individuale (ratașabil, În fond, istoriografiei evenimențiale, pozitiviste, care explica mersul istoriei prin capriciile individuale ale marilor personalități) și studiul psihologiei colective, axat pe reprezentările și comportamentele comune unor grupuri umane, la nivelul cărora explicația centrată pe studiul psihologiilor individuale, fie ele și Însumate, se dovedea insuficientă. O istorie a sensibilității, a emoțiilor, dar a acelor emoții care, cum spunea Febvre (În acord cu teoria psihicului colectiv al mulțimilor, enunțată de Gustave Le Bon XE "Le
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
propaganda Îndreptată spre mediul țărănesc figurează mai rar alte acuze la adresa francezilor, cum ar fi acelea de tulburători ai ordinii sociale sau de adversari ai naționalităților, frecvent Întâlnite În broșurile destinate unui public ceva mai instruit. Autoritățile Înțeleg să-și centreze discursul propagandistic pe acele teme care puteau avea ecou Într-o lume rurală, obișnuită cu invaziile, pentru care condamnarea (și Încă oficială!) a acestora constituia un mesaj ușor de Înțeles și de acceptat, capabil să provoace efectele urmărite: reacția de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
concepției sale, acele aspecte care țineau de cultul valorilor Antichității latine. Persistența acestei imagini se observă și la Ion Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" . Lucru surprinzător la prima vedere, pentru că peregrinul făgărășan este interesat, prioritar, de cu totul alte aspecte, centrate pe faptul cotidian, pe mesajul artistic, pe observația psihologică și peisaj. Cu toate acestea, din cele două epistole trimise de la Roma, dacă În cea de-a doua se ocupă de comorile artistice ale muzeelor romane și de pitorescul carnavalului, prima
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
accente critice. Drăgușanu merge Însă oarecum la suprafața lucrurilor, nefiind interesat de căutarea unor explicații ale comportamentului italian, atras, În special, de culoarea locală și de pitorescul celor văzute. 7. Italia turistică Aceste modalități de receptare a realităților peninsulare, atenția centrată pe mesajul artistic, peisaj, pe viața cotidiană și comportamentul italian, toate filtrate printr-o sensibilitate modernă - vor contura o nouă imagine: cea a Italiei „turistice”. Anunțată de Cipariu XE "Cipariu" , ea se manifestă plenar la Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se apreciază În bibliografia problemei (prin caracterul livresc, viziunea provincială și orientarea confesională), atunci reflectarea atât de asemănătoare a actualităților irlandeze nu poate fi explicată decât prin existența unui model irlandez bine conturat la nivelul societății românești, a unui interes centrat Într-o pondere similară pe aceleași probleme. Sursele jurnalistice străine citate de periodicul din Blaj sunt, de regulă, cele folosite și la Brașov În această perioadă (apar frecvent, și pentru actualitățile irlandeze, Journal des Débats și Allgemeine Zeitung din Augsburg
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
asupra tematicii actualităților irlandeze. La Începutul lui 1848, având deja În spate o Însemnată experiență publicistică, presa ardeleană Înregistra cu atenție freamătul subteran care amenința Europa. Nu lipsesc În primele două luni știrile din Irlanda, continuând problematica din anul anterior, centrată pe reflectarea foametei și a violenței sociale. Din martie Însă, explozia revoluționară de pe continent și din monarhie atrage În mod decisiv atenția opiniei publice, punând În fața acesteia o serie de modele politice de o actualitate mult mai stringentă. În mijlocul știrilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vechea cultură românească, mănăstirile, coalițiile creștine, daniile, lupta contra Reformei și Catolicismul n-au fost opera poporului, ci a claselor culte. Ideea de destin conturată Într-un stil eseistic la fel ca și celelalte articole din studiul Duhul sărbătorii se centrează pe formația filosofică, pedagogică și religioasă a lui Vasile Băncilă. El pornește de la teza că oamenii se Întorc asupra ideii de destin din variate motive: unii o combat sau nu manifestă sinceritate când vorbesc despre ea, iar dintre cei interesați
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ordinii în societate, iar fiecare supus trebuia să contribuie spre binele celorlalți. Rezultatul final pe care îl visa era pace pentru stat, prosperitate pentru rege și măreție pentru monarhie“ (t. n.) Planurile lui Richelieu păreau utopice atâta timp cât administrația locală era centrată pe acumularea de bunuri si posesii materiale, în loc să fie subordonată regelui, bazându-se pe principiile feudale ce promovau apărarea drepturilor nobilimii și ale latifundiarilor. Aceste principii le garantau un mare grad de autonomie. Confruntat cu astfel de probleme, geniul administrativ
