5,587 matches
-
că românii („telefonam unii la alții, ne vedeam la noi în Punct sau la ei în Punct pentru varia probleme oficiale, încheiate cu un mic protocol, noi îi cinsteam cu coniac, ei ne cinsteau cu viniak, plecăm de la ei cu ciocolată cu orez fabricată la Vârșeț, iar ei plecau de la noi cu oros, cu sâmbure de nucă”) ar fi aflat că întâlnirea celor doi șefi de stat s-a derulat în ziua de 23 august 1968, ora 10, în localul „Băcăluță
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ca să am de sărbători... Voi ce la lună zburați/ nu uitați că aveți frați/ ce fumează doar Carpați/ doar Carpați din alea scurte/ găsite pe jos în curte... Spune, fă, iubirea mea / ți-a rămas ceva cafea/ ori țigări, ori ciocolată/ că mi-e dor de tine, fată... Așa-i viața, o țigare/ ajungi la chiștoc și moare/ trăi-o-aș să-i meargă buhu'/ că-ntr-o zi o să-și dea duhu'". Mama deținutului este un personaj frecvent întîlnit în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unor toxiinfecții alimentare colective și a numeroase alte boli. Citind pe Internet meniul dintr-un penitenciar elvețian, orice est-european încarcerat ar rămîne șocat: micul dejun: cîteva soiuri de cașcaval la alegere, pîine cu unt, o ceașcă de cafea sau de ciocolată fierbinte; prînzul: salată, legume, pește sau carne; cina: salam la alegere, șuncă, supă, sucuri, dulciuri. Iar meniul variază așa încît el nu este niciodată același în două zile dintr-o săptămînă. Prin comparație, este mai simplu să spui ce lipsește
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și schimbă relațiile dintre indivizi, autoritățile le interzic, confiscînd cărțile sau zarurile. Dar cum orice interdicție își găsește în închisoare căi de ocultare, și jocurile de noroc continuă nestingherite, cu zaruri făcute din pîine și cărți făcute din hîrtiile de ciocolată sau din tot felul de cartoane. Cum cititul, sculptura sau pictura nu sînt activități practicate decît de un număr mic de indivizi, dintre activitățile recreative rămase cel mai mult seduce televizorul. Știrile îi captivează nu atît pentru că îi țin conectați
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-ți masaj adresațivă la camera 104. Drăguț. S-a mai așezat o stea căzătoare pe firmamentul mucegăit al șandramalei. Ia să vedem ce fel de masaj oferă gazdele. Poate am noroc și e din ăla thailandez, cu uleiuri fierbinți și ciocolată Pitic. Peste un minut sunt în fața ușii pe care scrie 104. Bat la ușă, că așa m-a învățat mama. Aud niște pași, apoi ușa se deschide. O femeie. O doamnă. O întreb dacă aici e cabinetul de masaj. Da
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
cada de baie, confecționată din catifea masivă și mov. Minunat. Și iată, aveți și telefon în baie. Mă întorc spre Cornel. Degetul lui arătător țintește spre telefonul cu disc. Receptorul e aurit. Probabil că l-au învelit în staniolul de la ciocolată. Drăguț. Aș putea să stau pe closet și să sun la recepție, să mai cer un sul de hârtie igienică. Cam asta e. Cornel a terminat inventarul, nu prea mai are ce să-mi arate. Ar putea s-o ia
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
-i mare panică. Măcar am aflat ce regim trebuie să urmez dacă se rupe cântarul cu mine. La stația următoare cobor și-l las pe Țiriac singur în tramvai. E o cofetărie aici, aproape. Am poftă de o înghețată de ciocolată. Sau de un tort Krantz. Sau de amândouă. O poveste cu doi moși pe o plajă pustie Bagajele sunt gata. Coborâm, îi dau recepționerei cheia și-i mulțumesc. Drum bun. Ajungem la mașină. E o zi mohorâtă, dar, inexplicabil, e
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
să nu mi dai bătăi de cap. Femeia îi zâmbește cald. Scuze, chiar nu știu, cel mai bine e să răsfoiți dumneavoastră câteva. Pe mine vocea asta m-ar calma instantaneu, dar brunetul pare să fi mâncat un kil de ciocolată. Hai, mă, fato, zi și mie care s-o iau și gata. A devenit agresiv, dar nu-și dă seama. Meciul e interesant. Eu țin cu blonda. Continui s-o privesc, iar pe brunet îl țintuiesc doar cu coada ochiului
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de la Geneva, poate că viața mea de regizor s ar fi oprit la teatru. Îi mulțumesc din suflet Doamnei Cortez. — Sunteți genul care are grijă excesivă de voce? — Nu. Aveam colegi care nu beau lapte, nu beau Coca-Cola, nu mâncau ciocolată... — Dar ce are laptele? Habar n-am! Cică rămâne pe gât... Dacă ai ști câte păsă rele sunt în capul cântăreților, te-ai îngrozi! Eu eram la Conservator și cred că am băut o sticlă de Pepsi. M-a văzut
