7,304 matches
-
la Serviciul Educației și Propagandei a fost numit căpitan A. Vișinescu, până la începutul anului 1940, iar apoi căpitan Gheorghe Pricop de la Centrul 5 Instrucție Jandarmi. Prin Ordinele Circulare nr. 1439/15 mai 1939 și 1628/22 mai 1939, respectiv Ordinul Circular Secret nr. 364/12 iulie 1939, au fost trasate direcțiile informative generale, care cuprindeau probleme politice, sociale, religioase și administrative. Din punct de vedere politic F.R.N. reprezenta singura organizație politică admisă a activa, iar în rest trebuia împiedicată „nașterea” și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de Gărzi Naționale din ținuturi și județe s-a desfășurat la 26-28 februarie 1940, ocazie cu care au fost efectuate schimburi de păreri asupra situației din teritoriu. Peste câteva zile, la 2 martie 1940, generalul Georgescu a semnat un Ordin Circular prin care a cerut interzicerea „temporară” a înființării de Gărzi Naționale în localitățile cu populație alogenă majoritară. După primul trimestru al anului Secția a II-a a comunicat Gărzilor Naționale că informațiile primite pe această filieră au fost „adeseori” lipsite
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ori mai mare. Transformarea F.R.N. în Partidul Națiunii și apariția Decretului-Lege pentru apărarea ordinei publice unice și totalitare a statului român, ambele în 22 iunie 1940, au pus Gărzile Naționale într-o situație dificilă. La 26 iunie 1940, un Ordin Circular a cerut structurilor subordonate date asupra percepției populației față de schimbarea creată. În cea mai mare parte, această transformare „a surprins pe toată lumea” și a produs nedumerire, în primul rând pe considerentul că în F.R.N. s-a greșit cu ceva, care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de întreaga zonă contrainformativă și prin Buletinul Informativ zilnic al Marelui Stat Major. Pentru o bună armonizare, Marele Stat Major a cerut Corpului de Jandarmi ca delegații din teritoriu să depună „tot zelul” în activitatea de colaborare interinstituțională. Prin Ordinul Circular nr. 32660 Serviciul Jandarmeriei din Corpul de Jandarmi a informat toate unitățile din subordine despre obligația de a colabora cu organele Marelui Stat Major, iar ofițerii de jandarmi delegați pe lângă Birourile Statistice Militare au fost atenționați să aibă o colaborare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din subordine despre obligația de a colabora cu organele Marelui Stat Major, iar ofițerii de jandarmi delegați pe lângă Birourile Statistice Militare au fost atenționați să aibă o colaborare „reală și sinceră” în atingerea obiectivelor urmărite în comun. Un alt Ordin Circular, semnat de ministrul de Interne, Mihail Ghelmegeanu, a fost adresat rezidenților regali, prefecților, Corpului de Jandarmi, respectiv D.G.P. și a analizat modul de funcționare a Consiliilor de Colaborare în teritoriu. Scopul acestei structuri a fost o colaborare eficientă între elementele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
regionale. Aceste proiecții asupra muncii desfășurate de D.G.P. nu a avut întotdeauna rezultatul scontat. O inspecție a directorului general al Poliției, colonel Nicolae Diaconescu, la Chestura Ploiești s-a soldat cu rezultate negative, iar acestea au fost mediatizate prin Ordinul Circular nr. 1198 din 16 noiembrie 1941. În primul rând, localul se afla într-o „stare de plâns”, din cauza dezinteresului manifestat de șeful instituției. Din punct de vedere profesional au fost constatate fapte de natură „să înjosească prestigiul instituției” prin abuzuri
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
problemelor, dosare de informații, dosare personale de agenți, schița obiectivelor și evidența suspecților. În luna iulie 1943, Direcția Poliției de Siguranță a trimis în fața Curții Marțiale opt persoane pentru activitate legionară și 34 persoane pentru activitate comunistă. Un alt Ordin Circular al D.G.P. a prezentat statistica funcționarilor pedepsiți în perioada 1941-1943, al căror număr a fost considerat „prea mare” de colonelul Diaconescu. Numai în perioada 1 ianuarie-31 august 1943 au fost sancționați 2512 polițiști, cei mai mulți (589) pentru lipsă de la serviciu, urmați
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
zile, la presiunile legionare. Mișcarea l-a propulsat în fruntea D.G.P. pe avocatul Alexandru Ghica, căruia i s-a raliat un vechi polițist de siguranță Constantin Maimuca, subdirector general și șef al Direcției Poliției de Siguranță. Unul din primele ordine circulare al noii conduceri a fost cel cu nr. 67.343/23 septembrie 1940, adresat șefilor de unități polițienești din țară, în care le-a cerut să colaboreze cu conducerea mișcării legionare din localitatea respectivă. Peste cinci zile, Ghica a revenit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ai poliției și că organele de poliție pot face apel la membrii mișcării atunci când consideră necesar acest lucru. Totuși, conflictele cu Poliția legionară, care a acționat ca organe de represiune, anchetă, justiție și execuție, au impus directorului general emiterea Ordinului Circular nr. 34.331/1 octombrie 1940, prin care li s-a atras atenția că legionarii nu au dreptul să execute operații polițienești în afara cadrului legal. Adresa nr. 71.716/5 octombrie 1940 către Poliția legionară a prevăzut trecerea la sancțiuni