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pe Madame de Sévigné. Cu toate acestea Fouquet, orbit de succesul său nu a conștientizat cât de departe mergea. Nu urmărea decât un singur țel, acela de a construi un paradis, dedicat gloriei numelui său. Castelul era o alegorie mitologică, centrată pe preamărirea lui Fouquet: sculpturile care îl înfățișau pe Hercule simbolizau puterea sa, Apollo înțelepciunea și bunul gust, Muzele aminteau de loialitatea față de rege. O cameră ovală se deschidea către grădinile maiestuoase. Deși era prima realizare de proporții a lui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
medalia Mihai Viteazul, de la 1600, sunt în mare parte divergente. Mergând pe linia exigenței dure în judecarea autenticității medaliilor, instaurată la început de secol de Corneliu Secășanu, Constantin Moisil a întreprins un studiu atent și amănunțit al tuturor exemplarelor cunoscute, centrat pe ideea că nici unul nu este o realizare contemporană cu Viteazul Domnitor. Ștefan Tănăsescu, raportând medalia la portrete ale voievodului din 1600 și la realizări numismatice din același an și din zona transilvană, judecând deci medalia într-un context mai
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
contemporană cu Viteazul Domnitor. Ștefan Tănăsescu, raportând medalia la portrete ale voievodului din 1600 și la realizări numismatice din același an și din zona transilvană, judecând deci medalia într-un context mai larg, încearcă să acrediteze ideea, pe care se centrează întregul său studiu, că se cunoaște doar un singur exemplar original, cel de la Viena. Părerea lui Ștefan Tănăsescu nu este împărtășită de Octavian Iliescu, care își propune, cum ne comunică prin titlul studiului citat în nota 67, „identificarea exemplarelor originale
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu cea actuală, credem că aceasta nu sună prea românește mai ales pe medalia celei mai vechi instituții de învățământ academic din România. În finalul acestui capitol vom evidenția că reprezentările de pe medaliile instituțiilor de învățământ superior din Iași se centrează pe aceeași idee esențială, a stabilirii identității proprii, a statutului istoric și actual. După cum s-a văzut, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” a realizat două medalii ale căror reprezentări comunică opinii diferite în legătură cu începutul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
vigoarea și intensificarea cererii consumatorilor. Hiperconsumatorul apare ca un actor ce trebuie reponsabilizat În sensul că practicile sale excesive pot dezechilibra ecosfera. A doua idee ce decurge din prima este că o societate bazată pe hiperconsum corespunde unei stări economice centrate pe consumator. Acestei noi ordini economice În care consumatorul se impune ca stăpân al universului, atenționează G. Lypovetsky (2007, p. 7), Îi corespunde o revoluție profundă a comportamentelor și a imaginarului consumatorist: „De la consumatorul supus constrângerilor poziției sale sociale s-
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Prezentarea detailată a acestor faze a urmărit să evidențieze mecanismul intern de gândire și procesele psihice asociate de care uneori nici consumatorul Însuși nu este conștient. Implicarea consumatorului În fiecare etapă a procesului decizional este reflectarea componentelor cognitive (motivații utilitare centrate asupra caracteristicilor funcționale ale produsului) și afective, iar intensitatea Își are sorgintea În importanța pe care o are produsul sau serviciul pentru consumator și În riscul pe care-1 implică cumpărarea lui. Cunoașterea tuturor acestor etape ale procesului decizional are mare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
rezolvării de probleme câștig câștig. 4.4. Managementul imaginii și strategii creative pentru manageri Conceptul de automonitorizare sau monitorizare de sine se definește - În opinia lui P. Iluț (2001, 63-64) - prin măsura În care, În relație cu semenii, indivizii sunt centrați pe sine, Își exprimă gândurile, atitudinile, sentimentele proprii În orice situații, sau, dimpotrivă, sunt foarte sensibili la contexte, sunt preocupați intens de a se adapta la circumstanțele specifice, la opiniile și conduitele celorlalți, mai ales la cei de la care ar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
girusul frontal inferior (IFG) care apare in figurile anterioare sub denumirea de basal frontal lobe (BFL). În partea dreaptă este prezentată zona girusului angular, zona asociativă implicată în toate leziunile menționate. Autorii Bisiach și Luzzatti conchid că lumea exterioară este centrată în creier în funcție de "eu", fapt dedus din experiența "bolnavilor de la Domul din Milano". Leziunile zonelor asociative ale tuturor analizatorilor primari sunt zone responsabile de abolirea cunoașterii conștiente a spațiului sau a orientării spațiale și, după cum vom vedea în continuare, cu
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
