3,832 matches
-
Deum laudamus se înfățișează un grandios tablou al lumii văzute și nevăzute care aduce o neîntreruptă cântare de laudă și cinstire Tatălui ceresc: „Pe Tine, Dumnezeule, Te lăudăm, pe Tine, Doamne, Te mărturisim. Pe Tine, veșnicule Părinte, tot pământul te cinstește... Pe Tine, Sfânta Biserică Te mărturisește pe întregul pământ, Tată al nesfârșitei măriri”. După cum reiese din aceste versuri, Sfântul Niceta reușește să cuprindă într-o viziune ecumenică toată creștinătatea răspândită pe întregul pământ, unită în imnul de laudă adresat Părintelui
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fi �ntinat?. �n cadrul Leg? m�ntului de colonizare, evreii respectau un statut dublu. Atunci c�nd erau cu familia lor manifestau toate calit?? ile care nu le erau de obicei atribuite de c? tre observatorii superficiali: erau oameni de n? dejde, cinsti? i, ascult? tori, genero? i, curajo? i ? i disciplină? i; odat? ie? i?i din acest cadru apelau adesea la tacticile subversive ale partizanilor �ntr? un teritoriu aflat sub ocupă? ie du? man?. �n secolele XIX-XX, o fantastic? explozie demografic? ? i?a f
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
erau brutaliza? i, nu trebuie s? uit? m c? , �n Rom�nia, via? a era �n general despotic? ? i brutal? nu numai pentru evrei, care nu erau bineveni? i ? i erau privi? i drept agresivi ? i neloiali. To? i mării rom�ni cinsti? i au luat atitudine �mpotriva prezen? ei evreilor acolo �n secolul al XIX-lea, �n timp ce to? i mării oameni de stat din Ungaria ? i din Occident (Bismarck, Cl�menceau) erau �n favoarea accept? rîi evreilor 31. Interven? ia Puterilor �n favoarea evreilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tactici, altele se datorau personalit?? îi sale ori vremurilor �n care tr? ia, dar nu lipsei lui de sinceritate. Valoarea intrinsec? a sincerit?? îi era �ns? insuficient? din punct de vedere politic. A?a cum a afirmat Churchill odat?: �E minunat s? fii cinstit, dar este totodat? foarte important s? fii drept�. Iorga a respins acuză? iile de ? ovinism. Pentru el, acestea se refereau la excesele r? zboinicului Chauvin (sau Chalet) al lui Napoleon, �ale c? rui cuvinte izvorau din ra? iune, nu din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
plinit? o sub toate jugurile str? ine sau asupririle nedrepte. ??ranul era �cel mai demn de cinste ? i cel mai curat ? i cel mai harnic dintre to? i locuitorii acestei ?? ri, a? a cum fusese �ntotdeauna�. ??rănii r? m�neau cinsti? i, �n contrast cu boierii ipocri? i, care se sc? ldau �n lux, se dedau la jocuri obscene ? i la orgii cu l? utari ? igani, ? i cu ciocoii. Via? a la ? ar? era �eternul spectacol divin al r? s?riturilor de soare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mul? i rom�ni ardeleni ? i bucovineni. Ce se ascundea �n spatele acestei fă? ade avea s? devin? limpede odat? cu R? școală ?? r? neasc? din februarie 1907. ??rănii rom�ni continuau s? sufere, �n ciuda protestelor intelectualilor ? i ale rom�nilor cinsti? i. Dincolo de exploatarea economic? , erau supu? i unor umilin? e zilnice. Iorga cuno? tea �ndeaproape aceste abuzuri. C?l? toriile ? i coresponden? a lui �l ? ineau la curent cu situa? ia. Cu c�teva luni �nainte de r? scoal? , a scris
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
profesorul de liceu ? i fostul student al lui Iorga, Ion Mihalache. Regele ? i regimul liberal nu aveau �ncredere nici �n Partidul ?? r? nesc, nici �n Mihalache, care purta simbolic costumul s? u na? ional chiar ? i la recep? iile regale. Mihalache era cinstit ? i un democrat convins. Aceasta nu l? a oprit pe Regele Ferdinand s? fac? tot timpul glume de prost gust pe seama �c? m??îi� ?? r? ne? ți a lui Mihalache său s? fie �ngrijorat de partidul lui. Dincolo de politică tradi? ional
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dus la o ostilitate plin? de ranchiun?. Am v? zut c? Iorga f? cea, �n 1918, apoteoza lui Maniu. Era imaginea apolitic? a celui mai mare ardelean al secolului al XX-lea. Există posibilitatea cooper? rîi �ntre ace? ți doi oameni cinsti? i ? i adev? ra? i patrio? i, dar erau ? i piedici. Cultură lui Iorga era mai ales de orientare francez? , bazat? pe o temelie latin? ? i greco? bizantin?; mediul din care provenea Maniu era german transilv? nean, plus c? era greco