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cu muzică occidentală, albume de fotografii cu femei goale. Pentru informare, oamenii trebuiau să se bazeze pe cer curile sociale - familie, prieteni, colegi. Acestea erau sursele de la care puteai să afli că la alimentară s-au băgat banane, cacao ori ciocolată chinezească sau că spectacolul de varietăți de la grădina de vară merită văzut. Cum presa susținea un singur punct de vedere, al partidului unic, dezbaterile erau rezervate cercurilor restrânse, în care gradul de încredere era mare. Circulau, așa cum circulă astăzi pe
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
în anii ’70 și ’80 mai puneau din când în când gura și pe un Rom. Pe baton era gravat cuvântul București Schimbările spațiului public în era social media 189 și era un adevărat ritual, în copilărie, să mușc din ciocolată în așa fel încât literele rămase să formeze cuvinte de sine stătătoare. De altfel, atunci când a încercat să readucă în atenția publicului acest produs, echipa de publicitate a mizat pe sentimentul de nostalgie și a realizat o serie de clipuri
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Rom.“ Răspunsul a depășit cele mai pesimist-optimiste așteptări ale echipei de creație. Pe site-ul creat special pentru „promovarea“ noului ambalaj au început să curgă protestele: „Campania și schimbarea ambalajului sunt OFENSATOARE!!!“ „Ne luați de proști.“ „Nu voi mai cumpăra ciocolata asta până nu își schimbă ambalajul.“ „Stele americane? Nu cred că personalitățile neamului românesc au fost inspirate sau au avut nevoie de stelele americane pentru a străluci.“ „Asta era singura chestie care a mai rămas românească, acum vin americanii să
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
diferite cunoștințe ale ei și ale tatei, între care o familie Busuioc, ce părea tot ce poate fi mai „șic“ în urbe, cu fum gros de țigară, cu cafele peste cafele și dulcețuri peste dulcețuri (sau șerbeturi de lămâie, de ciocolată, de zmeură, de chitră, de trandafiri, în paharele aburind de apă de la gheață - noutate delicioasă pentru mine, cum noi erau și cuvintele chitră, ibric, chisea); cu plimbări prin Trivalea cea vestită. Apoi la Târgoviște, la „ruinuri“, cu vestigiile istorice care
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
știi ce le lipsește și ce-ai mai putea trimite ca să le facă viața mai ușoară. Să-ți pui amprenta. Vei ști astfel că și prinde părul cu bentița pe care ai trimis-o, că în fie care dimineață bea ciocolată caldă trimisă de tine, că de câte ori folosește crema de mâini se gândește la tine... Pachetele nu sunt pentru ei, ci pentru noi, să ne facem simțită prezența în spațiul de acasă. Ca și cum, uite, mama e puțin plecată, dar te înconjoară
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
prieteni buni. Mereu acolo! Nu am mai avut timp! Scrisoarea 31 Am să-ți povestesc despre expresia poco-poco. E un balet! Un ritual al ofertei, refuzului politicos și al accep tării jenate. Bunul (lor) simț îi obligă să întrebe: — Vrei ciocolată? — Nu! — Hai, servește! Nu, mulțumesc! Măcar un pic! — Mulțumesc, puțin-puțin! Nimeni nu era convins. Cel care oferea nu o făcea cu tra gere de inimă, cel care primea o făcea cu jenă. Un deget de vin, o singură bomboană pentru
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
fost ai tuturor, pentru că toți aveam grijă de ei și le puneam câte un ou colorat în mânuță. Aici nu văd nimic. Paștele e aproape transformat într-o distracție pentru copii, pentru că unica preocupare este cum să cumperi ouă de ciocolată cu jucării ascunse în ele. Sunt încă o dată mândră că sunt româncă. Dumnezeu e la masă alături de noi. Și știi ce e foarte ciudat? Abia când n-am mai avut biserică, mi-a fost dor de ea. Pentru mine asta
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
mai spun ce frumos e revelionul altora! Scrisoarea 41 Când Concetta pleca de acasă, era sărbătoare. Imediat ce auzea motorul mașinii, Salvatore îmi cerea o bomboană (bineînțeles că trebuia să iau fără să se cunoască). Eu îmi făceam o cană de ciocolată caldă, ungeam o felie de pâine cu marmeladă și savuram un mic dejun. Din pâine tăiam doar o felie subțirică; nimic nu trebuia să pară consu mat, pentru că începea să pună întrebări ca piticii din Albă-ca-Zăpada: Cine a mâncat din