propun existența unui organism activ, în continuă expansiune. Ideile din ziua de azi despre motivație și emoție acceptă premiza unui organism activ, acordând puțină atenție motivației deficitare, axându-se mai mult pe motivația de expansiune. Studiile contemporane despre motivație se centrează pe studierea scopului la oameni activi înnăscuți (Reeve, 2009). 3.2.3 Revoluția cognitivă Revoluția cognitivă a avut două efecte adiționale în modalitatea de a ne raporta la motivație. În primul rând, discuțiile intelectuale despre motivație accentuau structurile cognitive și
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
alte cuvinte, comportamentul individual este un proces de alegere care vrea să obțină feedback pentru trăsăturile, competențele și valorile care sunt importante în relație cu sinele ideal (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.2 Atribuirile Procesul de atribuire este centrat pe modul în care indivizii încearcă să determine cauza comportamentului. Atribuirile externe sunt cele care sunt făcute atunci când observatorul unui tipar comportamental crede că actorul răspunde la forțe situaționale, cum ar fi așteptarea unui bonus. Atribuiriile interne sunt făcute atunci când
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
cât... cu atât de ce... de ce subordonare (circumstanțiale care redau raporturi logico-semantice stabilite de locutor) cauzal final condițional concesiv consecutiv fiindcă ca să dacă deși încât de aceea... fiindcă de aceea... ca să dacă... atunci deși... totuși atât de... încât subordonare (circumstanțiale care centrează informația nouă pe anumite secvențe ale enunțului) cumulativ pe lângă că pe lângă că... mai și La nivel discursiv (transfrastic) coeziunea prin conectare privește nu numai organizarea semantică și formală, ci și organizarea tematică a textului. În acest caz, coeziunea se realizează
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
sub forma unui tren de impulsuri dreptunghiulare de amplitudine egala cu 5V. În figura 2.10 este prezentată schema electronică a blocului de detecție, iar în figura 2.11 este reprezentat trenul de impulsuri generat de acest bloc, având fronturile centrate pe trecerile prin zero ale tensiunii de alimentare a tiristorului. Blocul de impunere a unghiului de comandă al tiristorului este dezvoltat având ca suport counterul unei cartele de achiziție de date. Rolul acestui bloc este de a asigura o întârziere
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
footnote Ouyang, W., Cham, W. K., Fast algorithm for walsh hadamard transform on sliding windows, IEEE Trans. Pattern Anal. Mach. Intell. 32 (1), 165-171, 2010 footnote>. Algoritmii bazați pe extragerea de trăsături caracteristice utilizează informații limitate ale imaginii pattern, fiind centrate pe elemente definitorii ale imaginii precum: muchii, contururi, intersecții, puncte, curbe cu rază mică de curbură etc. Astfel, au fost dezvoltați algoritmi bazați pe caracteristici liniare <footnote Shi, W., Shaker, A., The line-based transformation model (LBTM) for image-to-image registration of
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
permițând 255 nuanțe de gri. Nuanța de gri caracteristică pentru o vizibilitate maximă a fost stabilita la valoarea de 120. Identificarea țintei se realizează prin utilizarea funcției IMAQ Find Circular Edge, care furnizează coordonatele centrului țintei față de originea imaginii achiziționate. Centrat pe aceste coordonate se aplică o funcție rectangulară, multipunct sau multilinie intersectată pentru determinarea intensității luminoase. În figura 3.7 este prezentat panoul frontal al detecției centrului țintei prin IMAQ Find Circular Edge. 3.3. Rutina de identificare a situațiilor
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
Rețele cristaline Starea cristalină rezultă din aranjarea ordonată a unităților structurale (atomi, molecule, ioni) într-o ordine bine stabilită în trei dimensiuni. Această ordonare se realizeaz în tot domeniul cristalin, spunându-se despre cristal că are simetrie extinsă. Prin adăugarea centrați în volum, ă r-un cristal unitățile structurale se grupează într-o celulă mită "celula elementară". i mic element de volum, care mai păstrează simetriile ovine, este celula elementară. bține prin repetarea în cele trei direcții a celulei elementare. entare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
inteligență pe care acestea se construiesc, chestiune ce ține de psihologia diferențială și psihodiagnostic. La rîndul lor, disciplinele psihosociologice cercetează mai cu seamă condițiile interpersonale ale educației, de la la relația dintre educator și educat pînă la structura și dinamica grupurilor centrate pe sarcini educative. Din punctul de vedere al acestor discipline, clasele școlare și alte colectivități educative sînt definite - și deci abordabile ca „microgrupuri” sociale, centrate pe o anumită sarcină. Disciplinele sociologice explorează vastul continent al condițiilor sociale ale educației, modul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]