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prin mijloace brutale. Legiunea apela la tinerii rom�ni dezorienta? i, z? p? ci? i ? i neglijă? i care se �nscriau �n num? r exagerat la universitate. Ea apela ? i la p? rin? îi lor ? i la mul? i rom�ni cinsti? i, deruta? i de realit?? ile Rom�niei Mari ? i de secolul al XX-lea. Apela la cele mai dezorganizate segmente ale societ?? îi rom�ne? ți aflate sub tensiune at�ț economic c�ț ? i psihologic. Ulterior, mul? i ?? răni vor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Însă acest lucru e nesemnificativ pentru țara noastră” și că „românii sunt onești și cinstiți” (Nicolae, 2006, p. 48). Astfel, s-au creat premisele unei dihotomii: ei (romii), care creează probleme țării la nivel internațional, și ceilalți (românii), care sunt cinstiți și onești. Nu pun În discuție afirmațiile ministrului (ce ar putea fi tratate mai pe larg Într-un alt studiu), ci modul de diferențiere Între majoritari și minoritari, ca și cum cei din urmă n-ar fi cetățeni ai statului român, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
rând pe rând magistrat, diplomat reprezentându-și de nenumărate ori, și cu mândrie, țara peste hotare, ca ambasador, Decan al unei Facultăți de Drept, facultate care i-a conferit, nu prea demult, titlul de doctor honoris causa. Întotdeauna a fost cinstit, intransigent în îndeplinirea sarcinilor încredințate de țară, sever cu sine și cu alții, mai ales cu cei neaveniți. Dar mai presus de orice, țăranul din el și-a spus întotdeauna cuvântul, atunci când a dovedit iubire nezdruncinată față de glia țării, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și gradul de realizare a justiției indică nivelul de dezvoltare a societății, constituie barometrul evoluției omenirii și elemente esențiale ale calității vieții ființei umane. "De perfecțiunea legilor depinde virtutea cetățenilor, iar perfecțiunea legilor depinde de progresele omenești. Pentru a fi cinstit, trebuie să fii luminat" (Cl. A. Helvetius). Nu există și nici nu s-ar putea imagina o societate fără reguli de conduită (ius), care să li se aplice oamenilor și care trebuie să fie respectate de ei (iustitia). Legea reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Probabil c] „cele zece porunci dumnezeiești”, al c]ror num]r dep]șește, de fapt, aceast] cifr] - Exodul, 20 - reprezint] cele mai cunoscute înv]ț]turi etice ale Bibliei. Cel puțin șase dintre ele au un impact etic direct: (a) cinstește pe țâț]l ț]u și pe mama ta; (b) s] nu ucizi; (c) s] nu preacurvești*; (d) s] nu furi; (e) s] nu m]rturisești strâmb împotriva aproapelui ț]u; (f) s] nu poftești nimic din ceea ce este al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din acțiunile agenților, desi nici un curs de acțiune nu va indica o singur] maxim]. De exemplu, activitatea unui vânz]tor cinstit, în mod sincer, nu va fi diferit] de cea a unui vânz]tor care sov]ie în a fi cinstit și acționeaz] așa doar din dorința de a avea o reputație bun] în afaceri, neezitând s] însele atunci când i se ofer] o ocazie sigur]. În consecinț], pentru scopurile noastre obișnuite, trebuie s] încerc]m s] ne concentr]m pe conformitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce este imposibil), ci prin rațiune. Ideea aici este c] putem fi determinați s] recunoaștem propriet]țile obiectelor reale și independente pe c]i ce nu sunt cauzale. Aceste chestiuni sunt inc] dezb]tute aprins și cred c] ar fi cinstit s] spunem c] formele noi și interesante ale intuiționismului la care se lucreaz] în momentul de fâț] inc] nu au eliminat complet problemele care i-au urm]riț pe predecesorii lor. Referințe Blackburn, S.: 'Errors and the phenomenology of value
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dar dănțuind, dănțuind, să-mi facă mie plăcere, și alții și alții, halebardierii, artificierii subiectelor parșive, scumpii de ei, hi-ha, hi-ha, beee, ca-n tragodiile vechi, bunele, hi-ha, hi-ha, beee. Unde să-i duc? Unde să-i invit, să-i cinstesc pe acești bastarzi ai bicisnicului meu creion? Unde? La Bolta Rece? La Traian? La Trei Sarmale? Nu. Pe străzi. De mînă, într-un cîrd nebun. Pe străzile acestui Iași dulce-otrăvitor, hi-ha, hi-ha, beee... 1998 Pastel cu pubele 10 mai Găsesc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spațiu și un timp globalizate. 