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
unor acțiuni destabilizatoare inițiate de mișcarea legionară în perioada cât s-a aflat la guvernare. Legionarii au declanșat acțiuni de identificare, reținere și pedepsire (executare) a jandarmilor care au contribuit personal la executarea unor măsuri represive în timpul dictaturii regale. Ordinul Circular General nr. 33.598/6 septembrie 1940 a conținut directive asupra felului în care jandarmii trebuiau să se comporte în timpul serviciului, acesta fiind urmat de Ordinul Circular General nr. 33.732/10 septembrie 1940, care a prezentat comunicatul generalului Antonescu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care au contribuit personal la executarea unor măsuri represive în timpul dictaturii regale. Ordinul Circular General nr. 33.598/6 septembrie 1940 a conținut directive asupra felului în care jandarmii trebuiau să se comporte în timpul serviciului, acesta fiind urmat de Ordinul Circular General nr. 33.732/10 septembrie 1940, care a prezentat comunicatul generalului Antonescu față de organele de poliție și jandarmi. Conducătorul Statului și-a exprimat punctul de vedere în ce privește Jandarmeria, la 24 septembrie 1940: ,,Jandarmeria trebuie să se încadreze în noua
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se va da 30 lei pe zi, iar pentru lemne 2000. Apoi, trebuie să avem grijă de echipament. Le dau posibilitatea unei vieți omenești, iar dacă fură, îi pedepsesc aspru. Vom îmbunătăți, de la 1 ianuarie, soldele plutonierilor de jandarmi”. Ordinul Circular nr. 34.250/22 septembrie 1940, a reiterat jandarmilor direcțiile informative principale și a reamintit unele din prevederile de bază din instrucțiunile J-5. În prima parte a lunii următoare au fost emise alte îndrumări, în sensul colaborării cu mișcarea legionară
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1940, a reiterat jandarmilor direcțiile informative principale și a reamintit unele din prevederile de bază din instrucțiunile J-5. În prima parte a lunii următoare au fost emise alte îndrumări, în sensul colaborării cu mișcarea legionară și cu activitatea specifică. Ordinul Circular nr. 34.935/10 octombrie 1940 a precizat foarte clar unităților și subunităților subordonate I.G.J. că Poliția legionară și organizațiile paramilitare „nu au dreptul” să facă nici o arestare, percheziție sau alt act de autoritate aflat în componența Ministerului de Interne
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cazuri, legionarii „vor asista și acorda ajutorul lor” numai la cererea autorităților, iar neregulile constatate în orice domeniu trebuiau doar semnalate organelor în drept. Despre elaborarea, redactarea și transmiterea notelor informative de către agenții Serviciului Jandarmeriei a fost vorba în Ordinul Circular nr. 34.661/14 octombrie 1940. Coabitarea dintre I.G.J. și mișcarea legionară a fost numai una de formă, întrucât legionarii au dorit, încă de la început, să se răzbune pe cei care-i prigoniseră în ultimii 10 ani. În data de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
demonstrat că Siguranța Internă se bazează în mare parte pe aportul Jandarmeriei și a făcut dovada dezorganizării aparatului polițienesc la care s-a ajuns în urma reformelor puse în aplicare de regimul legionar”. Serviciul Jandarmeriei a anunțat structurile teritoriale, prin Ordinul Circular nr. 36.491/12 noiembrie 1940, despre măsurile întreprinse de serviciul de spionaj sovietic pentru intensificarea acțiunilor subversive în România. Profitând de marea masă de cetățeni români din Basarabia și Bucovina, care doreau să revină în România, sovieticii au recrutat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
întinse rețele de spionaj” cu ramificații puternice, mai ales în Dobrogea. Pentru prevenirea acțiunilor informative în favoarea U.R.S.S. au fost indicate agenților volanți efectuarea unor măsuri specifice. La 15 noiembrie 1940, generalul de divizie Constantin Z. Vasiliu a semnat Ordinul Circular nr. 35.186, care a analizat activitatea informativă/ contrainformativă a I.G.J. Acesta s-a arătat nemulțumit de rezultatul obținut în ultima perioadă, catalogându-l „cu desăvârșire slab”, în pofida ordinelor de refacere a revitalizare a structurilor centrale și teritoriale. Propaganda comunistă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe măsură din partea structurilor de securitate. În vederea combaterii propagandei subversive, a identificării și arestării instigatorilor, Serviciul Jandarmeriei a dispus măsuri specifice, în special în mediul rural. În primul trimestru al anului 1941 a primit noi orientări prin mai multe ordine circulare. Ordinul Circular nr. 44.591/6 martie 1941 a prevăzut că