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
și mi s-a răspuns. Eram atât de fericită, încât aș fi vrut să ies, să intru și să salut iar. Am cumpărat un pliculeț de mărar (aur curat!), câteva eugenii, o cutie de pate de ficat Ardealul și o ciocolată Poiana. Omul vindea de toate, și varză murată, parizer, murături, carne, avea conserve de fasole cu costiță... Într-un colț, câțiva români zidari, murdari de var, beau dintr-o sticlă de rom. Da, era un magazin alimentar românesc. Iar eu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
mecanic auto și folosește un ton autoritar nu pentru că așa ar fi, ci pentru că se preface că este puternic în fața părinților. Îi place să le dea ordine ca și cum, deh, s-a întors roata. Rosanna lucrează la Perugina, celebra fabrică de ciocolată. E aici de 20 de ani, de când i-a murit soțul într-un mod stupid. I-a căzut o plantă în cap, la un restaurant. A rămas văduvă, cu o fetiță de un an! Unde crezi că a căutat ajutor
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Pentru mâncare, pentru lemne... — Sărut mâna, mamă! Ce ne făceam fără tine? Da! Am plâns de mila copiilor din România și i-am mulțu mit lui Dumnezeu că muncesc aici. Pachete trimisesem cu câteva zile mai devreme. Cozonaci, pulovere, pijamale, ciocolată, pampers pentru nepoțelul meu, jucării (i-am trimis un trenuleț electric), șampoane și ciorapi. Mi s-a spus: „Mamă, orice ai trimite e bun, pentru că n avem nimic. Toți banii îi dăm pe mâncare!” I-am făcut și mamei mele
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
parte, datoriile se achită întotdeauna, pentru că toți o să mai aibă nevoie și nu vor să-și strice relația salvatoare. De sărbătorile astea am intrat în magazinul românesc de care-ți povesteam odată. Am cumpărat pastă de mici, parizer și o ciocolată Poiana. În timp ce mă minunam și iar mă bucuram la vederea unei bucăți de telemea ca și cum ar fi fost o prietenă, au intrat câțiva tineri; păreau zidari. — Trece-mă pe caiet! a zis unul dintre ei. Săracii români, oriunde-ar merge
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
transport nu exista și nu se puteau transporta alimente de la mare distanță. Și continuă: — Cel mai frumos Crăciun a fost când tata a primit un pa chet de la fabrica lui. Eram mare, aveam vreo 16 ani... — Ce era în pachet, ciocolată? A râs: — Ce ciocolată? În pachet era o bucată zdravănă de brânză, salam, un cozonac. Frumos Crăciun! Acum avem de toate. Dar ne-am pierdut pe noi... Scrisoare Doamne, vino, Doamne! Să vezi ce-a mai rămas din oameni! Au
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
nu se puteau transporta alimente de la mare distanță. Și continuă: — Cel mai frumos Crăciun a fost când tata a primit un pa chet de la fabrica lui. Eram mare, aveam vreo 16 ani... — Ce era în pachet, ciocolată? A râs: — Ce ciocolată? În pachet era o bucată zdravănă de brânză, salam, un cozonac. Frumos Crăciun! Acum avem de toate. Dar ne-am pierdut pe noi... Scrisoare Doamne, vino, Doamne! Să vezi ce-a mai rămas din oameni! Au trecut mai bine de
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
ziua de astăzi. Alteori făcea prăjituri inventate de el, cu ce se găsea - făină luată pe cartelă, marmeladă (acea pastă dulceagă vândută în lădițe și a cărei amintire este legată pentru totdeauna de acele vremi), fasole prăjită, pe post de ciocolată - și pe care le oferea copilului nostru. Damian avea mâini mari de brutar și o voce de bas, precum și pretenții intelectuale, care l au împins, fără îndoială, să facă imprudențe. O fi profetizat el cu adevărat, în plină piață, moartea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
și culoare. Foarte mulți spanioli preferă de Crăciun peștele prăjit, “îmbrăcat” cu sos de sherrz și piper alături de cartofi și ceapă, fiind decorat cu pătrunjel și șofran. Crăciunul nu poate fi conceput de spanioli fără prăjitura tradițională, “touron”, preparată din ciocolată, nucă de cocos, înghețată de paraline, pastă de migdale și glazurată la sfârșit cu ciocolată, în combinație cu ulei de măsline, în loc de unt, fructe uscate, nuci și migdale întregi. Porc fript la groapă pentru cubanezi! Pentru cubanezi, masa tardițională înseamnă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]