7. Inventarea piețelor capitaliste și a statelor-națiune Economia de piață a devenit o forță atât de universală În viața modernă Încât am ajuns să o considerăm aproape ca pe o forță a naturii. Ca sa fim cinstiți, noi, americanii, am fi complet pierduți dacă piața nu ar fi pivotul existenței noastre. Uităm că economia de piață este o instituție relativ recentă În istoria umană. În timp ce piețele datează din Antichitate, ele erau Întotdeuna o parte relativ minoră a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu vreo capcană de-a lui...! Matei: Ce praznic, măi Tăviță, ce praznic!?! Al cui, pentru cine?! Octav: Vă invit la praznicul meu...! (se rîde strîmb) Matei: Hai, că-i bună! Ha! Octav: Domnule, să-l pomenim și să-l cinstim pe cel care am fost... Marieta: Ei, iaca asta ne mai lipsea! Măi băiete, tu te-ai... Octav: Mamă, despre morți numai de bine... Costache: Octave, eu știu că tu nu ții la băutură... dar acum chiar că te-ai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ca mod de manifestare a iubirii Sale. Cu ajutorul unei fișe de lucru vor enumera și vor descrie situații din care se deduce iubirea lui Dumnezeu față de lume, apoi vor învăța poezia „Cine florile nflorește?” La unitatea de învățare „Să-L cinstim pe Dumnezeu”, elevii, îndrumați de profesor, vor cunoaște faptul că Biserica este casa lui Dumnezeu, iar rugăciunea reprezintă principala formă de manifestare a iubirii noastre față de El. Acum vor observa interiorul unei biserici și a obiectelor din aceasta, vor enumera
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
să te ție, dar ești un hain! În murmură surdă vorbele-i se-neacă; Cavalerii trage spadele din teacă. Mircea se-ndreptează iute către ei: Respectați solia, căpitanii mei! Apoi către solii Porții el vorbește: Voi prin cari șahul astăzi mă cinstește! Mircea se Înclină de ani obosit, Însă al său suflet nu e-mbătrânit; Ochii săi sub gene albe și stufoase Cu greu mai Îndreaptă săgeți veninoase; Dar cu toate astea fieru-i va lovi, Ș-albele lui gene Încă n-or clipi
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
bun, închinat și tot ce e unit cu cele spuse și care se cuvin lui Dumnezeu. Căci, arătându-L astfel în toate asemenea lui Dumnezeu și Tatăl, vom înfățișa adevărul cuprins în spusa Lui: De nu va voi cineva să cinstească pe Fiul, nu-L cinstește nici pe Tatăl care L-a trimis pe El26“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Doua, cap. VIII, în PSB, vol. 41, p. 271) „Nu se poate face despărțire, sau
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
e unit cu cele spuse și care se cuvin lui Dumnezeu. Căci, arătându-L astfel în toate asemenea lui Dumnezeu și Tatăl, vom înfățișa adevărul cuprins în spusa Lui: De nu va voi cineva să cinstească pe Fiul, nu-L cinstește nici pe Tatăl care L-a trimis pe El26“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Doua, cap. VIII, în PSB, vol. 41, p. 271) „Nu se poate face despărțire, sau deosebire, între Hristos și Dumnezeu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
este întreg în Hristos și Hristos este în întregime în Dumnezeu. Nu poate fi vorba de nici o desfacere, de nici o dezbinare. Mărturisirea e una atât de simplă, una atât de evlavioasă, una atât de sănătoasă: a adora, a iubi, a cinsti pe Hristos-Dumnezeu”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, „Despre Întruparea Domnului”, Cartea a III-a, cap. VII, 1-2, în PSB, vol. 57, p. 794) „Căci nimeni nu mărturisește pe Dumnezeu, dacă nu-L mărturisește pe Hristos. De vreme ce în aceasta constă toată
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mărturisește pe Hristos. De vreme ce în aceasta constă toată credința Bisericii și tot cultul în a-L mărturisi pe Iisus Dumnezeu adevărat, cine a putut să înlăture respectul și cultul Lui mai mult decât cel ce a tăgăduit în El ceea ce cinstim noi toți? Ferește-te deci, te rog, ferește-te să nu-ți poată zice chiar ție cineva antihrist. Dacă-L mărturisești pe Iisus și nu-L tăgăduiești ca Dumnezeu, nimeni nu-ți poate zice antihrist. Dar dacă-L tăgăduiești, de ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Casian, Convorbiri duhovnicești, „Despre Întruparea Domnului”, Cartea a V-a, cap. X, 2-3, în PSB, vol. 57, p. 828-829) 26 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Numai dacă Hristos e chipul Tatălui în sensul că de aceeași ființă dumnezeiască, cel ce nu-L cinstește pe El nu cinstește nici pe Tatăl. Căci acela disprețuiește însăși ființa lui Dumnezeu, proprie și Tatălui. Dacă nu cinstesc pe fiul unui om, nu-l cinstesc nici pe tatăl lui. (n. s. 485, p. 271) 30 „Dacă mă va
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]