activitatea informativă/contrainformativă este considerată baza ordinii publice și siguranței statului având ca linii directoare documentarea, organizarea și acțiunea pe teren. Elementelor umane angrenate în Serviciul Jandarmeriei li s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din partea structurilor de securitate. În vederea combaterii propagandei subversive, a identificării și arestării instigatorilor, Serviciul Jandarmeriei a dispus măsuri specifice, în special în mediul rural. În primul trimestru al anului 1941 a primit noi orientări prin mai multe ordine circulare. Ordinul Circular nr. 44.591/6 martie 1941 a prevăzut că activitatea informativă/contrainformativă este considerată baza ordinii publice și siguranței statului având ca linii directoare documentarea, organizarea și acțiunea pe teren. Elementelor umane angrenate în Serviciul Jandarmeriei li s-a cerut
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
atunci când situația impunea asemenea măsuri. Inspectorul general al I.G.J. a cerut o impulsionare a echipelor de agenți volanți, a recrutării și utilizării de agenți rezidenți pentru culegere, aprofundare și verificare de date. Pentru o cunoaștere temeinică a mișcărilor subversive, Ordinul Circular a prevăzut și organizarea dosarului de evidență pentru fiecare problemă informativă. Măsurile de profesionalizare și aliniere a personalului din domeniul informativ s-au efectuat împreună cu Secția a II-a Informații din Marele Stat Major. I.G.J. a fost de acord cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se deplasează în teritoriu, de la 120 lei/zi la 160 lei/zi când misiunile sunt în comunele rurale și 200 lei/zi când agenții sunt trimiși în orașe, la care se adaugă și 2000 lei/lună alocație de hrană. Ordinul Circular Confidențial nr. 40.182/11 august 1941 a cerut identificarea cetățenilor români din teritoriile eliberate care au făcut parte „din bande teroriste de sabotaj” sau au acționat „în orice fel” contra siguranței statului sau a armatei române. Împotriva acestora s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și inochentiștii au desfășurat dincolo de Prut o activitate pe cât de intensă, pe atât de nocivă. Sfârșitul anului 1941 a adus și o măsură radicală în privința sectelor religioase, care funcționau ilegal, și a aderenților care aduceau atingere siguranței naționale. Conform Ordinului Circular al I.G.J. nr. 48714 din 2 decembrie 1941 s-a prevăzut, printre altele, că „întrucât majoritatea sectanților sunt comuniști care-și propagă ideile sub masca ereziilor religioase, Domnul Mareșal Antonescu ordonă să fie descoperiți și trimiși în judecată”. Agitațiile din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a-i stabili împreună cu familiile în Capitală. Țiganii au reprezentat și ei o temă privind deportarea în Transnistria, dar și aici, ca și în cazul evreilor, nu se poate vorbi de o generalizare. La 25 septembrie 1942, printr-un Ordin Circular, I.G.J. a anunțat că „nu au fost și nu se vor evacua decât foștii condamnați pentru crime și orice fel de delicte, recidiviști, pungașii de buzunare și din trenuri, bâlciuri, borfașii, precum și toți acei pentru care există indicii serioase că
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
propagandei revizioniste maghiare”. Spionajul maghiar pe teritoriul României reprezenta o realitate pe care I.G.J. n-o ignora, ba mai mult, a acționat pentru identificarea și reținerea celor care aduceau prejudicii statului. Pe 28 decembrie 1942 s-au comunicat, prin Ordin Circular, informații despre unii spionii unguri: evreul Marcus Pferman ,,îndeplinește și oficiul de recrutor pentru biroul de spionaj din orașul Bistrița” propunând mai multor români din Regna (județul Bistrița) „de a face pe informatorii între populația românească”; Lazăr Schiopan „face parte
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și să păstreze relații strânse” cu autoritățile administrative locale, cu justiția și cu jandarmeria. Cu acestea două din urmă, colaborarea a fost catalogată „organică și naturală”, fapt care nu a reclamat lămuriri deosebite. La rândul ei, D.G.P. a emis Ordinul Circular nr. 341.919-S, adresat inspectoratelor regionale, întrucât a constatat că nu în toată țara a funcționat „o strânsă colaborare” între oficiile proprii și celelalte structuri cu atribuții informative, de control, de comandament, de cercetări etc. Directorul general al Poliției
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
timp și spațiu, putând crea o starea de spirit defavorabilă ordinii în stat. Un alt punct privind colaborarea între I.G.J. și D.G.P. s-a referit la eventualele cazuri de tulburări „grave” care puteau amenința ordinea publică și siguranța națională. Ordinul Circular nr. 45.100/26 octombrie 1942 a prevăzut că, în caz de tulburări, I.G.J. și D.G.P. sunt chemate „în primul rând” să participe/ contribuie la restabilirea liniștii publice. Fiecare instituție avea obligația să-și organizeze, la nevoie, un serviciu de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]